Slide 1

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 2

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 3

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 4

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 5

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 6

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 7

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 8

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 9

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 10

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 11

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 12

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 13

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 14

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 15

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 16

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 17

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 18

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 19

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 20

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 21

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 22

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 23

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.


Slide 24

SALONUL B 4

Barbat, 41 ani, admis in TI cu dg:
Leucemie cu tricholeucocite
Pancitopenie(trombocitopenie,
leucopenie, anemie)
Soc septic
Insuficienta multipla de organe
Insuficienta renala acuta
Disfunctie hepatica(sdr colestaza, sdr
citoliza)


Febril 39,5 grade celsius
 Confuz, obnubilat
 Hipotensiune TA 90/50mmHg
 Tahicardic 120 batai/minut
 Paraclinic: Hb. 7,2, L= 1190/mm3,
trombocite 41000, creatinina 4,7, bilirubina
5,4


• Folosirea corecta a
echipamentului de protectie
• Pregatirea pacientului pt
insertia: CVC, LA, Sonda
urinara, dren toracic pt
evacuarea pleureziei

• Recoltare analize,
hemoculturi,
uroculturi,sputa la internare
in TI-negative

Initial favorabila sub tratament antibiotic,
suportiv hemodinamic si respirator,
repletie volemica, suport nutritional
enteral si parenteral:
afebril 10 zile
TA 120/70 mm Hg fara suport
reluarea diurezei si corectia functiei
renale
corectarea disfunctiei hepatice




Din ziua 10 de TI:
febril 40 °C
soc septic ???

….se suprima CVC, cateterul arterial,
sonda urinara…se trimit la bacteriologie

Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


Sputa: Pseudomonas aeruginosa
Candida Krusei
 Lichid pleural :Candida Krusei
 Hemoculturi : Pseudomonas aeruginosa
Streptococ viridans
 Varf cateter arterial : Streptococ viridans
 Uroculturi: Pseudomonas aeruginosa


SALONUL B 3

B3

B4

SALONUL B 3







GV, 50 ani
Abces parasternal
stang
Soc septic
Disfunctie organica
multipla
CVC, LA, DT, SU

… după 14 zile de internare
 culturi varf de cateter
Pseudomonas aeruginosa


… acelasi germen…

La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?


La insertia CVA, LA?
 La ingrijirea cateterului?
 La manipularea robinetilor,
perfuzoarelor, flacoanelor de perfuzie?
 La aplicarea regulilor de asepsise,
antisepsie?
 Utilizarea echipamentului de protecție?




Profilaxia infecţiilor de cateter pune accent deosebit
pe următoarele domenii majore:



educarea şi formarea personalului medical care
montează şi asigură menţinerea/ utilizarea
cateterelor



maxima precauţie şi corectitudine în menţinerea şi
asigurarea sterilităţii tehnicii de montare a cateterului



evitarea înlocuirii de rutină a CVC



Educaţia medicală continuă are ca scop:
- creşterea nivelului de pregătire profesională a
tuturor celor implicaţi în montarea, manipularea,
întreţinerea şi suprimarea CVC

- evaluarea periodică a pregătirii profesionale a
personalului medical
- desemnarea personalului calificat,
competent, responsabil pentru montare,
întreţinerea, manipularea cateterelor
- asigurarea numărului optim de personal
(respectarea normativului de personal )

Recomandări legate
de alegerea locului de
inserţie al cateterului
venos central



- inserţia cvc în extermitatea superioară a corpului( vena

jugulară interna, vena subclavie) scade riscul apariţiei unei
infecţii de cateter în comparaţie cu cel inserat la nivel
femural
- selectarea cateterului în funcţie de scopul şi de durata
de utilizare a cateterului, de infecţii sau complicaţii noninfecţioase cunoscute ale pacientului( ex. flebite sau
infiltrate) şi în funcţie de experienţa individuală a celui ce
face inserţia cateterului
- evaluarea zilnică/ ori de câte ori este nevoie a locului de
inserţie al cateterului prin palpare, inspecţie vizuală

Cateterul
venos
central






evaluarea riscurilor şi beneficiilor la montarea unui
cvc
evitarea utilizării venei femurale pentru acces venos
central
utilizarea ghidajului ecografic pentru plasarea cvc
atunci când este disponibil pentru a reduce
numărul de canulări
eliminarea cât mai repede a unui cateter ce nu
mai este utilizat/ esenţial în terapia i.v.



Igiena mâinilor şi tehnica aseptică

- igiena mâinilor cu apă şi săpun dezinfectant sau

cu soluţii alcoolice în mod riguros şi corect
- menţinerea asepsiei în timpul inserării cateterului şi
la îngrijirea acestuia
- purtarea mănuşilor sterile la montarea cateterului,
la schimbarea pansamentului
- utilizarea echipamentului corectă la inserţia cvc:
halat steril, bonetă, mască, mănuşi sterile, câmpuri
pentru izolarea zonei de inserţie a cateterului



Dezinfecţia tegumentului în zona de inserţie

- înaintea inserării cateterului, pielea trebuie să fie curată,
dezinfectată riguros cu soluţii antiseptice( alcool 70%,
sol.clorhexidină 0,5%,betadine, etc.)



Pansarea locului de inserţie al cateterului
- utilizarea compreselor de tifon sterile sau al pansamentelor

transparente absorbante , înlocuirea pansamentelor ori de
câte ori pansamentul devine umed ,slăbit sau murdar sau la
24- 48h
( pansamentul transparent poate fi înlocuit la < 7 zile)
- antisepticul şi pansamentul utilizat trebuie să fie compatibil cu
materialul cateterului
- monitorizarea atentă a locului de inserţie al cateterului
- utilizarea dispozitivelor de securizare a îmbinărilor cateterelor
reduce riscul apariţiei infecţiilor legate de utilizarea cvc









Nu este recomandată administrarea antibioticelor
de rutină în cazul inserţiei cvc
Nu este recomandată utilizarea unguentelor cu
antibiotic la locul de inserţie al cateterului decât în
cazul cateterului de hemodializă
Utilizarea profilaxiei cu antibiotice local sau pe
lumenul cateterului la pacienţii cu risc crescut de
infecţii( nu de rutină)
Utilizarea anticoagulantelor nu reduce riscul
apariţiei infecţiilor de cateter
Nu se recomandă înlocuirea de rutină a cvc, nu se
scoate cvc dacă pacientul are febră( evaluare
clinică)

Înlocuirea/îngrijirea setului de administrare a soluţiilor/
medicamentelor perfuzabile:


- înlocuirea truselor de administrare a perfuziilor/prelungitoarelor/
robinetelor – nu mai frecvent de 72 de ore, dacă nu apar situaţii
ce impun schimbarea lor;
- după administrarea de sânge/produse de sânge sau emulsii
lipidice schimbare în maximum 24 de ore de la începerea
perfuziei
- Perfuzorul pe care se administrează propofol în perfuzie –
schimbare la 12 ore
- limitarea utilizării excesive a conectoarelor, evitarea utilizării lor
pentru recoltare de sânge, dezinfectarea înainte şi după
utilizare.







Durata maximă de administrare a
soluţiilor parenterale
emulsii lipidice : 12 ore
soluţii parenterale complexe conţinând
lipide (de tip “3 în 1”): 24 de ore
sânge sau produse de sânge: 4 ore
alte soluţii (inclusiv de alimentaţie
parenterală fără lipide ) : nu există
recomandări specifice în ghiduri.