Invatarea colaborativa reprezintă un instrument didactic, pentru

Download Report

Transcript Invatarea colaborativa reprezintă un instrument didactic, pentru

CONSFĂTUIRILE JUDEȚENE
VASLUI
13-15 septembrie 2012
BACĂU, 12- 14 SEPTEMBRIE 2012
TEME DE STUDIU PENTRU COMISIILE METODICE ȘI CERCURI
PEDAGOGICE



I. Învăţarea colaborativă
II. Integrarea serviciilor de educaţie şi îngrijire în
unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară.
III. Profesionalism, responsabilitate socială,
voluntariat- puncte de vedere, exemple de bună
practică în sistemul de învăţământ preşcolar.
Ce este învăţarea colaborativă?

Invatarea colaborativa reprezintă un instrument didactic, pentru
activitatile de grup, comunicare si colaborare, incurajându-se
preşcolarii sa puna intrebari, sa identifice probleme, sa ia iniţiative la
momentul potrivit, sa participe la stabilirea scopurilor, standardelor,
nivelului si modului de evaluare, sa comunice cu persoane din afara
grupului din care fac ei parte. Fiecare copil preşcolar isi are rolul sau,
dar cu toţii colaboreaza pentru a realiza un scop sau proiect comun.
Învăţarea rezultă din interacţiunea cu ceilalţi.
Învăţarea prin colaborare este o metodă de predare şi învăţare în care preşcolarii lucrează împreună,
uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva una şi aceeaşi problemă, pentru a explora o
temă nouă sau a lansa idei noi, combinaţii noi sau chiar inovaţii autentice.
Metodele interactive de grup determină şi stimulează munca colaborativă desfăşurată de cei implicaţi
în activitate, în cadrul căreia, toţi „vin” (participă) cu ceva şi nimeni nu „pleacă” cu nimic.
Elemente de bază ale învăţarii prin colaborare
•interdependenţa pozitivă – preşcolarii realizează că au nevoie unii de alţii pentru a duce la bun sfârşit
sarcina grupului.
•promovarea învăţării prin interacţiunea directă – preşcolarii se ajută unii pe alţii să înveţe, se
încurajează şi îşi împărtăţesc ideile.
•răspundere individuală – performanţa fiecărui preşcolar se evaluează frecvent şi rezultatul i se
comunică atât acestuia, cât şi grupului.
•deprinderile de comunicare interpersonală şi în grup mic – grupurile nu pot exista şi nici funcţiona
eficient dacă preşcolarii nu au şi nu folosesc anumite abilităţi sociale absolut necesare.
•monitorizarea activităţii de prelucrare a informaţiei în grup – grupurile au nevoie de răgaz pentru a
discuta cât de bine şi-au atins scopurile şi pentru a menţine relaţii eficiente de muncă între toţi
membrii.
Educaţia antepreşcolară
Cadru legislativ- Legea educaţiei naţionale




.
Art. 27. — (1) Educația antepreșcolară se organizează în creșe și, după caz, în grădinițe și în
centre de zi.
(2) Organizarea unităților de educație timpurie antepreșcolară, conținutul educativ, standardele de
calitate și metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată
de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în termen de maximum 12 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Asigurarea personalului didactic necesar desfășurării educației antepreșcolare se face de către
autoritățile administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare, cu respectarea
standardelor de calitate și a legislației în vigoare.
(4) Tipurile și modalitățile de finanțare a serviciilor de educație timpurie antepreșcolară se
reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare
a prezentei legi. Finanțarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de
educație timpurie acreditați, de stat sau privați.




(5) Acreditarea furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară se realizează
în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.
(6) Statul sprijină educația timpurie, ca parte componentă a învățării pe tot
parcursul vieții, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate
în scop educațional, conform legislației în domeniul asistenței sociale, în funcție
de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,
Familiei și Protecției Sociale.
(7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se
stabilește prin norme metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale
Activităţile integrate în grădiniţă


Activitate specifică reformei curriculare, desfăşurată
în cadrul unui proiect tematic, precum şi în cadrul
proiectării subtemelor săptămânale.
Activităţile integrate urmăresc liberatea de
exprimare şi acţiune atât a copiilor cât şi a
educatoarei.
PORTOFOLIUL EDUCATOAREI



A. LEGISLAŢIE
B. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A
EDUCATOAREI
C. DOCUMENTE ŞCOLARE
A. Cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în vigoare:








Legea educaţiei naţionale nr.1/2011;
Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar ,
Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;
Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar;
Scrisori metodice pentru aplicarea programei activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;
Curriculum-ul naţional pentru înv.primar (cel puțin curriculumul pentru clasa preg. și clasele I-II);
Legea Nr. 272 / 2004 privind protecţia şi drepturile copiilor;
Metodologii, regulamente, din setul de legislaţie secundară promovat de MECTS, ale căror
prevederi vizează şi înv.preşcolar.
B. Dezvoltarea profesională a educatoarei






Curriculum Vitae European;
Portofoliul personal pentru dezvoltare profesională (vezi Anexa), completat la zi, semnat
și avizat de director;
Caietul de formare continuă şi studiu individual cu dovezi de autoperfecţionare (fişe de
lectură, articole, studii, recenzii, lucrări metodico-ştiinţifice, adeverinţe / atestate de
participare la stagii de perfectionare şi formare continuă);
Inventar și coperte xerocopiate ale mijloacelor de învăţământ elaborate de cadrul
didactic și avizate de MECTS;
Inventar și coperte xerocopiate ale lucrărilor/studiilor cu ISSN/ISBN elaborate de
cadrul didactic;
Fişa individuală a postului și fişa de evaluare a educatoarei.
C. Documentele şcolare şi instrumentele de lucru ale educatoarei:





Catalogul grupei, cu numele și prenumele copiilor, data nașterii și înregistrarea prezenței și a absențelor;
Caietul educatoarei, care să conțină cel puțin: planificarea calendaristică a activităților cu copiii (atât pt. perioadele de
studiu cât și pt. cele de vacanță), date generale despre grupa de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi factori
educaţionali şi instituţionali, munca metodică;
Programe pentru activitățile opționale (indiferent dacă sunt predate de cadrul didactic de la grupa respectivă sau de un alt
cadru didactic);
Proiecte de activităţi (debutanţi, grad definitiv), schiţe de proiecte didactice (gradul II și gradul I ), mape cu proiecte model
pentru toate cadrele didactice;
Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice (model), proiecte tematice pentru activităţi
integrate (model), inventar de teme anuale, fişe de evaluare iniţială, formativă, sumativă;

Portofoliile copiilor;

Caiet de observaţii curente asupra copiilor din grupă;

Caracterizarea psihosocială şi pedagogică a grupei de preşcolari (la sfârşitul fiecărui semestru şi la sfârşitul unui an de
învăţământ );

Fişa de evaluare a fiecărui copil (inițială, la sf.sem.I și la sf.anului școlar)

Fișa psihopedagogică a fiecărui copil, la sfârşit de ciclu preşcolar.
Informații utile
Obținerea gradației de merit se realizează în baza unui proiect specific.
Proiectul fiecărui candidat dezvoltă cel puțin un obiectiv din proiectul de dezvoltare
instituțională al unității de învățământ. Tema proiectului vizează, în exclusivitate,
îmbunătăţirea activității la clasă.
Sunt eligibile proiectele care contribuie la:








îmbunătăţirea activităţii proprii prin utilizarea metodelor interactive de învăţare-predare şi tehnologia
informaţiei şi comunicării, prin programe de cercetare ştiinţifică realizate în ţară sau prin cooperare
internaţională, prin inovare educaţională, creaţie ştiinţifică, tehnică şi artistică;
dezvoltarea competenţelor-cheie şi profesionale ale colectivului de elevi;
prevenirea eşecului şcolar;
realizarea progresului şcolar;
obţinerea performanţei şcolare la evaluările intermediare/finale în sensul realizării unui rezultat
superior față de media la nivel național;
dezvoltarea unităţii de învăţământ ca un centru de resurse educaţionale pentru comunitate;
promovarea conceptului de educaţie incluzivă/incluziune social;
îmbunătăţirea activităţii manageriale.
II. Procedura de acordare:
a) La nivelul unităţii de învăţământ
Înscrierea și declararea eligibilității:
1. Proiectele se depun până la data de 1 octombrie, a fiecărui an școlar, la secretariatul
școlii.
2. Evaluarea proiectelor, în baza criteriilor de eligibilitate, este făcută de către Consiliul de
Administrație al unității de învățământ/unităţii conexe. Consiliul de Administrație
întocmește lista candidaților și a proiectelor eligibile.
3. Consiliul profesoral avizează proiectele eligibile.
4. Avizul scris pentru implementarea proiectului este transmis candidatului de către
directorul unității de învățământ/unităţii conexe.

5. Monitorizarea proiectelor revine directorului unității de învăţământ/unităţii conexe, iar
instrumentul folosit este fișa anuală de monitorizare.
6. La sfârșitul fiecărui an candidatul depune fișa de autoevaluare.
7. Consiliul de Administrație analizează fișa de autoevaluare în paralel cu fișa de monitorizare
și redactează raportul de evaluare.
8. La capătul celor 4 ani, candidatul depune portofoliul proiectului care cuprinde: prezentarea
proiectului; fișele anuale de monitorizare (întocmite de directorul unităţii de învăţământ şi
contrasemnate de candidat); fişa finală de autoevaluare; raportul de evaluare; solicitarea
evaluării proiectului; opis.
b) La nivelul inspectoratului școlar:
1. Directorul unității de învățământ/unității conexe depune toate portofoliile.
2. Comisia județeană evaluează portofoliul fiecărui candidat și întocmește raportul de
evaluare finală, conținând și punctajul aferent.
3. Președintele comisiei prezintă în Consiliul de Administrație al ISJ rezultatul evaluării.
4. Consiliul de Administrație aprobă lista.
5. După soluționarea contestațiilor se înaintează lista către Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru emiterea ordinului ministrului.

Noua metodologie de acordare a gradaţiei
de merit se aplică începând cu anul şcolar
2014- 2015!