Șansele viitoare ale terapiei psihanalitice

Download Report

Transcript Șansele viitoare ale terapiei psihanalitice

Slide 1

Șansele viitoare ale terapiei
psihanalitice


Slide 2

Articolul reprezintă o prelegere
introductivă prezentată de Freud la cel
de-al doilea Congres internațional de
psihanaliză de la Nurnberg, 1910.


Slide 3

Freud menționează chiar la începutul
articolului de stările pe care le pot trăi
psihanaliștii la acel moment: cea de fericire
legate de o creștere nebănuită a performanței
psihoterapeutice și cea de depresie provocată
de dimensiunile dificultăților întîlnite. Dar, în
pofida acestui fapt, psihanaliștii trebuie să
aștepte de la viitorul apropiat o ameliorare
vizibilă a șanselor terapeutice.


Slide 4

Freud menționează că această
ameliorare va deriva din trei surse:
• Prin progres intern;
• Prin creșterea autorității;
• Prin efectul general al travaliului
psihanaliștilor.


Slide 5

Prin ‚progres intern’’ Freud înțelege:
a) progresul cunoașterii analitice;
b) progresul tehnicii psihanalitice.


Slide 6

Procesul cunoașterii analitice
La începuturile ei, terapia psihanalitică era
neîndurătoare și epuizantă. Pacientul trebuia
să spună totul singur și activitatea medicului
consta în aceea de a insista continuu. Astăzi ea
arată mai prietenos. Tratamentul constă din
două părți: pe de o parte, ceea ce înțelege
medicul și ceea ce spune bolnavului și, pe de
altă parte, elaborarea pe care bolnavul o face
pentru ceea ce a auzit.


Slide 7

Mecanismul psihanalitic de
ajutorare
Freud definește mecanismul psihanalitic
de
ajutorare:
îi
dăm
bolnavului
reprezentarea conștientă de așteptare,
după asemănarea căreia el o găsește la sine
însuși pe cea refulată, inconștientă. Acesta
este ajutorul intelectual, care îi facilitează
învingerea rezistențelor dintre conștient și
inconștient.


Slide 8

Menționează că alt mecanism folosit în
cura analitică: folosirea transferului.
Freud relatează înnoirile din domeniul
tehnicii. El spune că tehnica psihanalitică își
propune două scopuri: a-l scuti pe medic de
eforturi și a deschide pacientului o cale
nelimitată către inconștientul lui. În tehnica
analitică a avut loc o schimbare de principiu.


Slide 9

În perioada curei cathartice scopul era
explicarea simptomelor, apoi a avut loc
o îndepărtare de simptom și scopul a fost
descoperirea ‚complexului’’ – după
expresia lui Iung - , iar la moment,
susține Freud, travaliul se orientează spre
descoperirea
și
învingerea
rezistențelor.


Slide 10

Complexele se vor preda fără eforturi,
imediat ce rezistențele vor fi recunoscute și
înlăturate. Freud menționează că la pacienții de
sex masculin cele mai semnificative rezistențe
la tratament par să rezulte din complexul
patern ce se declanșează sub formă de teamă
de tată, împotrivire față de acesta și lipsă de
încredere față de el.


Slide 11

Contratransferul
Altă înnoire a tehnicii ține de persoana
medicului.
Freud
se
referă
la
contratransfer, care se instalează la medic
datorită influenței pacientului asupra
afectivității inconștiente a medicului, iar
medicul trebuie să recunoască în sine
contratransferul și să trebuiască să-l
stăpînească.


Slide 12

Freud menționează că observațiile sale iau
relevat faptul că fiecare psihanalist ajunge
numai pînă unde îi permit propriile sale
complexe și rezistențe interne. De aceea se
solicită ca acesta să-și înceapă activitatea
printr-o autoanaliză și ca aceasta să se
aprofundeze pe măsură ce el dobîndește
experiențe cu bolnavii. Cel care nu realizează
nimic în această autoanaliză poate să-și refuze
capacitatea de a trata analitic bolnavii.


Slide 13

Altă idee enunțată de Freud în acest articol
– în funcție de forma de boală și de
pulsiunile care îl domină pe pacient, tehnica
psihanalitică trebuie să sufere anumite
modificări. Freud spune că a pornit de la
terapia isteriei de conversie; iar la isteria de
angoasă (fobia) trebuie să fie modificat
întrucîtva procedeul.


Slide 14

Isteria de angoasă (fobia)
Acești bolnavi nu pot să aducă
materialul decisiv pentru rezolvarea
fobiei, atîta timp cît ei se simp protejați
de condiția fobică. Nu se reușește
desigur ca ei să renunțe de la începutul
curei la măsurile de precauție și să
lucreze în condiții de angoasă.


Slide 15

Este necesar ca analistul să le acorde
ajutor traducîndu-le inconștientul, pînă ce
ei se pot decide să renunțe la apărarea
reprezentată de fobie și să se expună
unei angoase mai moderate. Abia după ce
ei au făcut asta ne devine accesibil
materialul a cărui stăpînire duce la
rezolvarea fobiei.


Slide 16

Nevroza obsesională
În nevrozele obsesionale sunt necesare și alte
modificări ale tehnicii, care însă nu i se par lui
Freud a fi gata de a fi comunicate. Freud
menționează că apar întrebări foarte importante,
care nu au fost încă lămurite: în ce măsură
trebuie să îngăduim în timpul curei o parte de
satisfacție pentru pulsiunile cu care ne luptăm la
bolnav și ce deosebire este atunci cînd acestea
sunt de natură activă (sadice) sau pasivă
(masochistă).


Slide 17

Creșterea de autoritate a
psihanalizei
Creșterea de autoritate a psihanalizei va
surveni odată cu trecerea timpului. Freud
menționează despre importanța autorității. Prea
puțin oameni civilizați sunt capabili să existe
fără să se sprijine pe alții sau să emită o
judecată independentă. E greu să ne imaginăm
acuitatea cu care se face prezentă la ei cererea
de autoritate și inconsistența internă.


Slide 18

Un indiciu despre aceasta este
creșterea extraordinară a numărului de
nevroze survenită o dată cu debilizarea
religiilor. Sărăcirea Eului prin marea
cheltuială cerută de refulare pe care o
impune cultura fiecărui individ poate fi
una dintre principalele cauze ale acestei
stări.


Slide 19

Freud se referă la lipsa de autoritate a
psihanalizei la început: ’Știu că bolnavii cărora
le-am dat asigurarea că știu să îi ajut durabil
pentru a scăpa de suferința lor se uitau la
condițiile modeste în care mă aflam, se gîndeau la
faima prea redusă și la prea puținele mele titluri
și mă vedeau ca pe posesorul unui sistem
infailibil de cîștig la un cazinou, împotriva căruia
se aduce obiecția că, de poate face asta, atunci
omul ar trebui el însuși să arate altfel’’.


Slide 20

Freud menționează că chiar dacă
autoritatea psihanaliștilor a crescut,
societatea nu se va grăbi să le acorde
autoritate. Ea va fi în opoziție față de
psihanaliză, pentru că psihanaliza critică
societatea. Psihanaliza arată că societatea
are o mare contribuție la producerea
nevrozelor.


Slide 21

Psihanaliza distruge iluzii, de aceea i se
reproșează că pune în pericol idealurile. Dar
oricît de puternice ar putea fi afectele și
interesele oamenilor, intelectualul are totuși o
forță. cele mai importante adevăruri sunt în
final ascultate și recunoscute, după ce ele s-au
luptat cu interesele rănite și cu afectele trezite
de ele.


Slide 22

Efect general al travaliului
psihanalitic
Freud explică în continuare ce înțelege prin
‚efect general’’ al travaliului psihanalitic și
cum ajunge să își pună speranțe în acesta. El
exlică în felul următor: ‚Știm că
psihonevrozele sunt satisfacții substitutive
deformate ale pulsiunilor a căror existență
este negată față de sine și de ceilalți.
capacitatea lor de existență se bazează pe
deformare și deghizare.


Slide 23

O dată cu rezolvarea enigmei pe care
ele o presupun și cu acceptarea acestei
soluții de către bolnav, stările de boală
devin incapabile de existență’’.
Rezultatul pe care îl poate avea terapia
la individ poate să apară și la masă.


Slide 24

Freud spune că înlăturarea fenomenelor
nevrotice a fost realizată deja pe această cale,
chiar dacă numai în cazuri izolate. El invocă
fenomenul halucinației Sfintei Fecioare pe la
țară care exista în vechime. Atîta timp cît o
astfel de apariție un aflux mare de credincioși,
poate chiar constituirea unei capele pe acest
loc de grație, starea vizionară a acestor fete
era inaccesibilă oricărei influențări.


Slide 25

Astăzi chiar autoritățile bisericești șiau schimbat atitudinea față de aceste
apariții; ei permit jandarmului și
medicului s-o vadă pe vizionară și de
atunci fecioara apare foarte rar.


Slide 26

În cazul unor conflicte de viață a căror
rezolvare este prea grea, mulți oameni au fugit
în nevroză și au obținut un beneficiu al bolii de
necontestat, dar pe termen lung mult prea
costisitor. Ce ar trebui să facă acești oameni,
atunci cînd fuga în boală le este barată de
explicațiile indiscrete ale psihanalizei?


Slide 27

Ei ar trebui să fie onești, să își
recunoască pulsiunile activate, să facă
față conflictului, să lupte sau să renunțe;
le va veni în ajutor toleranța societății,
care apare negreșit ca urmare a
luminării psihanalitice.


Slide 28

Freud mai menționează că psihanaliștii nu
trebuie să fie fanatici ai igienei sau terapiei, că
profilaxia ideală a maladiilor nevrotice nu este
un avantaj pentru toți indivizii. Un număr mare
dintre cei care fug în boală nu vor face față
conflictului în condițiile presupuse de
psihanaliști, ci se vor prăbuși rapid sau vor
provoca o nenorocire care este mult mai mare
decît propria lor boală nevrotică.


Slide 29

Nevrozele au chiar o funcție biologică
în calitate de măsuri de protecție și au și o
justificare socială; ‚beneficul bolii’’ nu
este întotdeauna unul pur subiectiv.


Slide 30

Oricum, aceasta nu anulează datoria
psihanaliștilor de a merge în direcția
tratării nevrozelor, pentru că în cea mai
mare parte beneficiul nevrozelor nu este
în ultimă instanță decît un prejudiciu
pentru individ și societate. La nivelul
societății efectul psihanalizei va fi o stare
autentică și demnă a societății.


Slide 31

Freud finisează lucrarea prin afirmațiile că
psihanaliștii îți fac datoria mai mult decît întrun singur sens. Aceștea nu lucrează numai în
serviciul științei, nu numai că oferă bolnavului
cel mai eficient tratament al suferințelor, ci își
aduce contribuția și la luminarea maselor,
această ultimă contribuția fiind cea mai
temeinică profilaxie a nevrozelor.