Transcript 5-Nereguli in implementarea proiectelor POS Mediu(1)

NEREGULI IN
NEREGULI IN
IMPLEMENTAREA
IMPLEMENTAREA
PROIECTELOR
PROIECTELOR POS
POS MEDIU
MEDIU
Ce este o neregulă ?
Orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate
în raport cu dispoziţiile naţionale sau europene, precum şi cu
prevederile contractelor, ce rezultă dintr-o acţiune sau
inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în
gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care
poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele
donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice
naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit
(conform OUG 66/2011).
Ce este neregula intenţionată
(suspiciunea de fraudă) ?
O neregulă ce determină iniţierea unor proceduri
administrative sau juridice la nivel naţional în
vederea stabilirii existenţei unui comportament
intenţionat, în special a unei fraude (conform
Regulamentul Comisiei nr. 1828/2006).
Ce este o fraudă ?
Infracţiunea săvârşită în legătură cu obţinerea ori
utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor
publice naţionale aferente acestora, încriminată de
Codul penal ori de alte legi speciale.
(conform OUG 66/2011)
Tipuri de fraude
În principal, există 3 tipuri de nereguli
care constituie fraudă:
a. Furtul:
-Însuşirea necinstită a proprietăţii altora cu scopul
deprivării permanente a acestora;
-Poate include retragerea abuzivă de fonduri, bunuri
sau bani;
b. Contabilitate falsă:
Distrugerea, ştergerea, ascunderea sau falsificarea
cu rea intenţie a calculelor, înregistrărilor
sau documentelor cerute pentru orice scopuri
contabile în vederea câştigului personal
sau câştigului altora, sau furnizarea de informaţii
care sunt sau pot fi eronate, false sau înşelătoare;
c. Mita şi corupţia:
-oferirea de mită oricărui funcţionar public pentru
a-i influenţa conduita;
-în mod similar acceptarea mitei de către
funcţionarii publici.
Legătura dintre neregulă,
suspiciune de fraudă şi fraudă
Neregulă
Suspiciune de fraudă
Fraudă
Clarificări importante
DIFERENŢA ÎNTRE NEREGULĂ ŞI FRAUDĂ
Neregula este comisă neintenţionat.
Frauda este o neregulă comisă intenţionat.
DIFERENŢA ÎNTRE SUSPICIUNEA DE FRAUDĂ ŞI FRAUDĂ
Suspiciunea de fraudă conţine un element subiectiv de la început.
Ca să fie suspiciune de fraudă trebuie să existe o referire de aducere la
cunoştinţă la parchet sau să existe un proces în instanţă pe rol.
Frauda este legată de domeniul penal: nu poţi să ai o fraudă prin sancţiune
administrativă !!!
Suspiciunea de fraudă devine fraudă numai după ce curtea de justiţie dă
sentinţa!!!
Cine poate identifica nereguli ?
Beneficiarul
Organismul Intermediar
Autoritatea de Management
Autoritatea de Certificare şi Plată
Autoritatea de Audit
Curtea de Conturi a României
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
Departamentul de Luptă Antifraudă
Directia Naţională Anticorupţie
Curtea de Conturi a Comisiei Europene
Comisia Europeană
Oficiul European de Luptă Antifraudă
Orice persoană………….
Modul de sesizare a neregulilor
Orice persoană care deţine informaţii privind nereguli poate semnala nereguli
prin sesizare în scris la:
La Organismul Intermediar POS Mediu Regiunea Nord Vest
- prin completare Formular de alertă/Notificare privind suspiciunea de
neregula
•La Ministerul Mediului şi Pădurilor –[email protected]
•Direcţia de Luptă Antifraudă (DLAF)- [email protected]
•Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)- tel. pt. România : 0800 895
133
Atributiile responsabilului de
nereguli de la Beneficiar
Prevenirea neregulilor prin :
- măsuri specifice ca acţiuni de comunicare şi relaţii publice, informare cu privire la
cele mai frecvente tipuri de nereguli, etc.
Identificarea neregulilor – de orice angajat UIP
Înregistrarea neregulilor în Registrul de corespondenţă
Investigarea neregulilor – nu are atribuţii de investigare, din echipa de control fac parte
numai reprezentanţii AM şi OI
Întocmirea Notificării privind suspiciunea de neregulă/Formular de alertă
Raportarea neregulilor la OI/AM – a Notificării privind suspiciunea de neregulă /
Formularului de Alertă
Raportarea neregulilor
Beneficiar - Responsabil nereguli beneficiar
OI - Responsabil nereguli -Compartiment Control
Financiar
AM – MMP- Compartiment nereguli -Direcţia Control
Financiar
MF - Autoritatea de Certificare şi Plată
Guvern- Cancelaria Primului Ministru - Departamentul
de Luptă Antifraudă
Comisia Europeană - OLAF
De la neregulă la creanţă
IDENTIFICAREA NEREGULII
Act de constatare primară
- Notificare privind suspiciunea de neregulă
- Formularul de alertă
INVESTIGAREA NEREGULII
- Nota de constatare= Titlu de creanţă
- Proces Verbal de Constatare = Titlu de creanţă
CORECŢII FINANCIARE PENTRU NEREGULI
- prin constituire Nota de debit cu creanţele bugetare
STINGEREA CREANŢELOR BUGETARE rezultate din nereguli se realizează prin:
a) încasare,plata voluntara;
b) deducere din plăţile/rambursările următoare;
c) executarea garanţiilor bancare depuse de debitor în aplicarea prevederilor
contractului/acordului de finanţare în cadrul căruia a fost emis titlul de creanţă;
d) compensare
e) executare silită
g) prescripţie;
h) alte modalităţi prevăzute de lege.
Corecţii financiare
Corecţiile financiare constau în:
•
anularea întregii părţi din contribuţia publică
•
anularea unei părţi din contribuţia publică.
La aplicarea corecţiilor financiare se ia în considerare:
•
natura neregulilor
•
gravitatea neregulilor
•
pierderea financiară a fondului.
Resursele din fonduri eliberate în această modalitate pot fi refolosite
până la data de 31 Decembrie 2015 pentru POS Mediu.
Valoarea determinată – debitul constituit se aplică procentual – în
funcţie de tipul şi gravitatea neregulii.
Tipuri de nereguli si corectiile
financiare recomandate
- Ghid CE - corecţii financiare pentru cheltuielile care nu sunt in conformitate cu regulile de achiziţii
publice
- OUG 66/29.06.2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi
utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora
•Nerespectarea procedurilor cu privire la publicitate (25% -100%)
•Atribuirea incorecta de contracte pentru lucrari complementare, servicii sau produse, fara
competitie, in anumite circumstanţe (100%)
• Lucrări sau servicii complementare ce depasesc limitele prevazute in directivele UE privind
achizitiile publice, efectuate în circumstanţe neprevăzute (100% din valoare depăşind cei 50%
din contractul iniţial )
• Lipsa menţionării ansamblului de criterii de selecţie şi de atribuire în caietul de sarcini sau în
anunţul de participare la licitaţie (5%, 10% sau 25%)
• Aplicarea de criterii ilegale de atribuire (5%, 10% sau 25%)
• Criterii ilegale de selecţie şi/sau de atribuire cuprinse în procedura de licitatie (25% -100%)
• Definirea insuficientă sau discriminatorie a obiectului contractului (5%,10% sau 25%)
• Negociere în timpul procedurii de atribuire (25 %)
• Diminuarea obiectului fizic contractual ( 25% din val. obiectului fizic final )
Nereguli
pe axa 1 POS Mediu
Achiziţii - Incălcarea unor articole din OG 34/2006 si HG 925/2006
1. Factorii de evaluare a ofertei
• utilizarea criteriului experienţa experţilor
• nu se precizează în mod clar şi detaliat algoritmul de calcul şi metodologia concretă de
punctare a avantajelor care rezultă din propunerile tehnice prezentate de ofertanţi.
2. Principiul transparenţei
•nu s-au deschis ofertele la data şi ora stabilite prin anunţul de participare
•nu s-a transmis o erată prin care să informeze operatorii economici cu privire la prelungirea
termenului de depunere a ofertelor
3. Criterii de calificare şi selecţie
Autoritatea Contractantă a restrâns accesul la procedura de atribuire :
•a solicitat ca furnizorul echipamentelor să fie o companie înregistrată de cel puţin 5 ani în ţara de
origine, iar echipamentele principale trebuie să fi fost instalate de cel puţin 3 ani, în cel puţin 3 alte
proiecte în România sau în străinătate.
•a solicitat experienţa similară în execuţie de minimum 5 ani, dovedită prin realizarea a cel puţin
un contract care să fi implicat construcţia unei staţii de tratare care va deservi o populaţie de
minim 22.500 de locuitori,
4. Transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire în cel mult 48 de zile
•anunţul de atribuire a fost publicat în SEAP după expirarea termenului de 48 de zile
Nereguli
pe axa 4 POS Mediu
Achiziţii - Incălcarea unor articole din OG 34/2006 si HG 925/2006
1.Criterii de calificare şi selecţie
•disproporţionate şi nerelevante în raport cu natura şi complexitatea contractului de
achiziţie
•indicatorui financiar “solvabilitate patrimonială”să fie mai mare de 30%,
2. Factorii de evaluare a ofertei
•nu s-a precizat în mod clar şi detaliat algoritmul de calcul şi metodologia concretă de
punctare a avantajelor care rezultă din propunerile tehnice prezentate de ofertanţi.
recomandarea pentru execuţia unei lucrări similare şi catalogul firmei cu lucrările
executate
3. Dreptul subcontracta o parte din contractul respectiv
•interzicerea subcontractării
4. Garanţia de participare
•impunerea scrisorii de garanţie bancară ca unică modalitate de constituire a garanţiei
de participare
Nereguli
pe axa 5 POS Mediu
Achiziţii - Incălcarea unor articole din OG 34/2006 si HG 925/2006
1. Determinarea valorii estimate a contractului
in Nota Justificativă se precizează că în lipsa unor date certe, estimarea valorii contractului de servicii nu
este posibilă
2. Cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică, financiară şi la capacitatea tehnică şi
profesională
nu a elaborat Notă Justificativă
a elaborat Nota Justificativă fără număr de înregistrare
3.Criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câştigătoare
nu a cuprins în documentaţia de atribuire informaţii referitoare la criteriul de atribuire aplicat
nu a elaborat Notă Justificativă privind alegerea criteriului de atribuire a contractului
a stipulat drept criteriu de atribuire a contractului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere
economic” nefiind însă precizaţi factorii de evaluare.
4. Existenţa a cel puţin 52 de zile între data transmiterii spre publicare a anunţului de participare şi data
limită de depunere a ofertelor.
a acordat operatorilor economici o perioadă de 35 de zile în vederea elaborării şi depunerii ofertelor.
5. Transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire în cel mult 48 de zile
nu a transmis spre publicare anunţul de atribuire aferent finalizării procedurii de atribuire;
6. Decizia de desemnare a experţilor cooptaţi în procesul de evaluare.
în decizie nu s-au precizat atribuţiile şi responsabilităţile specifice ale experţilor cooptaţi
Nereguli
pe axa 6 POS Mediu
Achiziţii - Incălcarea unor articole din OG 34/2006 si HG 925/2006
1. Factorii de evaluare a ofertei
•utilizarea criteriului experienţa experţilor
2. Cerinţa de asigurare a condiţiilor privind utilizarea operaţiunii
/proiectului
•echipamentele nu au fost utilizate conform obiectivelor
proiectului aprobat
•echipamentele nu au fost deloc utilizate în perioada prevăzută
Corecţii financiare
aplicate
pe axa 4 POS Mediu
Pentru încălcarea unor articole din OG 34/2006 si HG 925/2006 referitor la :
- aplicarea criteriului "oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere
economic"
Direcţia Generală AM POS Mediu a aplicat o corecţie financiară de 5%.
- Cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică, financiară şi la
capacitatea tehnică şi profesională
Direcţia Generală AM POS Mediu a aplicat o corecţie financiară de 25%.
- Criterii de calificare şi selecţie - demonstrarea unui nivel minim al indicatorul
financiar “solvabilitate“
Direcţia Generală AM POS Mediu a aplicat o corecţie financiară de 25% din
valoarea contractului.
Corecţii financiare
aplicate
pe axa 5 POS Mediu
Pentru încălcarea unor articole din OG 34/2006 si HG 925/2006 referitor la :
- Existenţa a cel puţin 52 de zile între data transmiterii spre publicare a
anunţului de participare şi data limită de depunere a ofertelor.
CE a stabilit pentru acest tip de neregulă corecţii financiare între
5%-10%, în funcţie de numărul de zile de reducere.
- Criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câştigătoare şi
transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire în cel mult 48
de zile
Pentru aceste nereguli, Direcţia Generală AM POS Mediu a aplicat o
corecţie financiară de 5%.
Topul celor mai spectaculoase
fraude cu fonduri UE
Un site britanic OPEN EUROPE a prezentat un ''Top 100'' al celor mai
spectaculoase fraude.
1. Dentistul cel lacom
Un dentist italian a folosit fondurile primite de la UE pentru o afacere cu panouri solare pentru a-si
cumpara un Ferrari in valoare de circ 200.000 euro), o masina de Formula 1 si alte 55 de alte
masini de lux.
Cazul dentistului a facut parte dintr-o schema de fraudare mult mai ampla, cifrata la aproximativ 80
milioane euro, in care patru companii au deturnat fonduri comunitare timp de patru ani.
2. Bibbidi-Bobbidi- Bubbico si viermii de matase
Presedintele regiunii italiene Basilicata si senator al Partidului Democrat, Filippo Bubbico, a primit
10.000 euro pentru o afacere cu viermi de matase care nu a existat niciodata.
Politicianul italian a actionat sub doua nume false - Bibbido si Bobbidi - in numele a doua companii,
Seta Italia si Seta Basilicata care primisera fonduri UE , dar care nu au produs nici un centimetru de
fir de matase. In calitate de presedinte al regiunii, Bubbico a distribuit fonduri către diferite rude ale
sale.
Topul celor mai spectaculoase
fraude cu fonduri UE
3. Victimele de la Cernobal
In 2006 s-a descoperit ca un functionar UE belgian a deturnat fonduri UE destinate victimelor
accidentului nuclear de la Cernobal, folosind toti banii in interes personal.
4. Partia daneza
Un om de afaceri danez a primit fonduri europene de 100.000 euro pentru a construi o partie de
schi pe o insula fara nici un fel de formatiuni geologice inalte si unde nu cade zapada aproape
niciodata. El insusi a recunoscut ca nu se astepta ca UE sa sprijine un proiect ''atat de nebunesc''.
5. Bordelul UE
Un fost primar spaniol a folosit fonduri UE pentru a infiinta un bordel - denumit ''Al saptelea cer''. El
solicitase 54.000 euro pentru o scoala de calarie, insa aceasta a fost ulterior convertita in ''club de
animatoare'', dupa ce autoritatile locale au refuzat sa-i acorde licenta pentru scoala de echitatie.
6. Fermierii-fantoma
UE a platit aproximativ 50 milioane euro in perioada 2001-2004 fermierilor din sudul Italiei pentru
cumpararea si vanzarea surplusului de citrice.
Ulterior s-a descoperit că nici fermierii, nici cumparatorii si nici chiar fructele nu au existat niciodata
decat pe hartie.
Măsuri de prevenire
a erorilor/neregulilor/fraudelor
•implementarea unui sistem de management
şi control cu responsabilităţi clare, alocarea şi
separarea funcţiilor care să asigure identificarea,
raportarea, monitorizarea neregulilor, investigarea
şi recuperarea sumelor plătite necuvenit;
•întărirea rolului controlului intern ;
•dezvoltarea procedurilor de achiziţie publică
cu respectarea principiilor adiţionalităţii, egalităţii
şi dezvoltării durabile;
•asigurarea personalului calificat corespunzător;
•instruirea echipei responsabile cu raportarea
neregulilor ;
•testarea personalului implicat în gestionarea fondurilor comunitare;
•organizarea măsurilor de publicitate şi informare ;
•creşterea gradului de transparenţă în alocarea fondurilor europene
nerambursabile ;
MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR
ORGANISM INTERMEDIAR POS MEDIU
COMPARTIMENT CONTROL FINANCIAR
MULTUMESC PENTRU ATENTIE !
Dr. Ing. MARILENA ROZENBERG
Responsabil nereguli