Transcript Ion Andreescu

Printre pictorii români, cu siguranţă nu există personalitate mai
atrăgătoare ca a lui Andreescu şi destin mai plin de înţelesuri ca al său.
El a orientat definitiv arta românească.
Jacques Lassaigne
•Ion Andreescu s-a născut în București, fiind primul din cei șapte
copii (dintre care 4 fete).
•A făcut cursul primar în pensionul lui Andreas Apostolatos,
unde a învățat și limba franceză.
•În 1863 s-a înscris la Gimnaziul "Ghe. Lazăr", având ca
profesor de desen pe pictorul Petre Alexandrescu, iar în clasa
a IV-a, pe pictorul H. Trenk.
•În 1869 a renunțat la liceu și s-a înscris la Școala Națională de
Belle-arte, condusă de Theodor Aman. Aici a urmat conștiincios
toate cursurile din programă, inclusiv pictura, deși pe atunci
frecvența nu era strict obligatorie.
•Între timp, situația părinților s-a înrăutățit. Ca să-și asigure
existența, s-a hotărât să intre în învățământ.
• Pe data de 1 septembrie 1872 a fost numit maestru titular la
catedra de Desen și caligrafie de la Seminarul din Buzău.
•În 1873 se transferă la gimnaziul comunal, iar în 1875, la
Școala de meserii din aceeași localitate. La sfârșitul anului 1878
pleacă la Paris, frecventând cursurile Academiei libere Julian și
pictând verile, la Barbizon (unde se întâlnește cu Nicolae
Grigorescu).
•Ion Andreescu moare, răpus de tuberculoză, la 22 octombrie
1882, la București.
Peisaje :
* Margine de pădure
* Pomi înfloriţi
* Stânci şi mesteceni
* Câmp
* Pădure de fagi
Portrete :
* Ţărancă cu broboadă verde
* Ţărancă cu traistă
* Broboadă roşie
* Autoportret
* Mesteceni la marginea bălţii
* După ploaie
* Casă de ciurari
Naturi statice :
* Raţe
* Coacăze
* Iarna la Barbizon
* Felii de pepene
* Stâncile de la Apremont
•Adevărata sa vocație o constituie peisajul, artistul alegând motive
potrivite cu firea sa, inspirându-se din periferiile și împrejurimile
Buzăului, care îi ofereau pe atunci suficiente imagini dezolante.
•Astfel, Andreescu a surprins cu măiestrie atmosfera tristă a
satului românesc de câmpie din a doua jumătate a secolului al
XIX-lea.
•Motivele pictate de el sunt în primul rând „marginile de sat” cu
câteva case dărăpanate, fără prea multă vegetație în jur, încărcate
vara în praf, toamna în glod și străjuite iarna de nămeți.
În „Stejarul”, una
dintre capodoperele sale,
regăsim melancolia
artistului.
Compoziţia este
dominată de verticala
impunătoare a copacului.
“Pădure iarna”
“Pădure de fagi”
“Potecă în pădure”
“Natură moartă cu coș și legume”
“ Pădure
desfrunzită”
“Peisaj de pădure”
“Iarnă la Barbizon”
“Peisaj”
“Cosaș”
“Pomi înfloriți”
• Ion
Andreescu s-a concentrat asupra chipurilor de
țărănci îngândurate, cu haine sobre, fără podoabe și
costume populare pitorești, impresionându-l peste
măsură oamenii simpli și necăjiți.
“Broboadă roșie”
“Cap de fetiță”
“Țărancă cu broboadă verde”