Tamara Simon, INCDT
Download
Report
Transcript Tamara Simon, INCDT
Dr. Tamara Simon cs. I
[email protected]
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism-Bucureşti
Târgul de Turism al României
13-16 martie 2014, Bucureşti
După anul 1995, prin colaborarea mai activă dintre Ministerul
Culturii, Asociaţia Ars Transilvania, ICOMOS – România, se reia
tema unor trasee turistice şi istorice;
ICOMOS România, Direcţia Monumentelor Istorice Bucureşti,
Muzeul Ţării Crişurilor - Oradea, Primăria Municipiului Oradea,
Inspectoratul pentru Cultură Bihor, Asociaţia Ars Transilvaniae,
Fundaţia “Hans Seidel” din Bucureşti au organizat lucrările
simpozionului “Trasee turistice şi istorice, ediţia a VII-a, la Băile
Felix, 8-10 septembrie 2000;
Din anul 2007, după Declararea municipiului Sibiu drept “Capitală
Culturală Europeană”, alături de oraşul Luxembourg; preocuparea
pentru dezvoltarea unor rute culturale la nivel european se
intensifică;
În anul 2010 au fost demarate,
la solicitarea Ministerului
Dezvoltării Regionale şi Turismului, acţiuni de cercetare aplicată
pentru realizarea a trei rute culturale în România:
În 19 mai 2010 are loc deschiderea unui centru pentru Itinerarii
Culturale la Sibiu, cu sediul în Casa Luxemburg, în colaborare cu
Institutul European pentru Itinerarii Culturale din Luxemburg şi
Asociaţia Mioritics este o dovadă de reluare a ideii de rută culturală;
Acesta este primul Centru de Resurse al Institutului European
pentru Itinerarii Culturale, pentru Europa de Sud-Est. Acesta a
fost creat în cadrul programului „Itinerariile Culturale ale
Consiliului Europei” şi prin acordul dintre Marele Ducat de
Luxemburg şi România;
Acesta a devenit din anul 2010 Centru de Consultanţă pentru
Programe Cultural Europene pentru Europa de Sud – Est, cu statut de
membru al Grupului European de Interes Economic (GEIE) pentru
Rute Culturale;
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în anul 2011 a plătit
o contribuţie către IECI de 55000 €, pentru perioada 2011-2014, în
vederea certificării oficiale a mai multor rute culturale din România.
Aplicarea conceptului în industria turismului nu este facilă şi
presupune acţiuni simultane pentru toate ţările sau localităţile
situate pe o asemenea rută culturală. Aceste aspecte sunt necesare
de îndeplinit pentru a face ruta culturală funcţionabilă pe termen
lung.
Prin urmare, din punct de vedere turistic, serviciile oferite unor
asemenea segmente de clienţi se diferenţiază faţă de alte cerinţe
specifice altor forme de turism (rural, afaceri, de litoral, montan,
balnear).
Accentul este pus pe circa 10 cerinţe turistice obligatorii care au
fost stabilite ca norme general aplicabile în prima rută culturală,
de anvergura înternaţională, “Drumul Mătăsii”.(Macnulty M.,
1998 Development of tourism services and facilities along the
Silk Road, presentation at International Meeting on the Silk Road,
Tbilisi, Georgia, 2-5 nov., p.32-38, tome published by WTO).
Structurile turistice cu un confort de 2-3 stele, cu camere şi grupuri sanitare
simple, foarte curate;
Unităţile de alimentaţie, amenajate în stil local, cu o alimentaţie axată pe
gastronomia regională şi locală, cu meniuri reprezentative şi atrăgător
prezentate;
Utilizarea de ghizi locali, bine pregătiţi şi specializaţi în istoria generală şi
istoria culturii şi artelor. De asemenea, se pot folosi şi mijloace audiovizuale de prezentare generală a rutei şi ale obiectivelor incluse;
În plus, se impune o abordarea adecvată a aspectului estetic, exterior ale
localităţilor, ale peisajelor naturale şi culturale existente, cu acţiuni de
conservare şi restaurare ale monumentelor;
Turiştilor trebuie să li se ofere şi alte activităţi, precum- plimbări şi excursii
pedestre, pescuit, cicloturism, înot, ski fond, echitaţie, sporturi uşoare, etc.)
Pe plan local, turiştii trebuie să poată să cumpere suveniruri şi
obiecte de folosinţă proprie realizate prin artizanat şi
meşteşuguri locale, să asiste ca spectatori la spectacole de
dans şi muzică, teatru popular, ateliere de artizanat şi mică
industrie locală;
O altă cerinţă este aceea dată de asigurarea unor mijloace de
transport local şi posibilităţi de deplasare liberă care să fie
fără teamă şi în deplină siguranţă pentru persoana şi bunurile
lor;
Crearea de mijloace de deplasare şi vizitare pentru persoanele
cu dezabilităţi fizice şi pentru cele în vârstă;
Acordarea unor facilităţi de preţuri şi taxe pentru vizitare
pentru cei care se înscriu în parcurgerea completă a unor
asemenea rute culturale;
Contactul cu populaţia locală să fie prietenoasă, deschisă şi
respectuoasă, de ambele părţi. În plus, să existe puncte de
informare turistică, ghiduri şi hărţi, pliante, în mai multe
limbi străine;
Să se creeze site-uri specializate în 3 limbi de circulaţie
internaţională pentru fiecare rută în parte pentru ca fiecare
turist să se poate informa dinainte demarării acţiuni de
vizitare şi participare la o rută culturală;
În anul 2010 au fost demarate, prin colaborarea cu Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului, acţiuni de cercetare aplicată pentru realizarea a trei
rute culturale în România:
Ruta culturală a bisericilor ortodoxe din Bucovina; aceasta a cuprins 8
obiective - biserica, cu frescă exterioară, Arbore (UNESCO), bisericile cu
frescă exterioară ale mănăstirilor Humor, Suceviţa, Vatra Moldoviţei, Voroneţ
(toate UNESCO), mănăstirile Dragomirna, Probota, Putna;
Ruta bisericilor fortificate din Transilvania cu 12 obiective din localităţile:
Apold, Bazna, Biertan (UNESCO), Câlnic (UNESCO), Cisnădioara, Copşa
Mare, Dârjiu (UNESCO), Prejmer (UNESCO), Saschiz (UNESCO), Valea
Viilor (UNESCO), Viscri (UNESCO);
Ruta de pelerinaj religios dedicată Sf. Fecioare Maria ce a cuprins 39 de
localităţi din mai multe judeţe, accentul final a pus doar pe 12 obiective din
judeţele Satu Mare, Maramureş şi Suceava.(localităţile rămase - municipiile
Baia Mare, Satu Mare şi Sighetu Marmaţiei, oraş Negreşti Oaş, localităţile
rurale - Bârsana, Ieud, Rohia, Bulai Moara, Cacica, Mănăstirea Humorului,
Vatra Moldoviţei, Putna).
Din partea Consiliilor judeţene s-a considerat că pentru
realizarea celor trei rute culturale sunt necesare:
Montarea de marcaje rutiere pe traseele respective;
Organizarea de evenimente cultural-artistice şi târguri de
produse tradiţionale;
Realizarea de parteneriate între judeţele respective, dar şi
pachete turistice complementare;
Colaborare mai activă dintre primării şi primari.
Editarea de materiale publicitare şi informative, dar şi
campanii de promovare de mai mare anvergură;
Din punctul lor de vedere, dezvoltarea rutelor culturale în
România va duce la intensificarea activităţilor turistice ce
pot genera o cerere crescută pentru o gamă largă de bunuri
şi servicii, furnizate de către alte sectoare economice
(construcţii, transport, industria alimentară, industria uşoară
şi artizanală);
Totodată, va duce la creşterea numărului de întreprinderi
mici şi mijlocii specifice şi adiacente sectorului turistic
În majoritatea localităţilor urbane mici şi a comunelor nu
există spaţii de parcare pentru turişti;
Modernizarea drumurilor rutiere de legătură dintre localităţi
dar mai ales ale celor intercomunale;
Dotări edilitare incomplete, cea mai evidenţă este canalizarea,
staţii epurare ape uzate, colectarea selectivă a gunoaielelor;
Construirea de grupuri sanitare pentru turişti, cu facilităţi şi
pentru persoanele cu dizabilităţi;
Realizarea de semnalizarea bilingvă pentru existenţa în
localitate a unor obiective culturale, monumente istorice în
regim curent de conservare şi protecţie;
Creare de locuri de cazare în camere de primire turişti,
omologate oficial şi nu neapărat în pensiuni turistice;
Realizarea unui catalog cu reţetele de gastronomie locală şi
regională şi omologarea lor oficială ca reţete tradiţionale;
Realizarea de muzee locale, de noi case memoriale ale unor
personalităţi locale, artişti, creatori şi artizani populari;
Identificarea meşterilor şi crearea de condiţii pentru a
transmite tinerilor meşteşugurile practicate;
Intensificarea acţiunilor de restaurare şi conservare a
obiectivelor culturale existente în oraşele mici şi comune;
Construirea sau crearea în vechi case tradiţionale de mici
magazine cu produse artizanale şi agricole tradiţionale;
Demararea unor forme simple de pregătire a resurselor umane
din localităţile rutelor pentru a derula diferite activităţi turistice;
Conceperea unui calendar anual pentru manifestările culturalartistice pentru fiecare rută în parte;
Realizarea unui program de vizitare a obiectivelor culturale şi
religioase cu durată mai mare vara şi mai redusă iarna, inclusiv
sâmbata şi duminica;
Puncte turistice de informare în case tradiţionale, cu dotări de
internet şi telecomunicaţii, prim ajutor; un site dedicat rutei.
Dezavantaje :
Concentrare mare de dotări şi fluxuri turistice în anumite
localităţi, cu degradarea peisajelor naturale şi poluare;
Presiune ridicată asupra resurselor locale, ca urmare a
dezvoltării rapide şi necontrolate ale activităţilor turistice şi
comerciale, transport;
Relaţii dificile dintre populaţia locală şi turişti, ca urmare a
diferenţelor culturale mari;
Existenţa unor locuri de muncă sezoniere şi incapacitatea de
a le permanentiza la nivelul economiei locale;
Modificări majore asupra identităţii locale, datorate turiştilor,
cu împiedicarea dezvoltării unei culturi locale creative şi
dinamice;
Avantaje :
Orice itinerariu/rută culturală are un scop concret, bine
determinat şi unic;
Acesta pune în valoarea geografică, peisagistică, istorică şi
culturală, a unui anume spaţiu geografic;
Realizarea lor se face pe un set criterii bine determinate, unde
aspectul cultural este dominant;
Sprijină dezvoltarea/modernizarea infrastructurii generale şi
ale serviciilor turistice din teritoriu; asigură venituri
importante pentru comunităţile locale;
Crearea de ONG-uri locale şi multiple parteneriate prin
care să se deruleze activităţi culturale şi turistice;
Acordă o mare atenţie dezvoltării turismului durabil, axat
pe servicii minimale, decente şi de calitate;
Prin aplicarea acestor noi formule de susţinere a turismului
cultural se realizează în fapt noi oportunităţi de dezvoltare
locală a serviciilor turistice dar şi de susţinere a noi
investiţii pentru modernizarea şi completarea infrastructurii
edilitare existente.
Dr. Tamara Simon
[email protected]