Transcript proiectfinal
Slide 1
DIMENSIUNEA RELIGIOASA A
EXISTENTEI
Slide 2
CUPRINS
Religia si rolul ei;
Componenta
religioasa
a culturii romane in
perioada premoderna;
Etape (sec.XV-XVI;
sec XVII)
Glosar.
Slide 3
RELIGIA este un complex de
credinte si acte de cult care
exprima raportul omului cu
sacrul si cu divinitatea;
credinta unui grup de oameni
de
adoratie(Dumnezeu,zei,etc.),
bazata pe un sistem de
norme si de principii morale si
pe
existenta unei institutii.
Slide 4
Aceasta joaca un rol pozitiv in dezvoltarea comunitatii si a tinerilor.
E valoarea cea mai importanta din viata unei persoane,
starneste pasiuni puternice,
poate fi sursa de motivatie a persoanelor pentru binele comunitatii
Carl Jung spune:
“In fiintele umane se regaseste nevoia de a fi religioase.”
Slide 5
Cultura romaneasca
premoderna se
constituie
din interactiunea mai
multor
grupuri
culturale:eclezial,
carturaresc si folcloric.
Intre cele trei zone
de cultura si cei care
participa la eleprelati,
carturari,oameni
simplise produc schimburi,
influente,asimilari,
etc;
Ele sunt determinate
de
mediul de formare si
de
mediile culturale pe
care
le traverseaza
indivizii..
Slide 6
•Religia si literatura se dezvolta incepand din secolul al-XVI-lea impreuna.
•Dimensiunea religioasa a existentei capata treptat forme de expresie romaneasca
mai intai prin actul traducerii apoi, prin actul creatiei individuale, fie in
cadrul bisericii, ca literatura religioasa,fie in afara ei, ca literatura de inspiratie
religioasa
•Primele forme de manifestare ale culturii romanesti scrise sunt legate
de religia crestina, de institutia ecleziala si de necesitatea comunicarii in interiorul
comunitatii de credinta.
•Manuscrisele crestine in limba slavona si in limba romana, apoi tipariturile
deschid calea pentru exprimarea sentimentului religios.
•.
Slide 7
•Literatura religioasa romana in limba slavona-determinata de traducerea cartilor
sfinte de catre Chiril si Metodiu in slavona intre secolele XV-XVI :
•-”PRIPEALE” care apartine monahului Filotei;
•-”EVANGHELIA” copiata de arhimandritul Nicodim la Tismana in 1405;
•-”PATIMIREA SF. MUCENIC IOAN CEL NOU” – 1364-1420 de
Grigore Tamblac;
•-”VIATA LUI NICODIM DE LA TISMANA” scrisa de ucenicii calugarului.
•LITERATURA RELIGIOASA TRADUSA IN LIMBA ROMANA-determinata de
reforma:
•-”PSALTIREA”- parte preferata din Vechiul Testament;
•-”FAPTELE APOSTOLILOR”;
•-“CAZANIILE” – de diaconul Coressi;
•-“POLIA DE LA ORASTIE”- o traducere partiala a Vechiului Testament;
•-“NOUL TESTAMENT DE LA BELGRAD” – Simion Stefan;
•-“LITURGHIILE”;
•-TRADUCEREA SI TIPARIREA BIBLIEI DE LA BUCURESTI – 1688.
Slide 8
Parcurgand in sens invers istoria,istoricul religiilor
ajunge la o raspantie,punctul de plecare al lungului
drum
al omenirii,adica preistoria.Intalneste un om caruia
i s-a dat numele de HOMO FABER si porneste
impreuna cu acesta pe drumul istoriei.
Curand,acest personaj picteaza grote menite sa
devina sanctuare si scrijeleste inscriptii
rupestre.Faber a devenit SAPIENS!
Examinand
picturile,inscriptiile,desenele,atitudinea fata de
morti,istoricul religiilor constata ca acest om
crede intr-o Realitate care depaseste aceasta
lume,dar care se manifesta in interiorul
ei.Concluzia este limpede: Homo Faber si
Sapiens se dovedeste un HOMO
RELIGIOSUS.
Slide 9
OMUL MEDIEVAL este prin excelenta un
homo religiosus care comunica cu
Dumnezeu,cu sfintii,crede in semne si
minuni,face pelerinaje la locurile
sfinte.Acesta vede lumea ca pe o creatie
divina,i se supune neconditionat lui
Dumnezeu,este coplesit de sentimentul de
instabilitate al lumii si de nesiguranta
vietii,sentiment intretinut de mari
epidemii,de catastrofe naturale si de
evenimente istorice violente.
Realitatea din jur ofera semne la care au
acces cu precadere cei initiati:calugari si
preoti,astrologii de pe langa curtile
domnesti,voievodul insusi care domnea ca
“unsul lui Dumnezeu pe pamant”.
“Homo religiosus se situeaza in Cosmos,in
societate si isi precizeaza relatiile cu
divinitatea”
George Dumezil “Sacrul”
Slide 10
DOSOFTEI(1624-1693)
Carturar,mitropolit al Moldovei;
Provine dintr-o familie de negustori macedoneni;
A studiat elina,latina,slavona si poloneza;
Se refugiaza din fata navalirii turcesti in
Polonia,unde prelucreaza in romaneste ~Psaltirea
pre versuri tocmita~(Uniew,1673);
“Acestu Dosoftei mitropolit nu era om prostu de
felul lui.Si era neam de mazal:pre invatat,multe
limbi stie:elineste,latineste,slavoneste si alta
adanca carte si invatatura,deplin calugar si
cucernic si bland ca un miel.In tara noastra paceasta vreme nu este om ca acela.”
Ion Neculce-”Letopisetul Tarii Moldovei”
Slide 11
Opera:
•...a tradus Psalmii, mai intai in proza iar apoi in versuri
pentru a fi mai accesibili;
•...are influenta puternica de-a lungul vremii,atat in
mediul cult,cat si in mediul popular;unii psalmi intra in
repertoriul cantecelor de stea si al colindelor;
•In PSALMUL 136 Dosoftei reproduce in versuri
cuvintele lui David:
•Actiunea se petrece in Babilon;
•Se ilustreaza tristetea celor din Ierusalim,care sunt dusi
in Babilon drept robi ”din cauza pacatelor cu care ati
pacatuit inaintea lui Dumnezeu”(Epistola lui
Irimia,cap. I);
•Acestia “jelind de tara Domnului” fac promisiuni lui
Dumnezeu ca nu-l vor uita,si ca ei nu vor canta
niciodata cantarile inchinate lui Dumnezeu
babilonienilor.
Psaltirea lui Dosoftei
(1673)
Slide 12
•
Israelitii ii cer Domnului indurare si ii amintesc ziua in care
Ierusalimul era daramat de babilonieni,care strigau”
<>” (Ps.136,David)
• “Cel mai mare merit al lui Dosoftei acesta si este : de a fi oferit in
Psaltire, pe neasteptate, intaiul monument de limba poetica
romaneasca.[...],au organizat,in fine,un adevarat sistem de rime si a
incercat mai multe cadente si mai multi metri decat gasim in toata
poezia noastra de pana la romantism.”
Nicolae Manolescu-”Istoria critica a literaturii romane,I.1990
Slide 13
MIRON COSTIN(1633-1691)
..s-a nascut intr-o familie de
boieri moldoveni;
..a avut parte de o educatie intelectuala;
si-a facut scoala in Polonia,
construindu-si un fond solid de cultura
latina;
..moare in mod violent,fiind
decapitat din ordinul domnitorului
Constantin Cantemir.
“Niciun alt scriitor roman din epoca veche n-a fost mai mult citat,de-a lungul
ultimelor doua secole pentru cuvintele sale memorabile decat Miron Costin. Biruitau gandul a devenit o propozitie emblematica,insusita de mai multe generatii de
intelectuali consacrati.”(Elvira Sorohan-”Cartea cronicilor”)
Slide 14
In operele sale poetul se plange de:
•efemeritatea vietii,
•nestatornicia lucrurilor
•caracterul lui iluzoriu
•rostogolirea timpului
•roata norocului ce urca si coboara,etc.
La treizeci de ani dupa moartea lui Grigore Ureche-1647-,Miron Costin
ia pana ca sa continue istoria Moldovei(“Letopisetul Tarii Moldovei”)de unde o
lasase acesta.Autorul este martor si participant la evenimentele relatate in chip
obiectiv ”Eu voi da seama de ale mele cate scriu..”
Slide 15
In afara de meritele lui pentru istoriografia moldoveneasca,
Miron Costin,pentru a da o pilda ca se pot scrie versuri si in limba noastra ,
alcatuieste poema”VIATA LUMII”.
Tema acestui mic poem filozofic este concluzia la care ajunge totdeauna sufletul omenesc
dupa ce coboara de pe culmea maturitatii catre amurgul vietii si simte apropiindu-se,
marea noapte care ne invaluie.
Autorul pune poemul sau sub semnul credintei printr-un motto in limba slavona din
Ecleziast: “Desertaciunea desertaciunilor...si toate sunt desarte.”
Motivele provenite din poezia greaca si latina (Fortuna labilis,ubi sunt?)
capata si ele rezonante biblice;combinate cu motive frecvente in cultura medievala si
renascentista(Vanitas vanitatum) sunt ilustrate in “Viata Lumii”.
Poemul are intr-adevar afinitati si cu unele accente din lirica epicureana a lui Horatiu:
“Hei,Postume,Postume-n apriga fuga
Se spulbera anii si-n van e-orice fuga.
Caci,nici batranetii ce vine grozava,
Nici mortii neinfrante,n-aduce zabava.”
Slide 16
Antim
Antim Ivireanul(1650-1716)
•mitropolit si om
politic,tipograf,desenator,xilograf,caligraf,pictor,sculptor si exceptional
orator ecleziastic;
•originar din Iviria,el desfasoara numeroase activitati culturale;
•traducator ,indrumator al tiparnitelor,educator(al clerului);
•predicile sale contribuie decisiv la faima lui,
depasind chiar si hotarele tarii.
•Exilat din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat ,acesta
•piere in mod tragic, macelarit de garda insotitoare,
•iar trupul sau este aruncat intr-un rau, langa Adrianopol
•“Mitropolitul Antim este primul care se urca in amvonul
•mitropoliei, ca sa graiasca poporului sau, drept de la suflet
•la suflet” (N. Cartojan- “Istoria literaturii romane vechi”,
•Ed Minerva,)
Partea de mare valoare artistica a operei lui Antim sunt “Didahiile”
publicate la 170 de ani de la moartea acestuia...
Antim Ivireanul
Slide 17
In “Oratoria de amvon”, autorul recurge la modestie pentru a
atrage atentia ascultatorilor.Acesta ii roaga sa asculte ce are de
povestit despre lucrurile Domnului la care se roaga cu multa
umilinta.In predica sa vorbeste despre incalcarea
decalogului.Cuvantarile lui sunt menite sa rascoleasca puternic
sufletele..
“Atentia mitropolitului se indreapta spre moravurile rele care
duceau societatea romaneasca,a timpului sau,la
decadere...”(N.Cartojan)
Predicatorul ii invita pe ascultatori sa
reflecteze,iar cei ce considera neadevarate
spusele lui “atunci poate ca acel om va fi au prea
sfantul si drept inaintea lui Dumnezeu,au iaste
nesimtitoriu.”
Predica se incheie cu o rugaciune catre Dumnezeu,pentru a-i
cere indurare si lumina in suflete si in mintile
oamenilor,pentru a putea respecta legile si poruncile Lui.
Slide 18
ION NECULCE
(1672?-1745?)
Boier invatat,cu sange cantacuzin;
Asista la multe evenimente crancene de-a lungul
vietii sale;
Contemporan cu decapitarea lui Miron Costin si
prieten cu Dimitrie Cantemir;
Continua “Letopisetul Tarii Moldovei” de unde il
lasase Miron Costin;
Opera
Neculce isi castiga faima literara prin “O sama
de cuvinte”,prin cele 42 de legende “adevarate
schite si nuvele concentrate”,asezate in
introducerea letopisetului sau.
Seria de 42 de legende vorbeste despre:altarul
manastirii Putna,mama lui Stefan cel
Mare,Daniil Sihastru,Petru Rares,Alexandru
Lapusneanul,etc. pe care Neculce “nu le-a prins
in urzeala cronicii,ci le-a strans laolalta.Insa,cele
mai multe legende il au in centru pe STEFAN
CEL MARE.
Slide 19
Legendele lui Neculce se disting printr-un continut
anecdotic sau un epic cuminte,batranesc,cu seva
populara.Ele au devenit sursa de inspiratie,dar si
model
scriitorilor:D.Bolintineanu,V.Alecsandri,M.Sadovea
nu,s.a.
Faptele narate au in buna masura caracter
fictional,neexistand dovezi ca ar fi adevarate.
Povestirile au fost culese de Neculce si transpuse
in maniera personala si sunt cuprinse aici aproape
toate tipurile narativului.
Manastirea Voronet
Centrate asupra figurii lui Stefan cel Mare,legendele din “O sama de cuvinte”,
dezvaluie aceeasi mentalitate a omului medieval,din perspectiva voievodului.Ca
ales al Domnului,conducatorul statului este pus la incercare mai mult decat
crestinul de rand.El are o misiune mai inalta,o educatie religioasa mai profunda
si,de aceea,penitenta severa i se impune adeseori.
Slide 20
Legendele relateaza
faptele care l-au
determinat pe voievod
sa inalte biserici si
manastiri:implinire a
legamantului facut lui
Dumnezeu inainte de
lupta si multumire
pentru izbanda asupra
paganilor,ruga si danie
pentru iertarea
pacatelor,spovedanie
simbolica.
Slide 21
“Fost-au acestu Stefan voda om
nu mare de statu,manios si
de grabu varsatoriu de sange
nevinovat ,la ospete omorea fara
judet.Amintrilea era un om
intreg la fire,nelenesu,si lucrul
sau il stiia-l acoperi,si unde nu
gandiiai,acolo il aflai,la lucruri
de razboaie mester,unde era
nevoie insusi se varaia[...],si
unde il biruia altii,nu pierdea
nadejdea,ca stiindu-sa jos,sa
radica deasupra biruitorilor,”
STEFAN CEL MARE
Slide 22
“Iara pre Stefan voda l-au ingropat tara
cu multa jale si plangere in manastire
in Putna,care era zidita de dansul.Atata
jale era de plangea toti ca dupa un
parinte al sau,ca cunostiia toti ca s-au
scapatu de mult bine si de multa
aparatura.Ce dupa moartea lui,pana
astazi ii zicu sveti Stefan voda,nu
pentru sufletul,ce ieste in mana lui
Dumnezeu,ca el inca au fostu om cu
pacate,ci pentru lucrurile lui cele
vitejesti,carile niminea din domni,nici
mai inainte,nici dupa aceia l-au
ajunsu.”
Slide 23
• PSALM, psalmi, s.m. 1. Imn religios biblic; (la pl.) culegere formată din 151 de
astfel de imnuri, cuprinsă în Vechiul Testament şi care alcătuieşte Psaltirea.
• PSALTÍRE, psaltiri, s.f. Carte bisericească de ritual care cuprinde cei 151 de
psalmi atribuiţi regelui David şi care face parte din Vechiul Testament.
• DIDAHÍE, didahii, s.f. (Bis.; înv.) Predică, cazanie. P. gener. Învăţătură,
morală. [Acc. şi: didáhie] – Din ngr. didahí.
• EVANGHÉLIE, evanghelii, s.f. Parte a Bibliei, recunoscută numai de creştini,
care cuprinde viaţa şi învăţătura lui Cristos. Fiecare dintre capitolele din această
carte, care se citesc în timpul serviciului religios creştin. [Var.: (pop.) vanghélie
s.f.] – Din sl. evangelije.
• LEGÉNDĂ, legende, s.f. 1. Povestire în proză sau în versuri care conţine
elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explică geneza unui lucru, a
unei fiinţe etc., caracterul aparte al unui eveniment (istoric), al unui erou (mitic)
sau al unui fenomen. Din fr. légende, lat. legenda.
Slide 24
•PREDICÁ, prédic, vb. I. Intranz. (Despre clerici) A rosti o predică. ♢ Expr. A
predica în deşert (sau în pustiu) = a vorbi degeaba, a da sfaturi cuiva care nu le
ascultă. ♦ Tranz. A recomanda ceva cu insistenţă; a răspândi, a propaga idei,
concepţii etc. – Din lat. praedicare.
•DECALÓG s.n. Cele zece porunci religioase şi morale din Vechiul Testament,
revelate de Dumnezeu lui Moise, pe muntele Sinai. – Din fr. décalogue.
•ECLEZIÁST s.n. Una din părţile Bibliei, atribuită împăratului Solomon. [Pr.: -zi-
ast] – Din fr. ecclésiaste.
Slide 25
•G. Calinescu-Limba si literatura romana de la origini pana in prezent; editura
Minerva, Bucuresti 1982
•N.Cartojan- Istoria literaturii romane vechi,Bucuresti, ed. Minerva-1980;
•Doina Rusti-Scriitori romani,Bucuresti , ed.Niculescu -2007;
•Claudiu Dumea- Religii,biserici,secte ,privite din perspectiva catolica
Iasi ,Sapientia -2002;
•Julien Ries-Sacrul in istoria religioasa a omenirii;
editura Polirom 2000
Slide 26
REALIZATORI:
•Siser Emilia Laura
•Danci Andra Teodora
•Dozsa Romina Andrada
•CLASA XI D,GRUP SCOLAR BORSA
DIMENSIUNEA RELIGIOASA A
EXISTENTEI
Slide 2
CUPRINS
Religia si rolul ei;
Componenta
religioasa
a culturii romane in
perioada premoderna;
Etape (sec.XV-XVI;
sec XVII)
Glosar.
Slide 3
RELIGIA este un complex de
credinte si acte de cult care
exprima raportul omului cu
sacrul si cu divinitatea;
credinta unui grup de oameni
de
adoratie(Dumnezeu,zei,etc.),
bazata pe un sistem de
norme si de principii morale si
pe
existenta unei institutii.
Slide 4
Aceasta joaca un rol pozitiv in dezvoltarea comunitatii si a tinerilor.
E valoarea cea mai importanta din viata unei persoane,
starneste pasiuni puternice,
poate fi sursa de motivatie a persoanelor pentru binele comunitatii
Carl Jung spune:
“In fiintele umane se regaseste nevoia de a fi religioase.”
Slide 5
Cultura romaneasca
premoderna se
constituie
din interactiunea mai
multor
grupuri
culturale:eclezial,
carturaresc si folcloric.
Intre cele trei zone
de cultura si cei care
participa la eleprelati,
carturari,oameni
simplise produc schimburi,
influente,asimilari,
etc;
Ele sunt determinate
de
mediul de formare si
de
mediile culturale pe
care
le traverseaza
indivizii..
Slide 6
•Religia si literatura se dezvolta incepand din secolul al-XVI-lea impreuna.
•Dimensiunea religioasa a existentei capata treptat forme de expresie romaneasca
mai intai prin actul traducerii apoi, prin actul creatiei individuale, fie in
cadrul bisericii, ca literatura religioasa,fie in afara ei, ca literatura de inspiratie
religioasa
•Primele forme de manifestare ale culturii romanesti scrise sunt legate
de religia crestina, de institutia ecleziala si de necesitatea comunicarii in interiorul
comunitatii de credinta.
•Manuscrisele crestine in limba slavona si in limba romana, apoi tipariturile
deschid calea pentru exprimarea sentimentului religios.
•.
Slide 7
•Literatura religioasa romana in limba slavona-determinata de traducerea cartilor
sfinte de catre Chiril si Metodiu in slavona intre secolele XV-XVI :
•-”PRIPEALE” care apartine monahului Filotei;
•-”EVANGHELIA” copiata de arhimandritul Nicodim la Tismana in 1405;
•-”PATIMIREA SF. MUCENIC IOAN CEL NOU” – 1364-1420 de
Grigore Tamblac;
•-”VIATA LUI NICODIM DE LA TISMANA” scrisa de ucenicii calugarului.
•LITERATURA RELIGIOASA TRADUSA IN LIMBA ROMANA-determinata de
reforma:
•-”PSALTIREA”- parte preferata din Vechiul Testament;
•-”FAPTELE APOSTOLILOR”;
•-“CAZANIILE” – de diaconul Coressi;
•-“POLIA DE LA ORASTIE”- o traducere partiala a Vechiului Testament;
•-“NOUL TESTAMENT DE LA BELGRAD” – Simion Stefan;
•-“LITURGHIILE”;
•-TRADUCEREA SI TIPARIREA BIBLIEI DE LA BUCURESTI – 1688.
Slide 8
Parcurgand in sens invers istoria,istoricul religiilor
ajunge la o raspantie,punctul de plecare al lungului
drum
al omenirii,adica preistoria.Intalneste un om caruia
i s-a dat numele de HOMO FABER si porneste
impreuna cu acesta pe drumul istoriei.
Curand,acest personaj picteaza grote menite sa
devina sanctuare si scrijeleste inscriptii
rupestre.Faber a devenit SAPIENS!
Examinand
picturile,inscriptiile,desenele,atitudinea fata de
morti,istoricul religiilor constata ca acest om
crede intr-o Realitate care depaseste aceasta
lume,dar care se manifesta in interiorul
ei.Concluzia este limpede: Homo Faber si
Sapiens se dovedeste un HOMO
RELIGIOSUS.
Slide 9
OMUL MEDIEVAL este prin excelenta un
homo religiosus care comunica cu
Dumnezeu,cu sfintii,crede in semne si
minuni,face pelerinaje la locurile
sfinte.Acesta vede lumea ca pe o creatie
divina,i se supune neconditionat lui
Dumnezeu,este coplesit de sentimentul de
instabilitate al lumii si de nesiguranta
vietii,sentiment intretinut de mari
epidemii,de catastrofe naturale si de
evenimente istorice violente.
Realitatea din jur ofera semne la care au
acces cu precadere cei initiati:calugari si
preoti,astrologii de pe langa curtile
domnesti,voievodul insusi care domnea ca
“unsul lui Dumnezeu pe pamant”.
“Homo religiosus se situeaza in Cosmos,in
societate si isi precizeaza relatiile cu
divinitatea”
George Dumezil “Sacrul”
Slide 10
DOSOFTEI(1624-1693)
Carturar,mitropolit al Moldovei;
Provine dintr-o familie de negustori macedoneni;
A studiat elina,latina,slavona si poloneza;
Se refugiaza din fata navalirii turcesti in
Polonia,unde prelucreaza in romaneste ~Psaltirea
pre versuri tocmita~(Uniew,1673);
“Acestu Dosoftei mitropolit nu era om prostu de
felul lui.Si era neam de mazal:pre invatat,multe
limbi stie:elineste,latineste,slavoneste si alta
adanca carte si invatatura,deplin calugar si
cucernic si bland ca un miel.In tara noastra paceasta vreme nu este om ca acela.”
Ion Neculce-”Letopisetul Tarii Moldovei”
Slide 11
Opera:
•...a tradus Psalmii, mai intai in proza iar apoi in versuri
pentru a fi mai accesibili;
•...are influenta puternica de-a lungul vremii,atat in
mediul cult,cat si in mediul popular;unii psalmi intra in
repertoriul cantecelor de stea si al colindelor;
•In PSALMUL 136 Dosoftei reproduce in versuri
cuvintele lui David:
•Actiunea se petrece in Babilon;
•Se ilustreaza tristetea celor din Ierusalim,care sunt dusi
in Babilon drept robi ”din cauza pacatelor cu care ati
pacatuit inaintea lui Dumnezeu”(Epistola lui
Irimia,cap. I);
•Acestia “jelind de tara Domnului” fac promisiuni lui
Dumnezeu ca nu-l vor uita,si ca ei nu vor canta
niciodata cantarile inchinate lui Dumnezeu
babilonienilor.
Psaltirea lui Dosoftei
(1673)
Slide 12
•
Israelitii ii cer Domnului indurare si ii amintesc ziua in care
Ierusalimul era daramat de babilonieni,care strigau”
<
• “Cel mai mare merit al lui Dosoftei acesta si este : de a fi oferit in
Psaltire, pe neasteptate, intaiul monument de limba poetica
romaneasca.[...],au organizat,in fine,un adevarat sistem de rime si a
incercat mai multe cadente si mai multi metri decat gasim in toata
poezia noastra de pana la romantism.”
Nicolae Manolescu-”Istoria critica a literaturii romane,I.1990
Slide 13
MIRON COSTIN(1633-1691)
..s-a nascut intr-o familie de
boieri moldoveni;
..a avut parte de o educatie intelectuala;
si-a facut scoala in Polonia,
construindu-si un fond solid de cultura
latina;
..moare in mod violent,fiind
decapitat din ordinul domnitorului
Constantin Cantemir.
“Niciun alt scriitor roman din epoca veche n-a fost mai mult citat,de-a lungul
ultimelor doua secole pentru cuvintele sale memorabile decat Miron Costin. Biruitau gandul a devenit o propozitie emblematica,insusita de mai multe generatii de
intelectuali consacrati.”(Elvira Sorohan-”Cartea cronicilor”)
Slide 14
In operele sale poetul se plange de:
•efemeritatea vietii,
•nestatornicia lucrurilor
•caracterul lui iluzoriu
•rostogolirea timpului
•roata norocului ce urca si coboara,etc.
La treizeci de ani dupa moartea lui Grigore Ureche-1647-,Miron Costin
ia pana ca sa continue istoria Moldovei(“Letopisetul Tarii Moldovei”)de unde o
lasase acesta.Autorul este martor si participant la evenimentele relatate in chip
obiectiv ”Eu voi da seama de ale mele cate scriu..”
Slide 15
In afara de meritele lui pentru istoriografia moldoveneasca,
Miron Costin,pentru a da o pilda ca se pot scrie versuri si in limba noastra ,
alcatuieste poema”VIATA LUMII”.
Tema acestui mic poem filozofic este concluzia la care ajunge totdeauna sufletul omenesc
dupa ce coboara de pe culmea maturitatii catre amurgul vietii si simte apropiindu-se,
marea noapte care ne invaluie.
Autorul pune poemul sau sub semnul credintei printr-un motto in limba slavona din
Ecleziast: “Desertaciunea desertaciunilor...si toate sunt desarte.”
Motivele provenite din poezia greaca si latina (Fortuna labilis,ubi sunt?)
capata si ele rezonante biblice;combinate cu motive frecvente in cultura medievala si
renascentista(Vanitas vanitatum) sunt ilustrate in “Viata Lumii”.
Poemul are intr-adevar afinitati si cu unele accente din lirica epicureana a lui Horatiu:
“Hei,Postume,Postume-n apriga fuga
Se spulbera anii si-n van e-orice fuga.
Caci,nici batranetii ce vine grozava,
Nici mortii neinfrante,n-aduce zabava.”
Slide 16
Antim
Antim Ivireanul(1650-1716)
•mitropolit si om
politic,tipograf,desenator,xilograf,caligraf,pictor,sculptor si exceptional
orator ecleziastic;
•originar din Iviria,el desfasoara numeroase activitati culturale;
•traducator ,indrumator al tiparnitelor,educator(al clerului);
•predicile sale contribuie decisiv la faima lui,
depasind chiar si hotarele tarii.
•Exilat din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat ,acesta
•piere in mod tragic, macelarit de garda insotitoare,
•iar trupul sau este aruncat intr-un rau, langa Adrianopol
•“Mitropolitul Antim este primul care se urca in amvonul
•mitropoliei, ca sa graiasca poporului sau, drept de la suflet
•la suflet” (N. Cartojan- “Istoria literaturii romane vechi”,
•Ed Minerva,)
Partea de mare valoare artistica a operei lui Antim sunt “Didahiile”
publicate la 170 de ani de la moartea acestuia...
Antim Ivireanul
Slide 17
In “Oratoria de amvon”, autorul recurge la modestie pentru a
atrage atentia ascultatorilor.Acesta ii roaga sa asculte ce are de
povestit despre lucrurile Domnului la care se roaga cu multa
umilinta.In predica sa vorbeste despre incalcarea
decalogului.Cuvantarile lui sunt menite sa rascoleasca puternic
sufletele..
“Atentia mitropolitului se indreapta spre moravurile rele care
duceau societatea romaneasca,a timpului sau,la
decadere...”(N.Cartojan)
Predicatorul ii invita pe ascultatori sa
reflecteze,iar cei ce considera neadevarate
spusele lui “atunci poate ca acel om va fi au prea
sfantul si drept inaintea lui Dumnezeu,au iaste
nesimtitoriu.”
Predica se incheie cu o rugaciune catre Dumnezeu,pentru a-i
cere indurare si lumina in suflete si in mintile
oamenilor,pentru a putea respecta legile si poruncile Lui.
Slide 18
ION NECULCE
(1672?-1745?)
Boier invatat,cu sange cantacuzin;
Asista la multe evenimente crancene de-a lungul
vietii sale;
Contemporan cu decapitarea lui Miron Costin si
prieten cu Dimitrie Cantemir;
Continua “Letopisetul Tarii Moldovei” de unde il
lasase Miron Costin;
Opera
Neculce isi castiga faima literara prin “O sama
de cuvinte”,prin cele 42 de legende “adevarate
schite si nuvele concentrate”,asezate in
introducerea letopisetului sau.
Seria de 42 de legende vorbeste despre:altarul
manastirii Putna,mama lui Stefan cel
Mare,Daniil Sihastru,Petru Rares,Alexandru
Lapusneanul,etc. pe care Neculce “nu le-a prins
in urzeala cronicii,ci le-a strans laolalta.Insa,cele
mai multe legende il au in centru pe STEFAN
CEL MARE.
Slide 19
Legendele lui Neculce se disting printr-un continut
anecdotic sau un epic cuminte,batranesc,cu seva
populara.Ele au devenit sursa de inspiratie,dar si
model
scriitorilor:D.Bolintineanu,V.Alecsandri,M.Sadovea
nu,s.a.
Faptele narate au in buna masura caracter
fictional,neexistand dovezi ca ar fi adevarate.
Povestirile au fost culese de Neculce si transpuse
in maniera personala si sunt cuprinse aici aproape
toate tipurile narativului.
Manastirea Voronet
Centrate asupra figurii lui Stefan cel Mare,legendele din “O sama de cuvinte”,
dezvaluie aceeasi mentalitate a omului medieval,din perspectiva voievodului.Ca
ales al Domnului,conducatorul statului este pus la incercare mai mult decat
crestinul de rand.El are o misiune mai inalta,o educatie religioasa mai profunda
si,de aceea,penitenta severa i se impune adeseori.
Slide 20
Legendele relateaza
faptele care l-au
determinat pe voievod
sa inalte biserici si
manastiri:implinire a
legamantului facut lui
Dumnezeu inainte de
lupta si multumire
pentru izbanda asupra
paganilor,ruga si danie
pentru iertarea
pacatelor,spovedanie
simbolica.
Slide 21
“Fost-au acestu Stefan voda om
nu mare de statu,manios si
de grabu varsatoriu de sange
nevinovat ,la ospete omorea fara
judet.Amintrilea era un om
intreg la fire,nelenesu,si lucrul
sau il stiia-l acoperi,si unde nu
gandiiai,acolo il aflai,la lucruri
de razboaie mester,unde era
nevoie insusi se varaia[...],si
unde il biruia altii,nu pierdea
nadejdea,ca stiindu-sa jos,sa
radica deasupra biruitorilor,”
STEFAN CEL MARE
Slide 22
“Iara pre Stefan voda l-au ingropat tara
cu multa jale si plangere in manastire
in Putna,care era zidita de dansul.Atata
jale era de plangea toti ca dupa un
parinte al sau,ca cunostiia toti ca s-au
scapatu de mult bine si de multa
aparatura.Ce dupa moartea lui,pana
astazi ii zicu sveti Stefan voda,nu
pentru sufletul,ce ieste in mana lui
Dumnezeu,ca el inca au fostu om cu
pacate,ci pentru lucrurile lui cele
vitejesti,carile niminea din domni,nici
mai inainte,nici dupa aceia l-au
ajunsu.”
Slide 23
• PSALM, psalmi, s.m. 1. Imn religios biblic; (la pl.) culegere formată din 151 de
astfel de imnuri, cuprinsă în Vechiul Testament şi care alcătuieşte Psaltirea.
• PSALTÍRE, psaltiri, s.f. Carte bisericească de ritual care cuprinde cei 151 de
psalmi atribuiţi regelui David şi care face parte din Vechiul Testament.
• DIDAHÍE, didahii, s.f. (Bis.; înv.) Predică, cazanie. P. gener. Învăţătură,
morală. [Acc. şi: didáhie] – Din ngr. didahí.
• EVANGHÉLIE, evanghelii, s.f. Parte a Bibliei, recunoscută numai de creştini,
care cuprinde viaţa şi învăţătura lui Cristos. Fiecare dintre capitolele din această
carte, care se citesc în timpul serviciului religios creştin. [Var.: (pop.) vanghélie
s.f.] – Din sl. evangelije.
• LEGÉNDĂ, legende, s.f. 1. Povestire în proză sau în versuri care conţine
elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explică geneza unui lucru, a
unei fiinţe etc., caracterul aparte al unui eveniment (istoric), al unui erou (mitic)
sau al unui fenomen. Din fr. légende, lat. legenda.
Slide 24
•PREDICÁ, prédic, vb. I. Intranz. (Despre clerici) A rosti o predică. ♢ Expr. A
predica în deşert (sau în pustiu) = a vorbi degeaba, a da sfaturi cuiva care nu le
ascultă. ♦ Tranz. A recomanda ceva cu insistenţă; a răspândi, a propaga idei,
concepţii etc. – Din lat. praedicare.
•DECALÓG s.n. Cele zece porunci religioase şi morale din Vechiul Testament,
revelate de Dumnezeu lui Moise, pe muntele Sinai. – Din fr. décalogue.
•ECLEZIÁST s.n. Una din părţile Bibliei, atribuită împăratului Solomon. [Pr.: -zi-
ast] – Din fr. ecclésiaste.
Slide 25
•G. Calinescu-Limba si literatura romana de la origini pana in prezent; editura
Minerva, Bucuresti 1982
•N.Cartojan- Istoria literaturii romane vechi,Bucuresti, ed. Minerva-1980;
•Doina Rusti-Scriitori romani,Bucuresti , ed.Niculescu -2007;
•Claudiu Dumea- Religii,biserici,secte ,privite din perspectiva catolica
Iasi ,Sapientia -2002;
•Julien Ries-Sacrul in istoria religioasa a omenirii;
editura Polirom 2000
Slide 26
REALIZATORI:
•Siser Emilia Laura
•Danci Andra Teodora
•Dozsa Romina Andrada
•CLASA XI D,GRUP SCOLAR BORSA