Stress-ul este un fenomen psiho-social complex ce

decurge din confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini, situaţii care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau cu miză mare pentru persoana în cauză.

Există 3 caracteristici cheie care determină aparitia stress-ului:

 prezenta factorilor de stress  resursele personale de confruntare cu agentii stresori  tipul de reactie la stress

Agentii stresori sunt factori nocivi sau stimuli cu semnificatie afectivă puternică:

   Unici / Multipli Fizici / Chimici / Biologici / Psihologici Centrali / Periferici

 Stress-ul POZITIV sau “ EUSTRESS ” actionează ca un factor energizant, ajutând persoana să abordeze situatiile ca pe niste provocări si într-un mod mai eficient.

 În cazul stress-ului NEGATIV sau “ DISTRESS ” organismul supramobilizat refuză să revină la starea normală, individul fiind nervos, gata de reactie, cu musculatura încordată si mimica fetei sugestivă.

Stress-ul cotidian își poate face simtită prezenta sub diferite forme:

  

Stress psihic -

actiunea combinată a mai multor agenti stresori

Stress profesional -

actiunea concomitentă a stresorilor fizici (zgomot, vibratii, variatii de temperatură) si chimici (substante volatile, iritabile )

Stress de suprasolicitare -

caracteristic persoanelor cu sarcini de mare diversitate si cu un program de lucru prelungit.

Stress-ul cotidian îsi poate face simtită prezenta sub diferite forme:

 

Stress-ul de subsolicitare

- este determinat de modificarea anumitor activităti profesionale

Stress-ul situațional sau cultural

- este cauzat de schimbări recente în modul de viată al indivizilor

Varietatea surselor de stress în mediul școlar



procesul de învătare-evaluare

. Elevilor nu le este apreciat potentialul sau nu li se oferă sanse egale pentru exprimare 

comunicarea în cadrul relației profesor-elev

elev . În general, această comunicare este unidirectională, dinspre profesor spre 

lipsa de încurajare a exprimării adecvate a emoțiilor/sentimentelor

, deoarece scoala este de multe ori, un mediu formal, rigid, autoritar

Varietatea surselor de stress în mediul școlar



legătura scoală-familie,

criză initiată în genere de situatii de 

mediul fizic neatractiv



motivația și entuziasmul scăzut al cadrelor didactice

, care au mentalitatea “si ce dacă” sau “lasă că merge si asa”, care dau dovadă de blazare si subiectivitate în managementul clasei

“Ar trebui să se tină cont de

socul pe care îl au copiii la intrarea în sistemul educational. Programele prea încărcate îi determină pe acestia să urască scoala si să fie stresați de

procesul de învătământ”.

Cristina Bârzan –Conferinta “Prevenirea si combaterea violentei în scoli” – MADRID 2008

 Subiectul studiului de caz, cu initialele G.M., are vârsta de 28 de ani, este manager al unei societăți de constructii ceea ce presupune sarcini multiple și un program de lucru foarte încărcat.

 În momentul de fată, face parte din clasa socială medie-înaltă. Este cunoscut de multe persoane din oras, este celibatar, participă la petreceri si evenimente mondene.

 Cerintele superioare ale acestui post precum si situatiile neplăcute cu care s-a confruntat o perioadă mai îndelungată de timp, i-au afectat viata personală, neglijând astfel cariera. A început să consume băuturi alcoolice, să dezvolte un comportament deviant, frecventând anumite locuri nepotrivite si intrând într-un cerc vicios de persoane.

 Mediul familial a fost corespunzător unei cresteri si dezvoltări armonioase, deci nu poate fi cauza modificărilor de comportament al subiectului ci, mai degrabă, stress-ul de la locul de muncă si anturajul ulterior.

Metode de investigare a subiectului

 G.M. a fost observat atât în timpul activitătii la locul de muncă precum si surprins în diferite situatii particulare: la evenimente, la iesirile cu prietenii.

 Observatorul, un prieten apropiat, i-a sugerat subiectului apelul la un psiholog.

 G.M. a fost de acord cu recunoasterea problemelor sale si cu acceptarea consultantei psihologice.

      

Căutarea prezenţei consolatoare Consolidarea dragostei de sine prin aprobarea cuiva Râsul, plânsul Odihnă prelungită Discutarea emoţiilor, spovedania, rugăciunea Intelectualizarea problemei Comportamentul activ de descărcare a tensiunilor, prin sport, muncă fizică

          

Consecvenţă în respectarea propriilor valori Comunicarea cu ceilalţi Respectarea angajamentelor proprii Asumarea de responsabilităţi Câştigarea încrederii celorlalţi Crearea de deprinderi pozitive, respingerea celor negative Respectarea eticii în profesie şi muncă Captarea interesului celorlalţi Comportament deferent şi decent Autodisciplinare Refuzul victimizării