Transcript Este prima zi a anului si de aceea are o mare încarcatura magica. Exista multe practici si ritualuri prin care oamenii.

Este prima zi a anului si de aceea are o mare încarcatura magica.
Exista multe practici si ritualuri prin care oamenii încearca sa-si stabileasca sau sa
influenteze un destin fast în anul care începe, pentru ei, pentru cei apropiati lor, pentru recoltele
viitoare si chiar si pentru animalele din gospodarie.
Plugusorul, Semanatul, Plugul cel mare, Vasilca, Sorcova, Colindele Sf. Vasile sunt
traditii întâlnite în toate zonele tarii, obiceiuri încarcate de "magia primei zile" si bazate pe urari
de bunastare si fericire. Acestei zile i se mai spune si Craciunul mic pentru ca, în traditia
populara, se spune ca Vasile ar fi fost numele pe care l-ar fi primit la nastere Mântuitorul, Iisus
fiind numele pe care 1-a primit odata cu taina botezului.
Aceasta este si ziua în care este pomenit Sf. Vasile cel Mare care a trait în Capadocia.
Semnele vremii in sezonul rece din credinta populara
Daca ploua la inceputul lui noiembrie, saptamana Craciunului va fi geroasa.
Prezenta unui numar mare de gaste salbatice vesteste o iarna grea.
Daca inceputul lui decembrie va fi geros, vremea se va mentine geroasa si in
urmatoarele zece saptamani.
Zapada multa si gerul din decembrie prevestesc grau si bucate din belsug.
Dacă sunt nori de Craciun, vara va fi imbelsugata.
Ianuarie cald nu e semn de an manos.
Ianuarie uscat si geros aduce Faur (februarie) umed.
Dupa o iarna grea urmeaza un an manos.
Cand cainii latra la luna urmeaza ger mare.
Cand porcii de ingrasat mananca bine va fi vreme buna.
Se spune ca va ninge atunci cand:
cainele se tavaleste pe jos;
se arde ceaunul pe foc;
se strang ciorile laolalta;
pisica se ghemuieste cu spatele la foc.
Prima zi in care ninge trebuie tinuta minte, pentru a semana in aceasta zi
bostanii, ca sa creasca mari si frumosi.
Credinte populare din joia si vinerea mare
In Joia Mare:
Se fac cununi din salcie pentru fiecare membru al familiei, care se arunca pe
acoperis pentru a-i proteja pe cei acre locuiesc in casa respectiva.
Cine doarme in ziua asta va dormi tot anul. Daca o femeie este cea care doarme,
nu-i va iesi bine nici o munca pina la sfirsitul anului.
Dimineata se fac focuri in soba, pentru a se incalzi spiritele inaintasilor care vor veni
in aceasta zi in casa urmasilor lor.
Oualele pentru Pasti se fierb si se inrosesc in aceasta zi, crezindu-se ca nu se strica
tot anul.
In anumite zone fetele merg la biserica cu o sfoara. In timpul slujbei fac cite un nod
dupa citirea fiecarei evanghelii. Apoi merg acasa si pun sfoara sub perna pentru a-l
visa pe barbatul care le va deveni sot.
In Vinerea Mare
Cel care tine post negru toata ziua va fi ferit de necazuri si boli tot restul anului, nu-l
va durea niciodata capul si va afla cu 3 zile inainte cind va muri.
Femeile nu au voie sa coasa sau sa teasa, pentru a nu fi pedepsite cu taierea
miinilor de catre Sfinta Vineri.
Cei care se scufunda de 3 ori in apa rece vor fi sanatosi tot anul si nu se va prinde
de ei nici o buba sau friguri.
Daca ploua, anul va fi manos, iar daca nu ploua, va fi an neroditor.
In credinta populara, data de 23 aprilie, sarbatoarea Sfintului Gheorghe, are nu doar
semnificatie religioasa, ci este strins legata si de stravechi obiceiuri si superstitii cu tenta magica.
Sfintul Gheorghe este considerat detinatorul "cheilor cerului", cel care deschide portile
pentru anotimpul cald si da cale libera semanaturilor si urcarii turmelor, scoate la iveala comori, leaga si
dezleaga animale si da pomului sanatate si belsug. In vechime, ritualurile legate de "toate cele bune"
incepeau inca din ajunul sarbatorii Sfintului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Pentru
protejarea grajdurilor, a caselor si a animalelor se sufla din buciume, se pregatea untura descintata
pentru ungerea animalelor, se aprindea in gradina "focul viu", prin frecarea a doua lemne, care se
pastra nestins in candela tot anul. Portile, usile, icoanele erau impodobite cu crengi verzi de salcie sau
fag, iar la poarta sau pe casa se aseza o brazda cu iarba si crengi verzi, ce proteja si aducea noroc.
Oamenii obisnuiau sa se scalde intr-o apa curgatoare sau sa se tavaleasca prin roua, ca sa
ramina sanatosi. Tot in zorii zilei de Sfintul Gheorghe, cu descintece specifice, "vrajitoarele", folosinduse de roua, vrajeau vitele si le "rapeau" laptele. Acestea erau insa "treburi femeiesti", in timp ce barbatii
stateau in clopotnita si incercau sa zareasca flacarile despre care se credea ca pilpiie deasupra
comorilor ingropate. De aceasta zi sint legate si credintele pastorilor: daca sarbatoarea cade in post, va
fi lapte putin, iar oile si vitele, pentru a nu fi "vrajite" de oamenii rai, sint afumate si trecute peste
crengute verzi de leustean.
In credinta dacilor, stramosii nostri, nasterea si
moartea trebuiau sa se faca direct pe pamant. In felul
acesta, nasterea era primul juramant de credinta catre Tatal
ceresc – pe vremuri catre Zamolxe - nerostit de prunc. Dupa
nastere, foarte importanta este prima baie a copilului, care
este facuta de catre moasa de buric, respectiv de cea care a
taiat cordonul ombilical, primind in felul acesta copilul in
lumea in care s-a nascut. Apoi moasa alearga la preotul
satului si-i spune sa pregateasca apa pentru scalda. Cu
acest prilej, ea ii spune preotului numele cel mic al
pruncului, numele pe care copilul il va primi in numele Sfintei
Treimi.
Numele este tinut secret de moasa si de preot,
pana la moartea persoanei in cauza, pentru ca moartea sau
fortele intunericului sa nu-l poata gasi niciodata. Apa folosita
de preot este sfintita cu numele cel tainic al pruncului, iar
moasa va folosi cateva picaturi la fiecare baie pe care i-o va
face copilului in decurs de 21 de zile, pana la botezul
crestinesc.
La tara, bolile cele mai cumplite sunt
deochiul, care poate imbraca forme complexe, de la
simplu, cand oricine ii poate descanta copilului,
pana la deochiul in pamant – persoana care
deoache se uita si la subiect si in pamant, in acelasi
timp - care este fara leac si copilul moare. Daca
este deocheat, copilul nu trebuie lasat sa doarma
cand pe ulita trece o cireada de vite sau un cortegiu
funerar. Acest lucru poate amplifica boala micutului
si poate duce la grave crize de epilepsie. Pentru a-l
descanta pe copil, locul cel mai bun este in mijlocul
unei cirezi. Acolo il duce mama sau vrajitoare care
trebuie sa ii descante si acolo se spun cuvintele
care trebuie sa alunge demonul din micut.
Ansamblul de gesturi sunt un amestec de
crestinism si paganism, insusi Isus a scos diavolii
dintr-un posedat si i-a alungat intr-o cireada de
porci. In unele zone se procedeaza altfel: mama ia
pervazul cu fereastra cu tot, il pune deasupra
leaganului, spune <Tatal nostru> si ciocane de 3 ori
in geam, iar copilul se face bine. Prin rugaciunea
rostita, mama cheama fortele Tatalui sa-l scoata pe
Diavol din copil si, o data cu venirea acestui ajutor,
se deschide o fereastra catre taramul Intunericului,
pe unde diavolul alungat fuge.
La toate nuntile, indiferent de zona, exista un pom al
nuntasilor. Un pom impodobit pe care il tine vataful alaiului. Pe
vremuri, acest pom era un mar, simbolizand fructul ispitei si,
totodata, al cunoasterii, din care au muscat Adam si Eva,
innainte de a fi izgoniti din Rai. In ultimele sute de ani insa, s-au
folosit doar brazi. Desi prezent in toate casele noastre de
Craciun, bradul nu are nici o legatura cu nasterea lui Isus. Mai
mult, la vremea respectiva nici macar nu existau brazi in
Palestina. Doar faptul ca este verde permanent, i-a facut pe
paganii din alte vremuri sa creada ca este binecuvantat de zei,
binecuvantare preluata si de crestini, din credintele nordice. In
unele zone nuntasii, la finalul ceremoniei, care de regula tine 3
zile, aprind un foc mare si toti barbatii sar pri el. Este un
ceremonial de purificare prin foc, mostenit, de asemenea, din
vremuri pre-crestine.
Casatoria, ca si moartea, isi are propriile credinte. Se
spune ca cel care este asezat la coltul unei mese, nu se va
casatori. De asemenea, nu se va casatori cel care este maturat
din greseala si nici cel care scutura fata de masa dupa apusul
soarelui. La biserica, daca in aceeasi zi au loc mai multe nunti,
miresele nu trebuie sa se zareasca una pe alta la iesirea din
biserica, pentru ca vor avea ghinion, iar mirele nu trebuie sa o
vada pe mireasa in timp ce se imbraca.
Sunt ritualuri prin care urmasii celui mort incearca sa pazeasca trupul si sufletul
celui plecat de vraji care l-ar putea transforma pe mort in strigoi.
Intr-o seama de regiuni ale Romaniei exista obiceiul ca mortul sa fie ingropat o zi si o noapte
in magazia unde sunt tinute uneltele campului. Este un obicei pre-crestin prin care sunt
chemate spiritele telurice terestre ca sa se pregateasca pentru intoarcerea unui fiu al
Pamantului.
Abia dupa aceea mortul este scos si i se fac randuielile crestinesti. In functie de
zone difera si infierarea. Uneori se fac 4 cruciulite din lumanari neincepute, sfintite, care se
lipesc in interiorul sicriului pentru a pazi trupul din cele 4 parti. Alteori se face direct infierarea
panzei, care, ca simbol crestin, simbolizeaza giulgiul in care a fost invelit Mantuitorul.
Adica se iau 3 lumanari noi, facute din ceara curata de albine, se aprind si se sting
de 3 ori la rand, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, de fiecare data fiind
innabusite cu panza mortului. In anumite zone, se pun 4 catei de usturoi in cele 4 colturi ale
sicriului, pentru a impiedica eventuala renastere a corpului intr-un vampir sau strigoi. {i tot
impotriva acestor creaturi ale intunericului se foloseste si un ac inrosit la flacara unei
lumanari cu care se inteapa pieptul mortului, in zona inimii.
In traditiile crestine ale poporului nostru, <Intorsul> este, practic interzis.
Toate evenimentele esentiale din viata unui crestin elimina acest intors. Fie ca
este vorba despre drumul pruncului abia boteza, de traseul parcurs de nuntasi sau
chiar itinerariile funerare, niciodata nu este ingaduit a se repeta, macar secvential,
drumul parcurs. Fiecare dintre cele 3 evenimente esentiale au aceeasi explicatie,
logica, dealtfel, rezumata la drumul pe care trebuie sa-l parcurga o persoana de
cand se naste, pana la moarte si dincolo de moarte.
Pruncul care se boteaza si primeste Sfantul Duh in biserica, trebuie sa
mearga mereu innainte pe aceasta cale, sa nu se abata de la preceptele crestine
si de la drumul lui Dumnezeu. Asemenea, cei doi miri trebuie sa stie ca de la
cununie drumul lor e numai impreuna, iar mortul trebuie eliberat de viata pe care
tocmai a parasit-o, in caz contrar existand posibilitatea ca mortul sa se transforme
in strigoi si sa-i chinuie pe cei vii. Acest <intors> are radacini pagane, datand din
vremea dacilor, de cand solii trimisi catre Zamolxis nu se mai intorceau.
Se spune ca strambatul in fata unei oglinzi
alunga raul si diavolul. Totodata, o lumanare aprinsa
si tinuta in fata unei oglinzi deschide portile
Infernurilor si aduce fortele Intunericului in casa
respectiva. De asemenea, spargerea unei oglinzi
aduce sapte ani de ghinion. Asta pentru ca in unele
regiuni se considera ca in oglinda se regaseste si
sufletul celui care se priveste, iar cand sufletul este
rupt in bucati, trupul inceteaza sa mai traiasca.
Totusi, daca cel care a spart oglinda va aduna cu
grija toate cioburile si le va arunca intr-un rau,
ghinionul nu-l va mai urmari. Pentru asta trebuie insa
adunate toate cioburile. O alta credinta romaneasca
cere ca oglinzile sa fie acoperite atunci cand cineva
moare pentru ca sufletul mortului sa nu poata intra,
prin oglinda, in lumea Intunericului. Pe de alta parte,
cel ce priveste in oglinda atunci cand mortul se afla
inca in casa va fi urmatorul candidat la pieire.
Cei care au turme de oi sau vite merg, antre Anul Nou si Boboteaza, la o fantana si fac pe ea o
cruce cu unt proaspat, ca sa nu le moara vitele.
Vanatorii vechi, daca vor sa tinteasca bine tot anul, trebuie sa ampuste o cotofana. Apoi, cu o
pana de gasca trebuie sa unga pusca cu sangele pasarii. Altfel, vanatul le va fugi dinainte iar
pusca va rugini.
In noaptea de An Nou nimeni nu are voie sa doarma. Cei care dorm la trecerea dintre ani vor
dormi tot anul care vine si norocul ai va ocoli.
Cine nu asi plateste toate datoriile anainte de ancheierea anului, va fi dator tot anul care vine, iar
cel care plange va plange tot anul. Deasemenea, cel care da bani an noaptea asta va da bani tot
anul.
Daca seara va fi ger mare si se vor vedea multe stele, anseamna ca an anul urmator vor avea loc
multe casatorii.
Anul Nou nu trebuie sa te prinda cu rufe murdare si nici cu casa murdara, ca sa fii ferit de saracie
si mizerie.
In unele zone din tara nu se gateste carne de pasare. Se spune ca cel care face asta asi
amprastie norocul si bunastarea casei ca gainile pamantul.
Se spune ca e bine ca prima persoana care-ti intra an casa an noul an sa fie barbat, pentru ca
acesta reprezinta stalpul casei. Iar daca un barbat intra primul, atunci fericirea casei nu va fi
clintita de nevoile cotidiene.
Este bine ca pe 1 ianuarie an casa sa intre colindatori care sa arunce peste tot cu grau sau orez,
semn de belsug si prosperitate. Graul si orezul nu se vor matura an aceeasi zi pentru a nu
matura norocul.