Transcript snc emisfere - WordPress.com

Telencefalul
2 emisferele cerebrale
 Corpii striati
 2 ventriculi laterali
Emisferele cerebrale
- Forma – ovoidala
- Φ anteroposterior: 16 cm
- Φ transversal: 14 cm
- Φ vertical: 12 cm
- Masa: aprox 1300 g
- Scisura interemisferica + scisuri profunde
- Unite prin comisurile mari interemisferice:
- corpul calos
- trigonul cerebral.

Configuratia exterioara a emisferelor cerebr.

1.
2.
3.

1.
2.
3.

1.
2.
3 fete:
Laterala – convexa
Mediala – plana si verticala  coasa creierului;
Inferioara  scizura Sylvius: 2 parti – anterioara (orbitara)
- posterioara (temporo-occipitala)
3 margini:
Supero-mediala
Infero-mediala
Laterala
2 extremitati:
Anterioara – frontal
Posterioara - occipital
Lobi si circumvolutiuni (gyrusuri)

1.
2.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Santuri:
Profunde = scizuri 
separa lobi
Superficiale = santuri
secundare  separa
circumvolutiunile
Lobii:
Frontal
Parietal
Occipital
Temporal
Lobul insulei
(Lobul corpului calos)
Lobul frontal




Limite
Scizuri
Santuri
Gyrusuri
Lobul parietal




Limite
Scizuri
Santuri
Gyrusuri
Lobul temporal




Limite
Scizuri
Santuri
Gyrusuri
Lobul occipital




Limite
Scizuri
Santuri
Gyrusuri
Lobul insulei
Gyrusul cingulat
SCOARŢA
CEREBRALĂ
Scoarta cerebrala = palium =
cortex cerebral
= stratul de substanţă cenuşie de la
suprafaţa emisferelor cerebrale
 Filogenetic  arhipallium – 2-3 straturi
celulare = ALLOCORTEX  hipocampul
 neopallium – 6 strauri
celulare = IZOCORTEX – cea mai mare
parte a cortexului cerebral
Citoarhitectonica
Arhipallium - alocortex:
 arhicortex = cu structură în 2 straturi sau
fără stratificare – din neuroni receptivi şi
efectori
 paleocortex:
 cu structură în 3 starturi, din care unul
este receptor şi unul efector
 funcţia olfactivă

Citoarhitectonica
Neopallium - izocortex:
 zone cu cele 6 straturi relativ egale
=> izocortex homotipic
 zone cu straturi inegale
=> izocortex heterotipic

cele 6 straturi ale neocortexului:
a) stratul molecular:
 mai bogat în fibre
b) stratul granular extern:
 format din neuroni mici, receptori
 primeşte aferenţe de la zone corticale
c) stratul piramidal extern:
 format din neuroni piramidali
 trimite eferenţe spre alte zone corticale
d) stratul granular intern:
 primeşte aferenţe de la etajele
subcorticale/căile senzitive
e) stratul piramidal intern:
 format din neuroni mari, piramidali
 trimite eferenţe scoarţei cerebrale/căile motorii
f) stratul polimorf:
 format din neuroni de forme diferite

predominanța straturilor
granulare
 izocortex
heterotipic
granular
 predominanța straturilor
piramidale
 izocortex
heterotipic
piramidal

Mieloarhitectonica sc. cer.
= arhitectura fibrelor albe în interiorul
scoarței cerebrale
 după direcţie:
 tangențiale - paralele cu suprafaţa
scoarţei şi se concentrează în
anumite straturi  strii
a) stria Kaes-Bechterew - între straturile
molecular și granular extern
b) stria Bailarger externă - în stratul
granular intern
c) stria Bailarger internă - în straturile
piramidal intern şi polimorf
 perpendiculare = aferenţele şi
eferenţele scoarţei cerebrale.
ARHICORTEXUL
FORMAŢIUNILE ARHICORTICALE


-
-
porţiunea din arhipalium cu structură difuză - fără
straturi sau cu 2 straturi;
conţine două tipuri de formaţiuni:
HIPOCAMPUL
DORSAL
HIPOCAMPUL
VENTRAL
HIPOCAMPUL DORSAL



a) Indusium griseum - strat de substanţă cenuşie - pe faţa dorsală a
corpului calos
 se continua cu subst. cen. a gyr. cingulat
b) Striile longitudinale medială şi laterală
a+b = împreună formează GYRUSUL SUPRACALOS
care se continuă peste spleniul CC  gyrusul fasciolar
peste genunchiul CC  gyrusul paraterminal
1 - Indusium griseum
2 - Medial longitudinal stria (of Lancisi)
3 - Lateral longitudinal stria (of Lancisi)
HIPOCAMPUL VENTRAL
a) hipocampul = cornul lui
Amon - situat în
prelungirea temporală a
ventriculului lateral;
b) fimbria - medial de
hipocamp
c) gyrusul dentat - medial
de fimbrie
Formaţiunile hipocampului ventral şi dorsal unite
între ele formează împreună gyrusul intralimbic



conexiunea hipocampului ventral - hipocampului dorsal ant. şi post.:
gyrusul dentat se continuă posterior  gyrusul fasciolar  indusium
griseum
gyrusul paraterminal  bandeleta diagonală Broca – trece prin fisura
interemisferică laterala  faţa bazală pe substanţa perforată anterioară 
lateral până la uncusul gyrusului parahipocampic unde se continuă cu
bandeleta Giacomini  trece peste uncus  intră în fisura Bichat  gyrusul
dentat
A - OLFACTORY BULB
B - OLFACTORY TRACT
C - MEDIAL OLFACTORY STRIA
D - SEPTUM
E - LATERAL OLFACTORY STRIA
F - ANTERIOR
PERFORATED
SUBSTANCE
G - DIAGONAL BAND OF BROCA
H - AMYGDALA
I - HIPPOCAMPUS
J - STRIA TERMINALIS
K - FORNIX
L - MAMMILLARY BODY
M - MAMILLOTHALAMIC TRACT
N - ANTERIOR Nu. of THAL
O - VENTRAL
AMYGDALOFUGAL
PATHWAY
P - NUC MEDIALIS DORSALIS
Q - STRIA MEDULLARIS of
the
THALAMUS
R - HABENULA
Conexiunile arhicortexului
Aferenţe:
 de la formaţiunile paleocorticale
 de la unele zone ale neocortexului
 de la hipotalamus
Eferenţe:
 spre hipotalamus şi apoi spre alte zone subjacente
 spre ariile septale
 spre hipocampul din partea opusă
Funcţiile arhicortexului
Controlează comportamentul emotiv
Participă la controlul manifestărilor sexuale
Participă la controlul reacţiilor somatice şi vegetative de plăcere
exagerată sau repulsie/ neplăcere şi la reacţiile agresive
Are rol în memoria de scurtă durată
PALEOCORTEXUL
Paleocortex = Rhinencefal
funcţie olfactivă
 Formaţiunile rhinencefalului
1. Lobul olfactiv anterior:
a) bulbul olfactiv
b) tractul olfactiv
c) trigonul olfactiv
d) striile olfactive:
 medială
 intermediară
 laterală
e) substanţa perforată anterioară
Paleocortex = Rhinencefal
Lobul olfactiv anterior
2. Lobul olfactiv posterior:
a) nucleul amigdalian
b) girusurile de la nivelul
uncusului / extremitatea
anterioară a gyr. parahipocampic
al lobului temporal:

gyrusul ambient

gyrusul semilunar

gyrusul uncinat

aria entorhinală

aria septală (situată sub rostrul CC)
1.
Calea olfactivă
prin striile olfactive - axonii deutoneuronilor căii olfactive merg şi fac sinapsă
la ariile olfactive primare situate în:
a) gyrusul ambiens
b) gyrusul semilunar
c) substanţa perforată anterioară / corticomedială /
d) o parte a nucleului amigdalian

Calea olfactivă





ariile olfactive primare
 eferenţe spre ariile
olfactive secundare
situate în:
aria enterhinală
girus uncinat
ariile septale
partea laterobazală a
nucleului amigdalian
Conexiunile
paleocortexului
Aferenţe: calea olfactivă
Eferenţe:
a) eferenţe descendente, spre:
 nucleii trunchiului
 nucleul habenular, apoi spre formaţiunea reticulară din trunchi
b) eferenţe spre alte zone corticale, se fac prin striile olfactive:
- prin stria olfactivă laterală la hipocamp
- prin stria olfactivă medială, merg prin două arcuri marginale:
 arcul marginal extern, trece prin striile longitudinale şi ajunge al
hipocamp
 arcul marginal intern, trece prin stâlpul anterior al fornixului, merge
înapoi, trece prin trigon, stâlpul posterior şi ajunge la hipocamp
Nucleul amigdalian


situat în polul anterior lb temporal - în profunzime
- la nivelul uncusului
este format din două părţi:
 corticomedială
 laterobazală
a)partea corticomedială:
 aferenţe din calea olfactivă
 eferenţe spre partea laterobazală
b)partea laterobazală:
- aferenţe:
 de la partea corticomedială
 de la talamus
 de la hipotalamus
 de la formaţiunea reticulară
- eferenţe:
ariile septale  hipotalamus
stria terminală posterior prin
peretele superior al prelungirii
temporale a ventriculului lateral 
răspântia ventriculară  anterior prin
şanţul optostriat  Subst. perf. Ant.
Funcţiile paleocortexului




rol în comportamentul emoţional
coordonarea manifestărilor sexuale
controlul activităţii vegetative
reacţii de apărare
ARIILE CORTICALE
Neocortexul / neopalium
zone cu predominanța neuronilor receptori
 zone receptoare (senzitiv/senzoriale)
 zone cu predominanța neuronilor motori 
zone efectoare (motoare)
 zone de asociaţie.

Ariile motorii
1. Aria 4: - aria motilităţii voluntare
- localizare - gyrus precentral din lb fr
- aferenţe: din aria sensibilităţii generale
- eferenţe: fasciculul cortico-spinal şi
geniculat / calea piramidală
- rol : controlează motilitatea voluntară
2. Aria 6: - aria premotorie
- localizare - partea posterioară a
gyrusurilor frontale inferior şi mijlociu
- aferenţe: de la aria sensibilităţii generale
- eferenţele sunt formate din fibrele
parapiramidale din calea piramidală şi
eferențe spre corpii striați
- rol: participă la coordonarea motilităţii
automate şi a componentei automate a
motilităţii voluntare
3. Aria 8: - aria oculo-cefalo-giră
- localizare - gyrusul frontal superior şi mijlociu
- aferenţe - din aria vizuală
- eferenţele - prin fasciulul geniculat spre
nucleii III, IV, VI, XI
- rol: determină orientarea voluntară a capului
şi ochilor (oculo-cefalo-giria)
4-5. Ariile 44 - 45: - aria fonaţiei BROCA
- localizare - partea posterioară a gyrusului
frontal inferior
- rol: coordonează contracţiile muşchilor
fonatori / laringe văl palatin, limbă etc. / pentru
vorbire /.
5. Aria 46:
- localizare - gyrusul frontal inferior, în
emisferul dominant /emisferul stg la dreptaci/
- rol - coordonează mişcările mâinii pentru
scriere.
Ariile senzitiv-senzoriale
l. Ariile 3, 1, 2 - aria sensibilităţii generale
sau aria somestezică
- localizare - gyrusul postcentral din
lobul parietal
- aferenţe - căile sensibilităţii
exteroceptive
cutanate şi calea sensibilităţii
proprioceptive conştiente
- rol: este segmentul central al
analizatorului cutanat şi kinestezic
2. Ariile 5 şi 7 - arii senzitivo-psihice
- localizare - gyrusul parietal
superior
- asigură diferenţierea calitativă şi
cantitativă a senzaţiilor recepționate din
ariile 3, 1, 2
3. Ariile 40 şi 39 - arii senzitivo-gnozice
- localizare - gyrusul parietal
inferior
- asigură - recunoaşterea
obiectelor prin palpare și cunoaşterea
schemei corporale
4. Aria 43 – aria gustativă
- localizare - partea inferioară a
gyrusului postcentral
- aferenţe - calea gustativă
- rol - segmentul central al
analizatorului gustativ
5. Aria 41 – aria auditivă
- localizare -gyrusul temporal superior
- aferenţe - calea auditivă
- rol - segmentul central al analizatorului acustic
6-7. Ariile 22 şi 42 – arii audio-gnozice
- localizare - în jurul ariei 41
- asigură interpretarea sunetelor şi înţelegerea cuvintelor
8. Aria 17 – aria vizuală
- localizare - faţa medială a lobului
occipital, în jurul şanţului calcarian
- aferenţe - calea vizuală
9-10. Ariile 18 şi 19 – arii vizuo-gnozică
și vizuo-psihică
- localizare - lobul occipital, în jurul
ariei 17
- asigură recunoaşterea şi
interpretarea imaginilor care se
formează în aria 17
11. Ariile de asociaţie: - se întind pe
restul emisferului - structură de
izocortex homotipic - realizează
asocierea informaţiilor care vin la ariile
senzitivo-senzoriale - pot fi încadrate şi
ariile senzitivo-gnozice şi senzitivopsihice
SISTEMATIZAREA
SUBSTANŢEI ALBE
TELEENCEFALICE
 Fibre mielinizate
I. Fibrele de asociaţie:
 leagă între ele zone ale scoarţei din acelaşi emisfer
 pot să fie fibre lungi sau scurte
II. Fibre comisurale:
 leagă cele două emisfere cerebrale între ele
III. Fibre de protecţie:
 realizează proiecţia organelor subcorticale / aferenţele scoarţei
 realizează proiecţia scoarţei pe organele nervoase subcorticale
/ eferenţele scoarţei
Configuration extérieure des
commissures interhemispheriques



Le corps calleux
Le trigone
La commissure
blanche antérieure
Fibre asociative
1. Fibrele de asociaţie scurte:
 sunt situate superficial sub scoarţă
 leagă două girusuri apropiate
2. Fibrele de asociaţie lungi:
 sunt siutate mai profund
 leagă între ele zone de scoarţă situate mai la distanţă
 formează fascicule de asociaţie:
a) Fasciculul longitudinal superior:

- leagă polul lobului frontal cu lobii temporal şi occip.

- trece deasupra de lobul insulei
b) Fasciculul longitudinal inferior:

- leagă lobul occipital cu lobul temporal

- trece pe sub lobul insulei
Fibre asociative
c) Fasciculul fronto-occipital Forel:

- pleacă din lobul frontal, merge înapoi şi ajunge al lobul
occipital şi temporal
d) Fasciculul uncinat:
- pleacă de pe faţa bazală a lobului frontal, trece pe sub
şanţul Sylvius şi ajunge la lobul temporal



e) Fasciculul cingular:

- pleacă de la lobul frontal, trece deasupra corpului calos la
nivelul girusului cingular şi ajunge la lobii occipital şi temporal
f) Fasciculul senzorio-vizual:

- leagă aria 17 cu aria 19
g) Fibrele longitudinale din trigonul cerebral:

- leagă hipocampul cu ariile septale
FORMATIUNILE COMISURALE
clasifică în :
1. Comisuri teleencefalice:
a) arhipaleale:
fornix
comisura albă anterioară
b) neopaleală:
corpul calos
2. Comisuri diencefalice
3. Comisurile bazei
