Transcript diencefal(1) - WordPress.com

DIENCEFALUL
SNC – CURS 6
Obiective curs
•
•
•
•
•
•
Structuri componente
Localizare – configuratie - raporturi
Vascularizatia
Structura
Conexiuni
Anatomie clinica
Dezvoltarea SNC  veziculele encefalice primordiale
prosencéphale
mésencéphale
rhombencéphale
P
O
C
1
2
3
prosencéphale
(télencéphale + diencéphale)
mésencéphale
rhombencéphale
(métencéphale et myélencéphale)
mésencéphalique courbure
cervicale courbure
pontique courbure
Structurile diencefalice:
Str. grupate în jurul Vtr.III:
• lat  Th
• post  epitalamus (epifiza,
habenulei, ped. epifizari)
• ant  chiasma optică, lama
supraoptică, n.II, retina(nerv)
• lat- inf  metatalamus (CGL,
CGM)
• inf  Hp (infundibul, tuber
cinereum, corpii mamilari, tija
pituitară, lob post. hipofiză)
• < 2% din encefal
• 2 reg.simetrice :
– Th, epiTh
– hipoTh, subTh, metaTh
TALAMUS
• centru de triaj, regrupare şi
centralizare a influxurilor
senzitive
• nucleu talamic  unitate funcţ.
cu proiecţie corticală
determinată
Ovoid
– 4 feţe, 2 extremităţi
– 4cm lungime,
– 2cm grosime
– 2,5cm înălţime
Fața Medială :
- tenia talamică  şanţul hipotalamic
- Monro
– ¾ ant .  intraventr perete
lateral ventr. III
• - adezio-intertalamica (nuc.
veg= reuniens)
– ¼ post.  extraventr :
• cisterna ambiens, vena Galien,
epifiza, lama tectală,
metatalamus, comisura albă
post.
F. Laterală: caps alba int
corpii striaţi
F. Super.
- tenia talamică  şanţul
optostriat (V.Opto-Str.,
stria terminalis)
• şanţul
coroidian(plex.coroide)
–  anterolateral 
– planşeul
prel.frontale
ventr. lat.
–  posteromedial
pulvinar
– acoperit de
pânza
coronoidă +
fornix
Infer.: hipotalamus (inf-ant)
reg. Subtalamică (inf - post)
reg sublenticulară (inf-lat)
– posterolateral  tavanul prel.
temporale ventr. lateral
Extr. Ant.
– capul Nucl Caudat,
– stâlpii ant. fornix,
– comisura albă ant.
– gaura Monro
Extr.post - pulvinarul,
răspântia ventriculară
METATALAMUSUL
• CGM
– antero – lateral – super. 
pulvinarul
– lateral  tr. acustic
– medial – br. conjuctival inf
 TQI
• CGL
– postero – inferior de
pulvinar
– lateral  tractul optic
– medial – br. conjuctival
sup.  TQS
VASCULARIZATIA
• Vascularizatia arteriala provine
din A. Cerebrala Posterioara:
• A. polara - cu orig. in A.
Comunic. Post.
• AA. Talamice - subtalamice
paramediane
• AA. inferolaterale
(talamogeniculate)
• AA. Coroidale posterioare
(mediale si laterale)
VASCULARIZATIA
VASCULARIZATIA
• Varianta vasculara rara –
A. Percheron – trunchi arterial unic cu origine in A. Cerebrala
Post. ce iriga ambele parti talamice.
ARTERIOGRAFIE
VASCULARIZATIA
ARTERIOGRAFIE
STRUCTURA TALAMUSULUI ŞI METATALAMUSULUI
• cenuşie + albă
I.SUBSTANŢA ALBĂ
• Stratul zonal
– faţa
medială+superioară
– dublat de subs. cenuşie
subependimară (nuc.
paraventriculari)
• Lama medulară internă
(medială) “S”
– ant  LMA
– post.  LMM
– + nuc. intralaminari
• Lama medulară externă
(laterală)
– faţa laterală şi inferioară
– dublată de nuclei
reticulari externi + fibre
transv.
•  dublu înveliş(alb +
cenuşiu) = capsula
talamică
II. SUBSTANŢA CENUŞIE  5
grupuri:
1.
2.
3.
4.
5.
grup anterior (NA)
masa nucleară medială
(NTM)  N. mediali +
N.mediani
masa nucleară laterală
(NTL)  N. ventrali + N.
dorsali
grup posterior N. corpii
geniculaţi,
N. reticulari
1. MASA NUCLEARĂ
LATERALĂ
• Lmi  Lme
– porţiunea latero-ventrală:
• LVA; LVI; LVP
(nuc.Flechsig)
– porţiunea latero-dorsală:
• LDA; LDP (pulvinarul)
2.MASA NUCLEARĂ MEDIALĂ
•
Lmi  şi stratul zonal -V.III
•
MD; MV
3. GR. ANTERIOR: între Lmi şi Lma
4. GR. POSTERIOR  metatalamus
:
•
Nuc.CGL - 8
•
Nuc. CGM -7
5. NUCLEII RETICULARI:
•
Externi: Lme  Caps Alba Int
•
Interni: în Lmi (intralaminari3,4)
•
Paraventriculari : în lama
subependimară (nuc.
reuniens16)
CONEXIUNILE TALAMUSULUI ŞI METATALAMUSULUI
SUBST. CENUŞIE – nucleii 
conexiuni :
1.
releu – III neuron  proiecţie
corticală pt. căile senzitivsenzoriale (excepţie – calea
olfactivă)
2.
de asociaţie:
a.  colaterale din căile
ascendente/ descendente;
b. leagă nuc.talamici între ei;
c. conexiuni cu formaţiuni
învecinate
SUBST. ALBĂ:
– aferenţe,
– eferenţe ale nucleilor
AFERENŢE
I.SENZ.-SENZO.: toate căile au al III neuron
în T sau metatalamus ( excep. calea
olfactivă) :
LEMNISCUL MEDIAL:
•
Fasc Bulbo-Tal epicritică şi
proprioceptivă conştientă  tr + mb
•
Fasc Sp-Tal Ant: tactilă protopatică
 tr.+ mb
•
FascSpTal Lat: termică şi dureroasă
 tr + mb
•
Fasc.trigeminal: sensib .gen. culeasă
de n.V  fata
•
F.Solidario.T sensib. de n.IX, X
•
Lemniscul gustativ: impulsurile
gustative n. VII bis, IX, X
LEMNISCUL LATERAL(acustic) :
neuronul III al căii acustice
TRACTUL OPTIC: neuronul III al
căii optice
FIBRE DIN Nucl V
II.NEOCEREBEL : prin fasc.
dentotalamic / dento-rubrotalamic
III.STRIOTALAMICE: prin ansa şi
fasc. Lenticular
IV.RETICULOTALAMICE
V.HIPOTALAMUS
VI.CORTICOTALAMICE
R
R
E
E
EFERENŢE:
– axoni lungi
– axoni scurţi
1.
Axoni lungi  de la nuc. de
releu 
– corona radiata =
pedunculii talamici:
– Anterior  CapsAlbaInt –
braţ anterior
– Superior  braţ posterior
– Posterior  retrolenticular
(radiaţiile optice +
acustice)
– Inferior  sublenticular
2. Axoni scurţi  de la nuc. de
asociaţie  leagă T cu
formaţiuni subcorticale:
–
–
–
–
–
–
Fibre intratalamice
T-H
T-striate( NC,NL)
T-rubrice
T-olivare (prin FCC)
T-reticulare
–
Conexiuni  Circuite 
control cortical al
activităţii motorii.
CONEXIUNILE NUCLEILOR TALAMICI
NA
• în relaţie cu sistemul limbic
(rinencefal)  conexiuni cu
elementele căi olfactive
• intervine în memorie şi
atenţie
• Aferenţe: fasc. mamilotalamic al lui VICQ D’AZYR
• Eferenţe:  fibre
talamocingulare
NLV
NLVP:
• Aferenţe: Lemn Med (sensib.
extero + proprioceptive)
–  ST, BT, Solit.T, TT
• Eferenţe:  Ped.Ts 
girus parietal A – 3,1,2 şi 43
NLVI : - releu al căii
cerebelo-talamocorticale
• Aferenţe:  cerebel:
– dento-talamice ;
– dento-rubro-talamice
• Eferenţe :  PedTs 
Lb Fr (post A – 4,6,8)
•  control al
motricităţii voluntare
şi semiautomate
NLVA: conectat în dublu
sens cu corpii striaţi
• releu pe calea
extrapiramidală
• Aferenţe:
–  ansa şi fasc.
lenticular
–  fasc. Forell - reg.
subtalamică
• Eferenţe:
–  talamostriate
–  talamocorticale –
Lb Fr A 6 (origine căi
extrapir. corticale
supresive)
NLD
NLDA: rol asociativ
• Aferenţe: de la NLV
• Eferenţe:  Lb Par – A
5,7 ( GPS); A 39,40 ( GPI)
 pleacă circuite de
control ale motricităţii
extrapiramidale
NLDP, al pulvinarului
• Aferenţe:
– de la NLVP
– CG
– Calea optică
– (din toate căile senzitivsenzoriale)
• Eferenţe:  talamocorticale
– prin corona radiata
NTM
NMV  conexiuni
intratalamice
NMD: conectaţi în dublu
sens cu hipotalamusul
• Aferenţe:
– nuc. talamici
–H
• Eferenţe:
–H
– Oliva bulbară
– Scoarţa cerebrală
NUCLEII METATALAMICI
Nuc. CGL: releu pe traiectul
căii optice
• Aferenţe:
– din calea optică – III n.
• Eferenţe:
– Radiaţiile optice
Gratiolet (axonii neuron
III)  Lb Occ
–A 17,18,19
–  TQS ( fibre directe –
fără sinapsă) – BLP 
reflexe de orientare a
globilor oculari şi pupilare
NUCLEII METATALAMICI
Nuc. CGM: releu pe
traiectul căii acustice
– Aferenţe:
• din Lemniscul
acustic
• de la TQS
– Eferenţe:
• Radiaţiile
acustice  LTA 41,42,22
NUCLEII RETICULARI :  sistem
de proiecţie difuz talamic
•
•
•
•
Externi
Intralaminari
Paraventriculari
Aferenţe:
– FR a TC
– Nuc. talamici
–H
– SC
• Eferenţe:  proiecţie difuză pe
scoarţă  acţiune reglatoare
difuză, nespecifică
SRAA   tonusul cortical,
menţine starea de veghe, alertă
•
Tal + ef.nespecifice din Ncl
ret.medianiTr Cer (+ colat.
specifice ale căilor asc. specifice)
•
Proiecţiile corticale ale NMD
2. SRTN  tonusul cortical , 
apariţia stării de somn
•
Nuc. intralaminari
•
Af. Asc. nespecifice
•
Controlul reticulului talamic  prin:
1.
–
–
Afer. striotalamice  inhibă
transmiterea impulsurilor
ascendente din Tal
fibre corticotalamice  modelează
descărcările nespecifice spre SC
•
Nucleii paraventriculari 
funcţie vegetativă, au conexiuni
în dublu sens cu HipoTh
Funcţiile Talamusului:
– senzitiv - senzorial: releu - pe căile ascendente
(exteroceptivă, proprioceptivă conştientă, gustativă,
optică, acustică)
– motor: releu pe căile extrapiramidale
– controlul tonusului cortical
– reglare a funcţiilor vegetative prin nucleii reticulari
paraventriculari.
ANATOMIE CLINICA
ANATOMIE CLINICA
ANATOMIE CLINICA
Sindromul talamic ← ocluzia ACP teritoriu profund,ramuri
talamice
• hemihipoestezie controlaterala,
• durere talamica in acelasi hemicorp,
• ,,mana talamica”cu flexia articulatiilor
metacarpofalangiene si hiperextensia articulatiilor
interfalangiene,
• ataxie prin tulburari de sensibilitate profunda.
ANATOMIE CLINICA