JUDEŢUL BRAŞOV Destinaţie de excelenţă Localizare şi accesibilitate Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363 km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării.
Download ReportTranscript JUDEŢUL BRAŞOV Destinaţie de excelenţă Localizare şi accesibilitate Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363 km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării.
Slide 1
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 2
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 3
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 4
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 5
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 6
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 7
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 8
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 9
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 10
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 11
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 12
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 13
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 14
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 15
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 16
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 17
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 18
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 19
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 20
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 21
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 22
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 23
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 24
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 25
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 26
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 27
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 28
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 29
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 30
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 2
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 3
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 4
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 5
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 6
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 7
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 8
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 9
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 10
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 11
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 12
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 13
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 14
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 15
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 16
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 17
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 18
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 19
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 20
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 21
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 22
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 23
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 24
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 25
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 26
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 27
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 28
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 29
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.
Slide 30
JUDEŢUL BRAŞOV
Destinaţie
de excelenţă
Localizare şi accesibilitate
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5.363
km2 sau 2,2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă,
ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine
nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de
25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C.,
iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de -5º C.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi
munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate
lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre
nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în
cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre
marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică
întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre
ele.
Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov
reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt
drumuri naţionale.
Şosele internaţionale
E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa,
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov
Drumuri naţionale
DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti
DN10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti
DN73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia
DN1J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz
Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335km,
municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai
importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc şase ramificaţii:
Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti
Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului
Tronsonul Braşov - Zărneşti
În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un
aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen
este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni,
aflat la 161 km distanţă.
Populaţia totală a
judeţului la
01.07.2008 era de
596.642 locuitori,
Braşovul fiind al 12
judeţ ca număr de
populaţie din ţară.
Populaţia este
diversă din punct de
vedere etnic si
cultural, diversitate
deteminată istoric.
Structura etnică a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
români
87,3%
maghiari
8,6%
romi
3,1%
germani
0,8%
alte etnii
0,2%
Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ
(date recensământul 2002)
religie ortodoxă
85,4%
religie romano-catolică
3,90%
religie greco-catolică
0,8%
religie reformată
2,5%
religie evanghelică
2,6%
religie unitariană
1,1%
alte religii
3,7%
Organizare administrativ-teritorială
În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de
comune cu 149 sate.
Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008)
MUNICIPII
Braşov
278.712
Făgăraş
38.125
Săcele
32.185
Codlea
24.570
ORAŞE
Ghimbav
5.398
Predeal
5.270
Râşnov
16.193
Rupea
5.554
Victoria
8.788
Zărneşti
25.796
Comuna, unitatea elementară de
organizare administrativă, este
formată dintr-unul sau mai multe sate
şi este condusă de un Consiliu Local şi
un primar ales.
Oraşul sau municipiul este unitatea
administrativă condusă de un Consiliu
Local şi un primar ales.
Judeţul este unitatea administrativă
condusă de prefect, reprezentantul
Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu
Judeţean, ales, care are la rândul său
un preşedinte, desemnat prin vot
uninominal.
Consiliul Judeţean este ales pentru a
coordona activitatea consiliilor
comunale şi orăşeneşti, având ca scop
concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanţă la
nivel judeţean. Guvernul numeşte un
prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local.
Istoric
Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic
şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată.
Aşezările dacice şi ale populaţiei daco-romane, a căror existenţă este
atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti,
Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii
romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care
s-a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare,
până astăzi.
Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de
la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche,
adăpostit într-o peşteră.
Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri:
Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la
hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele
unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este
cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului
identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).
Municipiul Braşov
Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov
în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de
“BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându-se în
condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană.
Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIVlea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu
Ţara Românească şi Moldova.
În Scheii Braşovului, cu aproape
cinci secole în urmă (1495) a
luat fiinţă prima şcoală
românească şi tot aici îşi
tipăreşte în secolul al XVI-lea,
diaconul Coresi primele cărţi în
limba română. În imediata
apropiere a acestora se înalţă
impunătoarea Biserică Neagră
recunoscută pentru valoarea
colecţiei de covoare orientale
din sec. XVI-XVII şi cea mai
mare orgă, cu 4000 tuburi, din
sud-estul Europei.
În Braşov întâlnim azi toate
stilurile importante din
arhitectura europeană, de la
Renaştere şi Baroc la Art
Nouveaux, într-o frumoasă
simbioză nealterată de
construcţiile moderne din partea
de est a oraşului.
În judeţ - Bisericile fortificate
sunt o caracteristică a spaţiului
transilvanean, care a cunoscut
în secolele XII – XVI o
colonizare a târgurilor şi satelor
de către saşi (saxones,
populaţie germană), veniţi din
Saxonia în această parte a
Transilvaniei, pe atunci zonă de
graniţă. Bisericile sunt unicat în
spaţiul european, fapt pentru
care unele edificii se regasesc
pe lisa UNESCO: Prejmer şi
Viscri.
Depozitele minerale includ
cărbune şi lignit în Vulcan,
marmură în Şinca Veche şi
calcar în Braşov şi Cristian. Ape
minerale pot fi găsite în Zizin,
ape termale în Codlea, iar ape
iodo-sodice în Perşani, Rotbav
şi Homorod.
Economia
Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre
cele mai mari centre industriale ale ţării. După Revoluţia din
1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare
în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din
industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în
industrie doar 34,6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat
cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din
industrie s-au reorientat spre alte domenii economice (mai ales
comerţ şi turism).
În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de
34.696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni,
33.913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume
colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii
cooperatiste.
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Numarul mediu al salariaţilor din
industrie
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
- mii euro-
2003
2004
2005
2006
2007
2008 (ianoct)
Export
(FOB)
497.044
577.551
644.245
976.295
1.174.721
1.064.229
Import
(CIF)
613.926
755.078
923.151
1.269.717
1.605.329
1.407.165
Sold
-116.882
-177.527 -278.906
-293.422
-430.608
-324.936
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului
Braşov a crescut cu 136,3 %.
În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului
Braşov a crescut cu 161,5 %.
Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a
judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost
constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de –
324.936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această
situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai
accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii
consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie.
-mil ron preţuri 2008-
Total
volum
investitii
realizate
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
441,76
469,03
419,77
539,44
862,59
1210,03
1159,54
1.314,91
1.108,47
Activitatea de investiţii
din judeţul Braşov în
anul 2008 s-a
concretizat întrun
volum de 1.108,47
milioane lei, fiind cu
15,7% mai mică decât
în 2007.
Agricultură
La 31.12.2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de
282.897 ha reprezentând 52,8% din totalul terenurilor din judeţul
Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte
categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123.749 ha (43,7%),
păşunile 97.086 ha (34,3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62.062
ha (21,9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate
în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de
cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr.
Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007
de: 58.156 bovine, 143.386 porcine, 313.651 ovine şi 14.027
caprine.
În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în
2007 31.600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul
Braşovului figurează 14.000 de exploataţii agricole. Dimensiunea
medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.
Turism
Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de
armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile
culturale şi istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în
funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă
de principalele centre de interes turistic. În
municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin
pentru week-end sau pentru afaceri. În celelalte
zone ale judetului, turiştii vin pentru a-şi petrece
vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.
Resurse turistice:
Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la
poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce-a mai densă şi
modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel
modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de
spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze
sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de
telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre
culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de
teleski.
Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări,
Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane
periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul
nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul
judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea,
turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă
la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile
Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.
În munţii Bucegi şi Postăvarul se
află platforma Predealului, cu
oraşul staţiune turistică situat la
cea mai mare altitudine din ţară
(1.038 m) şi numeroase hoteluri
şi pensiuni turistice, pârtii de ski
de la Clăbucet şi cabanele Trei
Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet
şi Gârbova – în munţii din
apropiere.
Munţii Piatra Craiului sunt unici
în Carpaţii româneşti prin relieful
impunător al crestei calcaroase,
crenelate şi abrupte, dar şi prin
speciile rare de vegetaţie şi
faună. Turiştii se pot adăposti la
cabanele Plaiul Foii, Curmătura,
Gura Râului sau refugiile din
Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se
află cea mai recentă rezervaţie
naturală cu un puternic potenţial
investiţional.
Culoarul Branului, cu satele
risipite şi peisajele pitoreşti
beneficiază de o ofertă turistică
diversificată a turismului rural
din România, atât în Bran cât
şi la Moeciu, Şimon, Peştera,
Măgura sau Şirnea, Fundata.
Munţii Ciucaş, cu
spectaculosul lor relief
ruiniform (“Tigăile”, “Babele la
sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt
mai puţin frecventaţi de turişti
şi au în judeţul nostru doar
baza turistică de la Baba
Runca.
Munţii Perşani, mult mai
scunzi, cuprind frumosul
defileu al Oltului de la Racoş
unde sunt coloanele de bazalt.
Ei păstrează un vechi edificiu
vulcanic, dar şi Pădurea
Bogăţii.
Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural
istorice se leagă de municipiul
Braşov, pentru care Biserica
Neagră constituie o emblemă (cel
mai estic monument gotic al
Europei).
Lor li se adaugă Biserica Sf.
Bartolomeu (cel mai vechi
monument istoric al Braşovului
datând din 1223 şi construit în stil
arhitectonic roman), zidurile de
incintă ale cetăţii cu bastioanele
Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul
Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi
Poarta Ecaterinei. Muzeul
Judeţean de Istorie, Muzeul
Primei Şcoli Româneşti, Muzeul
de Artă, Muzeul de Etnografie şi
Casa Mureşenilor sunt doar
câteva din posibilităţile oferite
turiştilor de a cunoaşte trecutul
Braşovului.
Castelul Bran este un monument
istoric şi arhitectonic, situat în Pasul
Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de
Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi
folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu
a locuit niciodată la castel. El
adăposteşte în acest moment
muzeul Bran, muzeu ce se întinde
pe cele 4 etaje ale castelului. La
muzeu sunt expuse colecţii de
ceramica, mobilier, arme şi armuri,
iar în curtea castelului se află un mic
muzeu al satului, cu case
tradiţionale din regiunea culoarului
Rucăr-Bran.
Multe dintre oraşele şi comunele din
şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici
fortificate: Codlea, Hărman,
Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
Rotbav, Măieruş, însă cea mai
cunoscută este Prejmer unde sunt
cele mai puternice fortificaţii ale unei
cetăti ţărăneşti.
Municipiul Făgăraş are
cunoscuta Cetate din sec. al
XIV-lea, unde se află Muzeul
Ţării Făgăraşului şi bustul
Doamnei Stanca. În
Depresiunea Făgăraşului se
înşiră sate pitoreşti cum sunt:
Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu
renumita herghelie), unde a
început să se dezvolte turismul
rural.
Zona Rupea, din nordul judeţului
cuprinde Cetatea Rupea (situată
pe o stâncă de bazalt şi care a
primit recent o finanţare de
peste 8 milioane de euro din
fonduri europene şi va fi
reabilitată, devenind un centru
de atracţie pentru turişti şi
implicit un motor de dezvoltare
al zonei), Cetatea Homorod,
Cetatea de la Viscri şi cele de la
Buneşti, Criţ şi Jimbor.
Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt
puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate
aleg Braşovul pentru a-şi organiza congresele şi conferinţele, la
care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există
numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care
organizează astfel de evenimente este bine pregătit.
Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile,
judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de
cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe
ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56
hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149
pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea
de cazare turistică era de 12.916 locuri.
Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581.983
persoane ( din care: 335.397 persoane în hoteluri, 24.650 persoane
în moteluri, 34.470 persoane în vile, 13.894 persoane în cabane,
97.474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52.257 persoane în
pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost
de 2,19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică
în funcţiune a fost de 26,5%.
Resurse umane
Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii
ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada
comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat,
populaţia urbană reprezentând 73,9% din totalul populaţiei.
Densitatea acesteia este de 111,1 locuitori/km2.
Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu
populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de
pensionari de asigurări sociale de stat (132.136 persoane în
2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170.925 persoane
la 31.12.2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a
populaţiei până în 2025-2030.
Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie
2008 de 4,3%.
Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă
după cum urmează: 42,4% în industrie şi construcţii,
1,53% în agricultură,vânătoare şi silvicultură şi
56,05% în comerţ şi prestări de servicii.
În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în
2008 de 1.221 lei, iar pensia medie de asigurări
sociale de stat de 678 lei.
Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ
existând 6 universităţi cu un număr total de 49.869
studenţi şi 1.100 cadre didactice. Şcoala
braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând
să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de
muncă.
Proiecte de investiţii
Autostrada Braşov-Bucureşti
Autostrada Transilvania
Centura ocolitoare a municipiului Braşov
Reabilitarea Stadionului Municipal
ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea
reţelelor
de apă din judeţ
Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav
Halda ecologică de la Beclean
Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la
standarde UE
Centrala pe biomasă
Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi
Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013
Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic
Braşovul poate fi una dintre cele mai importante
zone de interes pentru investiţiile străine.