Transcript Metodologia "Activităţile copiilor în Republica Moldova"

Metodologia
Cercetării statistice asupra
gospodăriilor casnice
Activităţile Copiilor în
Republica Moldova (AC)
15 septembrie 2010
Cuprins












Cadrul juridic
Parteneri
Standarde internaţionale
Obiectivele cercetării
Etapele de implementare
Realizarea cercetării
Instrumentarul cercetării (chestionarul)
Concepte şi definiţii
Cadrul conceptual
Definiţia statistică
Subiecte principale / indicatori
Planuri pe viitor
Cadrul juridic (1)
 Convenţia ILO nr.138 cu privire la vârsta minimă de angajare
(1973), ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în 1999;
 Convenţia ILO nr.182 cu privire la interzicerea celor mai grave
forme ale muncii copilului şi acţiunea imediată în vederea
eliminării lor (1999), ratificată de Parlamentul Republicii Moldova
în 2002;
 Programul de ţară privind munca decentă, 2008-2011;
 Convenţia colectivă nr. 8 (nivel naţional) cu privire la eliminarea
celor mai grave forme ale muncii copiilor (2007);
 Codul Muncii al Republicii Moldova;
 Strategia Naţională de Dezvoltare, 2008 – 2011;
Cadrul juridic (2)
 Strategia naţională privind politicile de ocupare a forţei de
muncă pe anii 2007-2015;
 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.562 din 07.09.93
privind aprobarea Nomenclatorului de industrii, profesii şi
lucrări cu condiţii grele şi nocive, proscrise persoanelor mai
tinere de optsprezece ani;
 Legea cu privire la statistica oficială, 2004;
 Hotărârea Guvernului 471 din 3 mai 2006 Cu privire la
cercetările statistice în domeniul social asupra gospodăriilor
casnice;
 Programul de lucrări statistice (anual).
Parteneri
 Programul de Informare Statistică şi Monitorizare a
Muncii Copilului în cadrul Organizaţiei Internaţionale a
Muncii, Programul Internaţional pentru Eliminarea
Muncii Copilului, Geneva (SIMPOC/IPEC/ILO) - dl
Mustafa Hakki OZEL, expert internaţional;
 Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;
 Oficiul ILO în Moldova;
 ILO IPEC Moldova;
 Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii în Moldova
(UNICEF);
 Proiectul comun „Consolidarea Sistemului Statistic
Naţional” (PNUD, UNIFEM, UNFPA, UNICEF, ILO-IPEC)
Standarde internaţionale
Rezoluţia, Conferinţei 18-a Internaţionale a Statisticienilor Muncii
privind Statistica muncii copiilor (noiembrie-decembrie 2008)
Manualul privind metodologia de colectare a datelor în baza
cercetărilor selective (SIMPOC/IPEC/ILO, 2004)
Chestionarul-model ILO pentru cercetări complementare, ataşate la
cercetările selective asupra gospodăriilor casnice (de exemplu
cercetarea forţei de muncă)
Obiectivele cercetării (1)
Context:
SND, Obiectivul 4.1.2 Sporirea accesului copiilor din familii sărace şi
al copiilor cu nevoi speciale la diferite nivele ale sistemului public
de educaţie, Programe şi măsuri esenţiale: ii) combaterea
fenomenului de muncă a copiilor:
 Efectuarea unui sondaj naţional reprezentativ pentru a înţelege
natura, amploarea şi consecinţele muncii copilului (SND, 4.1.2.2.).
Scopul principal:
 estimarea dimensiunii şi caracteristicilor muncii copiilor în ţară
Obiectivele cercetării (2)
Obiective:
 Colectarea datelor referitoare la specificul activităţilor pe care le
desfăşoară copiii (5-17 ani): şcolare, economice, gospodăreşti;
 Estimarea muncii copiilor şi identificarea cauzelor şi a impactului
asupra sănătăţii şi şcolarizării copiilor;
 Dezvoltarea capacităţii sistemului informaţional statistic pentru
colectarea şi prelucrarea datelor utilizabile pentru fundamentarea
programelor de acţiuni în domeniul eliminării muncii copiilor.
Sursa:
Modul complementar la cercetarea de bază Ancheta Forţei de Muncă
Etapele de implementare









Studierea metodologiei ILO
Seminar de sensibilizare privind metodologia cercetării
Elaborarea instrumentarului
Testarea instrumentarului
Instruirea specialiştilor BNS
Lansarea cercetării pe teren
Procesarea, verificarea şi validarea informaţiei colectate
Analiza informaţiei
Diseminarea rezultatelor:
•
Sinteza - “Munca copiilor în Republica Moldova: rezultatele cercetării
statistice din 2009 privind Activităţile copiilor” (BNS);
•
Raportul analitic – “Munca copiilor în Republica Moldova: Rezultatele
cercetării din 2009 vizând activităţile copiilor” (Meltem Dayıoğlu, ILO,
Geneva);
•
Banca de date statistice: www.statistica.md
Realizarea cercetării (1)
Sfera de cuprindere: AC s-a desfăşurat pe întreg cuprinsul ţării fără
localităţile situate pe malul stâng al Nistrului şi m. Bender
Obiectul anchetei: persoanele membre ale gospodăriilor din locuinţele
selectate cu vârsta cuprinsă între 5 şi 17 ani.
Perioada de referinţă: (pentru majoritatea întrebărilor) este săptămâna
de luni până duminică inclusiv dinaintea interviului.
Totodată sunt întrebări de tipul “de obicei” şi “vreodată”.
Metoda de colectare: interviul faţă în faţă sau proxy – interviul.
Realizarea cercetării (2)
Realizarea în teren: presupune parcurgerea a două etape succesive:
1. Identificarea locuinţelor din centrul de cercetare şi
înştiinţarea gospodăriilor;
2. Înregistrarea datelor în chestionare.
Volumul eşantionului: la cercetare au participat 11526 gospodării, din
care 5054 gospodării aveau în componenţă cel puţin un
copil de 5-17 ani. În total au fost intervievaţi 6784 copii cu
vârsta cuprinsă între 5 şi 17 ani.
Rata de răspuns: 90,2%
Instrumentarul cercetării
Instrumentarul cercetării
Instrumentarul cercetării
Conţinutul Chestionarului Activităţile Copilului (1)
Nivelul de instruire
frecventarea de către copil a şcolii/grădiniţei; nivelul şcolii urmat la
momentul interviului, motivele pentru care copilul nu frecventează/a
părăsit instituţia de învăţământ; frecventarea unor cursuri de formare
profesională; meseria obţinută (pentru copiii cu vârsta de 10-17 ani).
Activitatea economică
Desfăşurarea unei activităţi economice, aducătoare de venit de cel puţin
o oră pe parcursul săptămânii de referinţă; modul şi condiţiile în care
copilul desfăşoară activitatea economică (ocupaţia, activitatea
economică, statutul profesional, orele efectiv lucrate, amplasarea locului
de muncă, venitul/salariului obţinut din muncă, motivul pentru care copilul
lucrează.
Conţinutul Chestionarului Activităţile Copilului (2)
Căutarea unui loc de muncă
în săptămâna precedentă interviului sau/şi activitatea economică în
ultimele 12 luni.
Probleme legate de sănătate şi securitate
accidente de muncă, impactul lor asupra muncii şi frecventării şcolii,
condiţiile de muncă care comportă factori de risc pentru sănătatea,
securitatea şi moralitatea copiilor (căratul de greutăţi, echipament
complicat, condiţii nefavorabile/nocive: praf, fum,zgomot etc. precum şi
abuzul verbal sau fizic la locul de muncă).
Activităţile gospodăreşti neplătite
lucru casnic (cumpărături, pregătirea bucatelor, spălatul rufelor, a
vaselor, îngrijirea bătrânilor/bolnavilor etc.)
Clasificări utilizate
1. Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova
2. Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei
3. Clasificarea programelor educaţionale din Republica Moldova
4. Nomenclatorul de industrii, profesii şi lucrări cu condiţii grele şi
nocive, prescrise persoanelor mai tinere de optsprezece ani
Concepte şi definiţii (1)
Copii ocupaţi (copii care lucrează):
 Copiii (5-17 ani) sunt definiţi ca ocupaţi (sau care lucrează), adică au o
activitate economică aducătoare de venit dacă pe parcursul perioadei
de referinţă au lucrat cel puţin o oră sau dacă au avut un loc de muncă
sau o afacere de la care au fost temporar absenţi.
Notă: În sensul cercetării “Activităţile copililor” ocuparea include toate
persoanele care au lucrat cel puţin o oră în săptămâna de referinţă,
inclusiv în gospodăria auxiliară a familiei, spre deosebire de definiţia
aplicată în cercetarea AFM, care nu include persoanele care au lucrat
în gospodăria auxiliară proprie pentru consumul propriu mai puţin de
20 ore.
Concepte şi definiţii (2)
Principiul priorităţii:
 Analogic AFM, încadrarea copiilor pe categorii după
participarea la activitate economică, se face conform
principiului priorităţii ocupării faţă de şomaj şi a şomajului faţă
de inactivitate economică. Obiectul “inactivităţii economice” în
raport cu metodologia cercetării AC din perspectiva “muncii
copiilor” îl constituie “copiii care desfăşoară activităţi
gospodăreşti neplătite mai mult de 27 de ore pe săptămână ”.
În conformitate cu:
•
Convenţia OIM nr.138 cu privire la vârsta minimă de angajare
(1973),
• Convenţia OIM nr.182 cu privire la interzicerea celor mai grave
forme ale muncii copilului şi acţiunea imediată în vederea
eliminării lor (1999) şi
• Convenţia colectivă nr. 8 (nivel naţional) cu privire la
eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor (2007):
Concepte şi definiţii (3)
Munca copiilor: copii implicaţi într-o muncă care nu este adecvată
capacităţilor lor de copii sau care prin natura ei sau prin condiţiile
în care se exercită, este susceptibilă să dăuneze sănătăţii,
securităţii sau moralităţii copilului.
Astfel, noţiunea “munca copilului” se referă la munca care
comportă factori de risc mintal, fizic sau moral şi este dăunătoare
pentru copii, şi/sau afectează şcolarizarea copiilor prin
absenteism, eşec şi abandon şcolar sau prin obligarea lor de a
combina frecventarea şcolii cu munca.
La baza definiţiei statistice a acestui fenomen sunt criteriile:
vârsta, durata muncii, natura muncii sau condiţiile în care această
muncă se exercită.
Cadrul conceptual: Identificarea statistică a muncii copiilor
Graniţele generale ale sferei de producţie
Graniţele sferei de producţie ale SCN
Grupe de
vârstă
Munca nepericuloasă
Munca uşoară
5–11 ani
Munca
obişnuită
Copii sub vârsta minimă
acceptată pentru munci uşoare
12 – 14 ani
13 ore şi mai
puţin pe
săptămână
Mai mult de
13 ore pe
săptămână
15 – 16 ani
24 ore şi mai
puţin pe
săptămână
Mai mult de
24 ore pe
săptămână
17 ani
35 ore şi mai
puţin pe
săptămână
Mai mult de
35 ore pe
săptămână
Munca copiilor
Graniţele sferei de producţie în
afara SCN
Munca periculoasă
Munca
periculoasă
Cele mai
grave forme
ale muncii
copiilor
1.Activităţi
economice
periculoase
2.Ocupaţii
periculoase
3.Ore de lucru
excesive: >
42 ore pe
săptămână
4.Condiţii
periculoase
Copii traficaţi
pentru muncă
forţată sau în
robie;
Exploatarea
sexuală a
copiilor;
Folosirea lor
în activităţi
ilicite şi
conflicte
armate
Munca
periculoasă
neplătită în
gospodăria
proprie
Alte munci în
afara sferei de
producţie a
SCN
Servicii
neplătite în
gospodărie
cu o durată
mai mare de
27 ore pe
săptămână
Activităţi care nu sunt considerate parte a muncii copiilor
Definiţia statistică (1)
Munca copilului include:
a). Munca periculoasă
i) Copiii ocupaţi în activităţi periculoase - mine, cariere şi construcţii;
ii) Copiii care au ocupaţii periculoase - muncitorii din profesii ce ţin de
metal, maşinărie şi alte profesii afiliate, muncitori de precizie,
meşteşugărit, imprimare şi alte meserii afiliate, alţi meşteşugari,
operatori de instalaţii staţionare, operatori de maşini şi asamblatori,
şoferi şi operatori de instalaţii mobile;
iii) Copiii care lucrează mai mult de 42 ore pe săptămână;
iv) Copiii care lucrează în condiţii periculoase - căratul de încărcături grele
la locul de muncă, cei care operează orice echipament/unelte/maşini
complicate la locul de muncă, cei care sunt expuşi la condiţii adverse
cum ar fi: praf/fum, foc/gaz/flăcări, zgomot puternic etc., cât şi copiii
care sunt abuzaţi verbal sau fizic la locul de muncă.
Definiţia statistică (2)
b). Munca nepericuloasă (obişnuită)
v) Copiii de 5-11 ani care lucrează chiar şi o 1 oră pe săptămână;
vi) Copiii de 12-14 ani care lucrează mai mult de 13 ore pe
săptămână;
vii) Copiii de 15-16 ani care lucrează mai mult de 24 ore pe
săptămână;
viii) Copiii de 17 ani care lucrează mai mult de 35 ore pe săptămână;
c). (ix) Copiii care desfăşoară activităţi gospodăreşti neplătite mai
mult de 27 de ore pe săptămână.
Subiectele principale / indicatori
Categoria
Indicatori
Munca copiilor
Numărul şi ponderea copiilor care lucrează în condiţii de munca copiilor. Nivel de
agregare: naţional, medii, sexe, grupe de vârstă
Intensitatea muncii
Numărul median de ore lucrate pe săptămână. Nivel de agregare: naţional, medii,
sexe, grupe de vârstă
Sectoarele economice
Munca copiilor după sectoare economice. Nivel de agregare: naţional, medii, sexe,
grupe de vârstă
Grupele de ocupaţii
Munca copiilor după grupe de ocupaţii. Nivel de agregare: naţional, medii, sexe,
grupe de vârstă
Amplasarea locului de
muncă
Munca copiilor după amplasarea locului de muncă. Nivel de agregare: naţional,
medii, sexe, grupe de vârstă
Statutul profesional
Munca copiilor după statutul profesional. Nivel de agregare: naţional, medii, sexe,
grupe de vârstă
Condiţiile de muncă
Munca copiilor după categorii ale muncii periculoase. Nivel de agregare: naţional,
medii, sexe, grupe de vârstă
Frecventarea şcolii
Munca copiilor şi impactul asupra frecventării şcolii. Nivel de agregare: naţional,
medii, sexe, grupe de vârstă
Sănătatea şi securitatea
Munca copiilor şi impactul asupra sănătăţii şi securităţii copiilor. Nivel de agregare:
naţional, medii, sexe, grupe de vârstă
Nivelul de instruire al
părinţilor
Munca copiilor după nivelul de instruire al părinţilor. Nivel de agregare: naţional,
medii, sexe, grupe de vârstă
Planuri pe viitor
Monitorizarea statistică a fenomenului munca copiilor în timp:
 Organizarea şi realizarea, în conformitate cu standardele
internaţionale, a unei cercetări statistice focusate asupra unor
grupuri ţintă ale populaţiei, luând în consideraţiei rezultatele
cercetării Activităţile copiilor din 2009.
Notă: Cercetarea este parte a Planului Naţional de Acţiuni privind prevenirea şi
eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului pe anii 2011-2015
 În aceste scopuri, este necesar de dezvoltat în continuare
capacităţile şi abilităţile BNS în a realiza asemenea cercetări în
Republica Moldova.
Direcţia statistica pieţei muncii şi demografiei:
Elena VÂTCĂRĂU,
Şef Direcţie, 40 30 99
Elena BASARAB,
Şef adjunct al Direcţiei, Şeful Secţiei statistica ocupării forţei de muncă, 21
08 47
Cristina VERDEŞ,
Consultant, Secţia statistica ocupării forţei de muncă, 73 18 77
Vladimir GANŢA,
Consultant, Secţia statistica ocupării forţei de muncă, 73 18 77
Mulţumim pentru atenţie