Transcript tr cerebral 2(1)

Trunchiul cerebral
-2-
Obiectivele cursului
•Nucleii echivalenti
Structura •Fibrele NN Cr
trunchiului •Nucleii proprii
cerebral •Fascicule la nivelul
trunchiului cerebral
Substanta cenusie
Ncl echivalenti – Ncl proprii
• Nuclei echivalenti:
1. Nuclei somatomotori – de origine a fibrelor SM
2. Nuclei parasimpatici – de origine a fibrelor VM
3. Nuclei senzitivi – senzoriali – de terminatie a
fibrelor S - Sz
N. Cr. III
N. Cr. IV
N. Cr. V
N. Cr. V
N. Cr. V
NN. Cr. VI – VII – VIII
N. Cr. VIII –
vestib. Fbrs.
N. Cr. IX
N. Cr. IX
N. Cr. IX
N. Cr. X
N. Cr. XI
N. Cr. X - XII
N. Cr. XII
Tr. Cer. – Nucleii proprii
Nuclei proprii
• Bulb:
- complexul nuclear Goll (gracil) – Burdach (cuneat) – von Monakow
(cuneat accesor) = deutoneuronul cailor tactila epicritica si
proprioceptiva constiente
- originea panglicii lui Reil = LEMNISCUS MEDIALIS;
•
•
•
•
•
•
Aferențe:
fibre ascendente ipsilaterale – din cordonul medular posterior – cu origine la nivelul
ganglionilor senzitivi de pe traseul rădăcinilor posterioare ale nervilor spinali după
cum urmează: - nucleul gracil - de la jumătatea inferioară a corpului; nucleul cuneat –
de la jumătatea superioară a corpului (mai puțin față, ureche);
nucelul cuneat accesor – primește fibre de la neuromerele cervicale (deasupra
nivelului C8)
Eferențe:
axonii neuronilor cu origine în nucleii gracil – cuneat – formează fibrele arcuate
interne ce se decusează = decusația senzitivă (lemniscală) – fibrele devin ascendente
formând lemniscul medial (Panglica lui Reil) cu destinație nucleul talamic LateroVentral-Posterior (LVP) - sensibilitățile se transmit prin propriul grup de fibre până la
nivel cortical; - eferențele nucleului cuneat accesor = fasciculul cuneo-cerebelos, ce
se atașează fasciculului spino-cerebelos posterior (poate fi considerat echivalentul
extremității superioare a nucleului toracic);
o parte din axoni formează fibrele arcuate externe, trec prin formațiunea reticulată,
se decusează (în dreptul fisurii mediane anterioare) și trec anterior de fasciculul
piramidal spre cerebel, prin pedunculii cerebeloși inferiori;
Lemniscus
medialis
Nucleii Gall – Burdach – von Monakow
• Rol –> deutoneuronii căii sensibilității tactile
epicritice și proprioceptive conștiente pentru trunchi
și membre:
• nucleul gracil - sensibilitatea părții inferioare a
corpului - sub nivelul neuromerului T6
• nucleul cuneat – sensibilitatea părții superioare a
corpului (excepție – fața și urechea),
• nucleul von Monakow – pentru sensibilitatea
proprioceptivă a brațului (și gâtului).
Nuclei proprii
• -complexul olivar - oliva inferioara si 2
paraolive (medial - lateral):
Conexiunile
Olivei
•Aferențe:
•de la nivelul formațiunii reticulare;
•de la nucleul roșu;
•colaterale ale fasciculului piramidal;
•Eferențe:
•axonii neuronilor se decusează și trec prin
pedunculii cerebeloși inferiori contralaterali spre
cerebel = fasciculul olivo-cerebelos;
•fasciculul olivo-spinal;
Rol: - reglarea tonusului muscular
Nuclei proprii
• Puntea:
- nucleii pontini - axonii si decuseaza pe linia mediana si trec in
Pd Cereb Mjl  disocierea fibrelor fasciculului piramidal ;
- corpul trapezoid – oliva pontina (superioara)
Conexiunile
nucleilor pontini
• Aferențe:
•fasciculul cortico-pontin prin fibrele fronto-,
temporo-, parieto-pontine;
•Eferențe:
•axonii neuronilor cu origine în nucleii pontini
traversează pedunculii cerebeloși mijlocii și fac
sinapsă la nivelul cerebelului – fasciculul pontocerebelos;
Rol –
stație sinaptică pe traseul
circuitului neocerebelos – autocontrol
(control cortical) al mișcărilor fine și
automate.
Conexiunile
corpului trapezoid si
ale olivei pontine
•Aferențe:
•de la nucleii cohleari;
•Eferențe:
•intră în circuitul acustic;
•de la oliva pontină, prin
pedunculii cerebeloși inferiori –
spre cerebel;
Rol – stație
sinaptică pe traseul
circuitului acustic
•Mezencefal:
Nuclei proprii
- substanta neagra a lui Sommering (locus niger):
2 zone:  partea compactă (post-medial)
partea reticulată (ant-lateral) –considerată ca
aparținând globulului palid
Functional - SN aparține în totalitate
nucleilor bazali!!!
 Divizeaza regiunea pedunculara in 2
parti:
1. anterioara (inferioara) = piciorul –
ce contine substanta alba
2. posterioara (superioara) = calota –
ce contine nuclei si fascicule .
Conexiunile
Substantei Negre
•Aferențe:
•partea reticulată: de la nucleul striat – un
fascicul direct – inhibitor, unul indirect (striopalido-subtalamo-nigric) = excitator;
•partea compactă – de la partea reticulară:
•Eferențe:
•partea reticulată: spre nucleul striat, thalamus,
coliculii
quadrigemeni
superiori,
partea
compactă;
•partea compactă: spre nucleii caudat și
putamen
Rol :
– partea reticulată –> centrul procesual al nucleilor bazali;
- partea compactă –> controlul mișcărilor fine,
coordonarea temporală a mișcărilor.
Nuclei proprii
Nucleul rosu – posterior de SN:
2 zone:  caudal – zona magnocelulară paleorubrum)
rostral – zona parvocelulară (neorubrum)
Conexiunile
Nucleului Rosu
• Aferențe:
•de la cortexul motor – ipsilateral;
•de la nucleii cerebelului – în mod special de la
nucleul dințat (neocerebelos)contralateral;
•de la substanța neagră;
•Eferențe:
•fasciculul rubro-spinal – proiecție contralaterală;
•proiecții olivare ipsilaterale;
•proiecții reticulare;
•proiecții cerebeloase;
•fasciculul rubro-talamic (neorubrum).
Rol – controlul tonusului muscular
- inhiba tonusul
Participa la sinergia mișcărilor și la
coordonarea mișcărilor automate.
Nuclei proprii
Nucleii tectali:
Coliculii Quadrigeminali Inferiori
- CQI = masa centrala de substanta
cenusie inconjurata de un strat subtire
de substanta alba;
Coliculii Quadrigeminali Superiori
- CQS = lame alternative de substanta
alba si cenusie.
Conexiunile
CQI
•
•
•
•
•
•
•
•
Aferențe:
de la calea acustică bilateral;
de la aria acustică;
de la coliculii quadrigemeni superiori;
Eferențe:
prin brațul conjunctival posterior spre corpii
geniculați mediali;
fasciculul tecto-spinal;
fasciculele tecto-mezencefalic, -pontin, bulbar prin FLM pentru reflexe acusticocefalo-oculogire;
centru reflex
reflexele acustice.
Rol
Conexiunile
CQS
–
pentru
•Aferențe:
•de la aria vizuală – fibre cortico-tectale;
•de la corpii geniculați – fibre geniculotectale;
•de la retină;
•Eferențe:
•fasciculul tecto-spinal;
•fasciculele
tecto-mezencefalic,
tectopontin, tecto-bulbar prin FLM pentru reflexe
vizuo- cefalo-oculogire;
Rol – centru reflex pentru
reflexele vizuale,
- coordonarea mișcărilor
sinergice ale globilor oculari.
Reflexe acustice
Nuclei proprii
• Substanța cenușie perisylviană
= în jurul apeductului lui Sylvius –
conține un grup de nuclei mici:
 nucleul comisural Darkschewitsch,
 nucleul interstițial Cajal – van
Gehuchten,
 nucleul interpeduncular Gudden;
- prezintă o densitate crescută a
receptorilor pentru vasopresină și
oxitocină;
Conexiunile
Substantei cenusii perisylviene
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Aferențe:
colaterale din fasciculul spino-talamic lateral –
fasciculul spino-mezencefalic
de la corpii striați – fasciculul striomezencefalic;
de la habenulă – fasciculul retroreflex Meynert;
de la cortexul orbito-frontal (răspunde de
reacțiile emoționale asociate maternității);
Eferențe:
proiecții reticulare;
proiecții hipotalamice;
fibre ce intră în fasciculul central al calotei.
Rol – activarea reacțiilor defensive, în modularea durerii, declanșarea
sentimentelor materne.
Substanta (Formatiunea) Reticulară
a Tr Cerebral
= asigura conexiunea dintre
maduva spinarii - diencefal;
• D.p.d.v. structural:
 numerosi neuroni de forma si dimensiuni diferite;
 dispersati inegal;
 bogata in fibre mielinizate si amielinice
– directe sau incrucisate => retea in jurul neuronilor;
sistem multineuronal si polisinaptic
viteza mica de circulatie a impulsului nervos.
•
•
•
•
•
•
•
•
D.p.d.v. funcțional - grupele de nuclei reticulari sunt:
Nucleii rafeului
Nucleii reticulari centrali
Nucleii colinergici și catecolaminici
Nucleii reticulari laterali parvocelulari
Aria parabrahială
Neuronii bulbari superficiali
Nucleii precerebeloși
• Morfologic => aspect de amestec
subst alba cu subst cenusie
• Nucleii sunt slab delimitati 
sistematizare diferita
1. Ncl. Mediali
2. Ncl. Centrali
3. Ncl. Dorsali
4. Ncl. Laterali
Conexiunile FR
Nucleii mediali
•
•
•
•
Aferențe:
colaterale din fasciculele
senzitiv – senzoriale
Eferențe:
SRAA
Conexiunile FR
Nucleii centrali
•
•
•
•
•
•
Aferențe:
de la cortex
de la corpii striați
de la cerebel
de la regiunea subtalamica
de la SN, NR
Fasciculele Reticulo-spinale:
Sistemul Reticulat Inhibitor Descendent
(SRID) – orig in B
Sistemul Reticulat Facilitator Descendent
(SRFD) – orig in P- Mz
Conexiunile FR
Nucleii dorsali
B+P
•Aferențe:
•de la hipotalamus;
•Eferențe:
•nucleii vegetativi Tr Cer –
Md Sp
Rol – control al activitatii vegetative:
centru respirator
centru cardiovasomotor
centru de control digestiv
centru glicoreglator
Conexiunile FR
Nucleii laterali
B+P
•Aferențe:
•B - de la caile extrapiramidale;
•P - de la caile acustice;
•Eferențe:
•B - intra in circuitul extrapiramidal:
•P - intră în circuitul acustic;
Rol – statii sinaptice de control
pe caile extrapiramidale si
acustice
• Rolul substanței reticulare în ansamblu:
• Stimularea și inhibarea neuronală corticală:
• activitatea neuronală este influențată de nivelul stării de CONȘTIENȚĂ - SRAA crește
nivelul general de stimulare senzitiv-senzorială  creșterea nivelului de stimulare
corticală și activitatea neuronală;
• neuronii serotoninergici ai rafeului  scăderea activității corticale = scăderea
excitabilității neuronale.
• Funcțiile somatomotorii - fasciculele reticulo-spinale = căi descendente de control
a motricității – majoritatea fibrelor coboară ipsilateral, dar există și fibre care se
încrucișează la nivel medular → control bilateral.
• Durerea - transmiterea stimulilor dureroși poate fi inhibată de fasciculul reticular
descendent cu origine în nucleii rafeului; unele droguri (opiaceele - morfina)
influențează descărcarea neurotransmițătorilor la nivelul sinapselor interneuronale
din substanța cenușie perisylviană, nucleii rafeului, nucleii din coarnele posterioare
ale măduvei spinării determinând blocarea transmiterii senzației dureroase.
• Activitatea viscerală – conexiunile cu hipotalamusul și neuronii vegetativi
determină reglarea funcțiilor viscerale (sistemul cardio-vascular, sistemul
respirator).