Transcript Observaţii - Co-nai-sens

Pentru a avansa în prezentare, există o singură regulă: faceţi click întotdeauna o
singură dată pe butonul din stânga al mouse-ului.
O experienţă trăită
la clasa a doua primară
de Valérie Henrotin.
Plan
• Datele
Pentru a descoperi planul prezentării,
faceţi click o singură dată pe butonul
din stânga al mouse-ului şi aşteptaţi!
• Povestea
• Activitatea de înţelegere
• Activitatea de lectură orală
• Concluzii
• Observaţii
Datele
Şcoala Ste Thérèse
(Ans, lângă Liège)
Public dificil :
- mulţi străini
-mediu social
adesea defavorizat
Clasa a II-a primară:
- 20 de copii
- încredere a copiilor în învăţătorul
lor, ambianţă plăcută.
- 5 copii cu dificultăţi de citire, din
care 3 cu dificultăţi la toate materiile.
Al doilea an
de şcoală primară
2005-06
Învăţătorul clasei: Benoît Zinzen. El este în
cel de-al doilea an de învăţământ şi este
deschis pentru multe lucruri.
+ Valérie: asistă elevii cu dificultăţi la lecţiile
din primul şi din al doilea an de şcoală. Ea se
ocupă de ei în afara lecţiilor, lucrând
suplimentar.
Moment: sfârşitul
anului şcolar (mai)
→ copiii au atins deja
un bun nivel de citire.
Povestea
•
Datele
•
Povestea
•
Activitatea de înţelegere
•
Activitatea de lectură orală
•
Concluzii
•
Observaţii
Toate activităţile care vor fi descrise au ca
centru de interes o poveste:
Cele trei grăunţe
care este extrasă din Grand J, editată de PEMF şi reluată
pentru probele de sfârşit ale primei etape, Înv. Fundamental,
2001.
Pentru a o citi, faceţi click (o dată) pe «Lire
texte »
În continuarea prezentării, dacă doriţi să recitiţi acest text, va fi suficient să faceţi click pe
iconul
LT (Citirea Textului) care se va găsi în colţul de jos din dreapta al fiecărui slide.
Activitatea de înţelegere
•
Datele
•
Povestea
•
Activitatea de înţelegere
•
Activitatea de lectură orală
•
Concluzii
•
Observaţii
Activitatea de înţelegere
La început: învăţătorul, neiniţiat în Gestiunea mentală,
îi
pune pe elevi să asculte povestea; ei aud de două ori
povestea înregistrată pe CD, având următorul obiectiv:
determinarea a cel puţin un element al poveştii (unde?
cine?...). După aceea, ei primesc o fotocopie a textului, cu
scopul de a verifica prin lectură proprie dacă ceea ce au
reţinut este corect.
→ două percepţii auditive ale poveştii urmate de o
percepţie vizuală cu proiecte diferite.
Competenţă vizată: să ştie să asculte, pornind de la un text înregistrat pe CD.
Obiectivul cadrului didactic: în acest stadiu, învăţătorul consideră
activitatea de lectură nu ca pe o finalitate, ci ca pe un mijloc de verificare
a ascultării.
LT
Activitatea de înţelegere
În continuare, copiii îi cer învăţătorului (ceea ce nu era prevăzut la
început) să poată înregistra acest text cu Valérie, citindu-l ei înşişi; ei
ştiu că ea a mai făcut acest lucru cu alţi copii din clasele I şi a II-a, cu
alte ocazii.
Pentru copii înregistrarea este o modalitate de a-şi face plăcere.
Pentru cadrele didactice, această activitate nu este anodină,
plictisitoare: ei ştiu că aceasta le va permite să asocieze munca în
profunzime şi plăcerea ... intelectuală.
La sfârşitul prezentării veţi descoperi
finalitatea pedagogică a înregistrării.
LT
Activitatea de înţelegere
Învăţătorul îi dă deci lui Valèrie textul poveştii.
El nu are impresia că le dă o sarcină dificilă elevilor. Aici intervine Gestiunea
mentală: ea determină conştientizarea complexităţii activităţii mentale
cerute de înţelegerea unei poveşti.
Valérie face cunoştinţă cu această poveste. În primul rând, ea
găseşte textul dificil pentru copiii din clasa a II-a.
De aceea ea îşi propune să realizeze mai întâi o activitate
de înţelegere aprofundată a textului cu toţi elevii, în clasă şi cu
învăţătorul: ea vrea într-adevăr să se asigure că elevii au înţeles
bine povestea înainte de a o citi pentru înregistrare.
Activitatea de înţelegere
Propunându-şi să lucreze mai întâi înţelegerea pentru a facilita apoi
descifrarea la copii cu mari dificultăţi de citire, Valérie se bazează pe
experienţa sa; dacă doriţi să ascultaţi explicaţiile ei în legătură cu
aceasta, faceţi click pe « experience » (2 minute 20)
Dacă este necesar, apăsaţi pe
Esc(ape) pentru a opri înainte de
final.
Valérie are de asemenea o grilă care îi permite să analizeze
dificultăţile provocate de lectura unui text; ea a elaborat această
grilă pornind de la formările pe care le dă Anne Moinet, având ca subiect
cărţile cu imagini pentru copii, şi de la o carte ale cărei referinţe se găsesc
la sfârşitul prezentării.
Ea consideră că înainte de a lucra textul cu copiii, trebuie să-l fi
analizat în profunzime ea însăşi şi să-i fi reperat toate dificultăţile pe
care acesta le presupune. Ea citeşte textul şi notează toate
dificultăţile pe care le identifică acolo. Dacă doriţi să vedeţi, ca
ilustrare, un extras din foaia sa adnotată, faceţi click pe « aperçu ».
LT
Activitatea de înţelegere
Dacă doriţi de acum înainte să cunoaşteţi această grilă de analiză,
puteţi:
- s-o vedeţi, făcând click pe « voir grille
d’analyse ».
- să auziţi explicaţiile lui Valérie, făcând click pe
« entendre grille d’analyse » (7 minute 30)
- să vedeţi grila şi să auziţi comentariul lui Valérie,
făcând click pe « voir et entendre grille d’analyse»
Pentru a opri
audiţia înainte
de final,
apăsaţi pe
tasta Esc(ape)
Dacă preferaţi să ajungeţi la acestea după relatarea activităţii de faţă,
aveţi din nou posibilitatea la sfârşitul prezentării.
LT
Activitatea de înţelegere
Valérie şi învăţătorul clasei decupează textul în unităţi de sens, bazânduse pe următoarea schemă narativă:
Situaţie
iniţială
Ev.6
Element
declanşator
Ev.7
Ev.8
Evenimentul 1
Ev. 9a
Situaţie
finală
Ev. 2
Ev. 9b
Ev. 3
Element
stabilizator
Ev. 4
Ev.5
Epilog
Pentru vizualizarea decupajului, faceţi click
pe iconul din dreapta jos; de această dată,
textul apare cu semnul // care indică acele
unităţi de sens.
LT
Activitatea de înţelegere
Apoi, cele două cadre didactice le cer copiilor să citească bucată cu bucată,
respectând unităţile de sens menţionate mai sus.
“Citiţi de la rândul 1 la rândul 7: va trebui să
înţelegeţi povestea pe care autorul a
inventat-o. E ca şi cum ar fi un mesaj: ne
revine nouă, cu ajutorul cuvintelor, să
descoperim ce ne povesteşte autorul.”
LT
Activitatea de înţelegere
“Citiţi, apoi ascundeţi textul;
verificaţi ce se află în mintea voastră,
citiţi din nou şi încercaţi să păstraţi
cât mai mult în minte, ca mesajul să
treacă într-adevăr în căpşorul
vostru.”
“Poate că veţi auzi în minte cuvintele textului sau poate că le veţi spune din
nou cu cuvintele voastre. Poate că veţi avea în minte imagini care se
potrivesc cu textul, va fi ca un mic desen animat, sau ca şi cum ar fi deadevăratelea în capul vostru, ... Sau poate că se va întâmpla altceva în
mintea voastră.
Important este ca ceea ce se petrece în mintea voastră să se potrivească
cu textul.”
LT
Activitatea de înţelegere
De fiecare dată, le sunt lăsate copiilor câte
trei minute pentru îndeplinirea sarcinii. Acest
demers le este familiar celor care au lucrat cu
Valérie; ei l-au practicat adesea în timpul
anului şcolar.
Este vorba, într-adevăr, de o invitaţie la a face evocări de înţelegere
fidele mesajului dat, graţie unei noi percepţii vizuale sau auditive
(vezi slide-ul următor) a textului. Timpul necesar le este de fiecare
dată oferit copiilor.
LT
Activitatea de înţelegere
Cele două cadre didactice se duc la cei care au probleme de citire
şi le propun: “Nu vrei să-ţi citesc eu ?”. În caz de răspuns
afirmativ, se aşază lângă copil şi îi citesc fragmentul de text,
repetându-i:
“Important este ca tu să înţelegi ce scrie acolo.
De descifrare şi de felul cum citeşti singur ne
ocupăm mai târziu, când vom înregistra.”
Uneori Valérie le propune, de asemenea, celor care doresc,
să vină în jurul catedrei şi le citeşte fragmentul dorit.
Niciodată ea nu a remarcat nici cea mai mică reticenţă din
partea vreunui copil în legătură cu acest demers.
LT
Activitatea de înţelegere
Toată lumea ascunde apoi textul, întorcând foaia şi au loc
dialoguri:
“Ce-aţi reţinut? Ce v-a rămas în cap?”
Suntem chiar în situaţia de restituire, când copiii vor răspunde bazându-se pe
evocările pe care tocmai le-au făcut.
Pe parcurs, învăţătorul desenează pe o foaie A3 prinsă
de tablă ceea ce spun copiii.
Copiii deci sunt cei care spun ce trebuie desenat, în funcţie de ceea
ce au evocat. Această activitate în grup, cu toate interacţiunile pe care le
presupune, le permite copiilor să-şi dea seama că trebuie să modifice
şi/sau să adauge unele elemente în mintea lor.
LT
Activitatea de înţelegere
EXEMPLU :
“Faptele se petrec în China!”
“Bun ! Atunci ce pun pe tablă? Ce desenez?
“Trebuie desenate personaje cu tichiuţe
ascuţite pe cap.”
LT
Activitatea de înţelegere
Cei doi învăţători pun multe întrebări: într-adevăr asta
trebuie să deseneze? În ce fel? etc.
Unii copii spun lucruri foarte concrete, alţii vorbesc despre
personaje, alţii repetă aproape pe din afară fraza sau frazele din
fragmentul de text, ….
Copiii sunt astfel îndrumaţi să spună din nou povestea cu alte
cuvinte. O fetiţă, de exemplu, aude exact cuvintele textului: faptul
de a-i cere să spună ce trebuie desenat o obligă l’oblige să reia
acelaşi lucru cu alte cuvinte (pentru că s-a schimbat punctul de
vedere). “Traducerea” este obligatorie!
Valoarea acestei activităţi constă în dialogul realizat cu scopul de a încerca
punerea de acord a tuturor pentru a se ajunge la o restituire care să convină
întregului grup. Uneori nu se face desenul imediat, deoarece copiii nu sunt toţi de
acord; va trebui deci recitit textul pentru verificare.
LT
Activitatea de înţelegere
o dată făcut desenul, copiii întorc din nou foaia şi recitesc fragmentul de text
cu proiectul:
LT
Activitatea de înţelegere
Şi, când toată lumea este de acord,
Se trece la fragmentul de text următor, respectând aceeaşi procedură.
LT
Activitatea de înţelegere
Câteva observaţii:
1.Toţi copiii au cerut să vorbească, chiar şi cei care aveau mari
probleme. Acesta este unul din elementele care l-au frapat cel mai mult şi
chiar l-au emoţionat pe învăţătorul clasei.
2.Dacă un copil cerea cuvântul şi cuvintele nu-i veneau atât de repede cum ar fi
vrut, cele două cadre didactice au remarcat că ceilalţi copii au respectat
aceste momente de linişte destinate căutării de evocări… care revin adesea
lent!
3. Un singur copil a rămas retras; vom vorbi despre aceasta puţin mai
târziu.
4. În cursul discuţiilor, Valérie a practicat de asemenea mici dialoguri
pedagogice, pentru a verifica ce tipuri de evocări au făcut copiii şi, la fel,
pentru a-i face conştienţi de această întreagă activitate mentală.
LT
Activitatea de înţelegere
Pe tabla clasei, foile pe care se desenează povestea se adaugă unele după
altele:
……
Desenele reproduse aici sunt
fictive! Pentru a vedea câteva
desene făcute în clasă, faceţi
click pe « dessins ». Ele
ilustrează începutul poveştii.
LT
Activitatea de înţelegere
După ce au citit şi au desenat la tablă câteva paragrafe din text, cadrele
didactice închid tabla şi le dau copiilor o foaie A3.
“Ce-aţi păstrat în minte din poveste?”
“Desenaţi cel puţin trei lucruri pe foaia
voastră.”
Obiectivul nu este de a reţine totul şi de a reproduce toate evocările pe
foaie, ci de a verifica faptul dacă fiecare a păstrat ceva în minte şi dacă a
conştientizat acest lucru.
LT
Activitatea de înţelegere
Toţi copiii, fără excepţie, se apucă de desenat. Este cu totul altceva
în comparaţie cu numeroase exerciţii făcute în clasă, în care elevii
trebuie mânaţi de la spate pentru a face o anumită activitate.
Câţiva redesenează, ca la
tablă, mai multe lucruri, unele
lângă altele, succesiv; alţii
fac o sinteză, alţii se
concentrează asupra câte
unui punct al poveştii, iar alţii
încep cu o frază sau cu un
cuvânt şi continuă cu un
desen, … …
Cele două cadre didactice trec printre bănci şi le cer copiilor să
verbalizeze ceea ce au desenat.
LT
Activitatea de înţelegere
Un singur copil a rămas mai retras: trecând printre bănci,
Valérie constată că el a desenat multe lucruri, dar în aparenţă
fără legătură cu povestea celor Trei grăunţe. Desenele lui sunt
ecoul lecturilor sale, al desenelor animate pe care le-a văzut,
etc.
Ascultându-l, ea descoperă că ceea ce îl interesează pe acest
băiat este să-şi inventeze o poveste a lui în mintea sa şi cu
siguranţă nu să descopere şi cu atât mai puţin să reproduă fidel o
poveste spusă de altcineva.
Ea îl întreabă dacă şi-a fixat în minte povestea celor Trei
grăunţe şi copilul i-o povesteşte fără ezitare. El nu are deci
deloc dificultăţi de evocare, gestul atenţiei şi cele de
memorare şi de înţelegere au fost efectuate corect, dar
acest copil este animat de un proiect de sens diferit.
LT
Activitatea de înţelegere
Ea îi explică atunci că obiectivul ei în calitate de cadru didactic este de a verifica
dacă el înţelege povestea. Atunci copilul acceptă şi se apucă să deseneze în
funcţie de aceasta.
“Eu vreau ca tu să mergi şi mai departe: dacă te
opreşti aici, nu e nevoie să vii în clasă cu mine, tu
poţi să faci asta singur, la tine.”
Rebel la început, copilul este recunoscut prin
ceea ce are sens pentru el, în originalitatea sa, şi,
din acest moment, poate să se deschidă pentru
un alt proiect.
LT
Activitatea de înţelegere
Activitatea continuă până la sfârşitul textului în aceeaşi
manieră descrisă mai sus.
Finalul textului suscită multe discuţii:
- “tatăl lui Ding Yun caută multă vreme de lucru în oraş”: ce înseamnă “multă
vreme”? E o săptămână, o lună, mai multe luni, …? Timpul de încolţire şi de
răsărire al orezului. Dar cât timp îi trebuie orezului să încolţească…, încât să
umple o vale?...
- de ce Ding Yun plânge?
- de ce doamna îi dă bivolul lui Ding Yun?
- de ce acesta e alb?
- în ce fel va aduce bivolul bogăţie ? etc.
La aceste întrebări, cei doi învăţători nu au întotdeauna răspunsul. Va trebui să
îndrume o activitate ulterioară, pentru a găsi unul (sau mai multe).
LT
Activitatea de înţelegere
Datorită acestor discuţii, copiii au înţeles foarte repede că
la finalul textului un paragraf descrie evenimente care se
petrec în acelaşi timp cu cele din paragrafele precedente,
dar într-un alt loc.
Într-adevăr, în timp ce povestea îl însoţeşte pe tată,
care caută multă vreme de lucru în oraş, acasă la
Ding Yun se petrec multe lucruri. Aceste evenimente
ne sunt povestite după aceea, în penultimul
paragraf: “Într-adevăr, o plantă… ”.
LT
Activitatea de înţelegere
Iar copiii înţeleg că desenele de la tablă trebuie deci la un moment dat să fie
plasate unul deasupra altuia, pentru că există simultaneitate în spaţii diferite:
…
Desenele reproduse aici sunt
fictive! Pentru a vedea câteva
desene făcute în clasă, faceţi click
pe « dessins ». Acestea sunt
desene care ilustrează sfârşitul
poveştii.
LT
Activitatea de lectură orală
•
Datele
•
Povestea
•
Activitatea de înţelegere
•
Activitatea de lectură orală
•
Concluzii
•
Observaţii
Activitatea de lectură orală
Acum că textul este bine înţeles şi că această
înţelegere a fost verificată, textul va fi citit de copiii,
pentru a fi înregistrat.
Încrederea domneşte chiar şi la cei cu mari dificultăţi de
lectură:
“Cunoaştem povestea, ea nu ne mai pune
probleme, nu ne vom mai bâlbâi şi nici nu
vom mai ezita!”
LT
Activitatea de lectură orală
Pentru că sunt 20 de copii în clasă, învăţătorii împart textul în 20 de părţi,
unele puţin mai lungi, altele puţin mai scurte. Ei atribuie fragmentele în funcţie
de dificultăţile reperate în text şi de nivelul copiilor. Copiii cu probleme nu
primesc neapărat părţile cele mai uşoare.
LT
Activitatea de lectură orală
În fiecare fragment au fost şterse câteva cuvinte: sunt cele care vor reveni
aproape automat, căci se leagă de la sine cu restul.
Exemple:
... să ceară
de pomană
pe ... pe
celdrumul
mare.” cel
“Ca să-şi hrănească familia, tatăl pleacă într-o
zi să ceară
de pomană
“Ea scobeşte cu mâna ca s-o scoată, dar cu cât scobeşte, ... sămânţa se duce mai afund
mare.”
în
groapă.
“Ea
scobeşte cu mâna ca s-o scoată, dar cu cât scobeşte, cu atât sămânţa se duce mai
Toată în
... groapă.
adoarme cu ... goală.”
afund
Toată lumea adoarme cu burta goală.”
temps
LT
Activitatea de lectură orală
Din acest moment, începe o activitate specifică la nivelul codului:
Copiii sunt invitaţi să coloreze, în fragmentul pe care îl vor citi, toate cuvintele
pe care le cunosc deja, fiindcă se află în sertarul lor de cuvinte. Acestea sunt
cuvinte în legătură cu care ei sunt siguri că nu vor ezita, deoarece le cunosc
bine. Este vorba aici de un apel la achiziţiile automatizate.
Salvatore, de exemplu, a colorat în verde toate cuvintele. Este într-adevăr un
bun cititor.
LT
Activitatea de lectură orală
De asemenea, copiii trebuie să identifice cuvintele care nu se găsesc încă în
sertarul lor de cuvinte; pentru a citi corect aceste cuvinte, va trebui să folosească
foarfecele, ca să le decupeze în vederea unei descifrări corecte.
Yunus a colorat cu albastru toate cuvintele cunoscute, dar a desenat şi foarfece
pentru cele care nu sunt în sertarul lui de cuvinte: très, tristes, s’en, quand,
cherche, longtemps.
LT
Activitatea de lectură orală
Şi iată foile lui Mélanie şi Ruslan:
LT
Activitatea de lectură orală
Andrew a colorat puţine cuvinte. El va trebui să folosească destul de des
foarfecele sale, chiar dacă nu le-a desenat!
O mică paranteză: starea foii arată totuşi că s-a muncit, nu glumă!
LT
Activitatea de lectură orală
În sfârşit, copiii adaugă cuvintele şterse, aşa cum aţi văzut în
câteva exemple de mai sus. Este vorba de cuvintele familiare a
căror anticipare imediată este uşoară şi care pot face lectura mai
fluentă. Un gest de reflecţie foarte rapid permite găsirea acestor
cuvinte.
În exemplele care urmează, sunt cuvintele scrise de mâna
copiilor, uneori cu greşelile de ortografie originale !
LT
Activitatea de lectură orală
LT
Activitatea de lectură orală
Dacă doriţi s-o auziţi pe Valérie explicând utilizarea pictogramelor citate:
Faceţi click pe « pictogrammes » (2 minute)
Dacă este nevoie, apăsaţi pe Esc(ape)
pentru a opri înainte de final.
LT
Activitatea de lectură orală
Copiii se antrenează astfel să citească cu voce tare: cuvintele colorate se
presupune că vor merge de la sine, ca şi cele completate. Mai rămân cuvintele
necolorate: ei au timp să le descifreze liniştiţi chiar înainte de înregistrare.
Copiii care nu au probleme se ocupă de identificarea virgulelor,
a punctelor, şi anticipează astfel unde vor face pauze în lectura
lor.
Este cazul lui Inès care a îngroşat punctele cu roşu:
LT
Activitatea de lectură orală
La fel pentru Ilham, pe care am întâlnit-o şi mai sus, precum şi pentru
Océane:
LT
Activitatea de lectură orală
4 reguli elementare sunt date copiilor, care sunt invitaţi să le
memoreze.
LT
Activitatea de lectură orală
După aceea, copiii au venit în grupuri de câte 3
sau 4 în locul unde Valérie face înregistrarea.
Unul dintre ei aminteşte regulile de lectură. Se
verifică dacă acestea sunt bine fixate în minte, gata
de a fi folosite în exerciţiul de lectură şi înregistrarea
începe.
După înregistrare, copiii critică, într-o manieră
pozitivă sau negativă, având drept criterii cele 4 mari
reguli date la început. Chiar şi cel care a citit se
poate critica şi poate reacţiona la comentariile altora.
Fiecare copil poate fi înregistrat a doua oară, a treia
oară şi chiar de mai multe ori. Copiii sunt cei care
hotărăsc dacă mai vor sau nu.
LT
Activitatea de lectură orală
Ei ascultă încă o dată înregistrările (mereu în funcţie de
cele 4 mari reguli) şi o aleg pe cea pe care vor s-o păstreze.
Dacă doriţi, puteţi asculta povestea citită de copii.
Veţi putea, de asemenea să vă daţi seama ce muncă a depus
Valérie! Este magnific şi încântător!
Pentru a asculta povestea citită de copii, faceţi click pe « ici ».
LT
Concluzii
•
Datele
•
Povestea
•
Activitatea de înţelegere
•
Activitatea de lectură orală
•
Concluzii
•
Observaţii
Concluzii
Munca lui Valérie cu aceşti copii arată cât de mult încearcă ea să-i
facă să lucreze în minte, să-i facă să evoce şi deci să-i facă activi
din punct de vedere mental. Nu numai că îi incită să înţeleagă, ci şi
creează contextul favorabil care suscită evocările de înţelegere. Iar
apoi, verifică această înţelegere într-o manieră foarte concretă.
Este uimitor să constatăm câţi copii au fost fericiţi de această
activitate. Nimeni n-a refuzat să lucreze, nimeni n-a contestat.
Toţi au fost activi şi conştiincioşi! Or, ei sunt copii ca toţi ceilalţi,
pe care trebuie adesea să-i stimulezi pentru a obţine un rezultat!
Cei mai slabi la lectură şi-au exprimat satisfacţia: “Autorul nu ne-a păcălit! Am
reuşit.” Se simţea la ei o anumită mândrie!
LT
Concluzii
Gestiunea mentală este aici omniprezentă, în filigran sau de o manieră
evidentă:
LT
Concluzii
Această experienţă duce la câteva constatări:
- A da sens textului permite mai buna lui descifrare.
- Suntem adesea preocupaţi de rezultate; trebuie să ne aplecăm
însă şi asupra procedeelor prin care se ajunge la acestea.
- În aceste procedee, este imperativ să se deosebească ceea ce
este obligatoriu de ceea ce este posibil (de exemplu, trebuie
să evoc, dar pot s-o fac în diferite moduri).
- Pentru a duce la bun sfârşit această activitate, trebuie ca
învăţătorul sau profesorul să fie foarte conştient de dificultăţile
pe care cerinţa le presupune şi de ceea ce poate apărea ca
obstacol pentru unii copii.
- Cunoaşterea propriului mod de funcţionare mentală îi permite
cadrului didactic să parcurgă mai multe situaţii de învăţare cu
mai multă încredere. Acelaşi lucru e valabil şi pentru elev.
-…
LT
Concluzii
Această experienţă naşte, de asemenea, unele întrebări:
- Valérie propune inversarea obişnuinţelor: mai întâi să
înţelegem, şi apoi să descifrăm. În ce ritm să alternăm
aceste sarcini? Şi cu ce fel de copii?
- Copiii au fost plasaţi în acţiune, adică în situaţie autentică de
lectură, aici datorită înregistrării. Cum să reproducem acest
lucru mai des în casă?
- Cum să se evite la lecţii repetarea situaţiilor de pregătire pe
termen prea lung sau fără nici un termen? Cu alte cuvinte, nu
există la lecţii prea multe situaţii când copiii sunt pregătiţi fără
nici un scop (sau fără a li-l explica, sau explicându-li-l, dar fără
să-i pună să-l evoce)?
……
LT
Concluzii
Relatarea acestei experienţe are ca obiectiv să invite
- la descoperirea unei experienţe de teren foarte interesante
- la mai buna înţelegere a mecanismelor învăţării
- apoi la a traduce, adapta sau transpune în practica proprie elementele care se
pretează la aceasta
- la a duce mai departe formarea proprie în Gestiunea mentală
Această experienţă nu este un model, ci un exemplu. Fiecăruia îi revine să
reflecteze şi să extragă de aici ce este mai bun!
Fiecare poate inventa metodele care îi
convin.
LT
Observaţii
•
Datele
•
Povestea
•
Activitatea de înţelegere
•
Activitatea de lectură orală
•
Concluzii
•
Observaţii
Observaţii
Înregistrarea poveştii: da, dar pentru ce?
Copiii au înregistrat povestea pentru a oferi-o (sub formă de CD)
învăţătoarei de la clasa a III-a:
- pentru ca elevii acestei clase să poată şi ei să asculte o poveste
frumoasă.
- dar şi pentru ca învăţătoarea să poată întrucâtva să facă deja
cunoştinţă cu viitorii săi elevi şi să descopere dinainte aptitudinea
lor pentru lectură (“o să-i arătăm noi cum se citeşte bine”)
LT
Observaţii
Dacă vreţi să consultaţi grila lui Valérie pentru a analiza dificultăţile de lectură,
faceţi click la alegere pe
- revedere grilei
- ascultarea explicaţiilor lui Valérie
- revederea grilei şi ascultarea explicaţiilor
Pentru a opri
audiţia înainte de
final, apăsaţi pe
tasta Esc(ape)
Această grilă se bazează, între altele, pe cartea lui Annick MAUFFREY
şi a lui Isdey COHEN: Lecture, Eléments pour une pédagogie
différenciée, Bordas Pédagogie, 2004.
Să ştiţi că de atunci, Valérie şi-a modificat grila!
LT
Observaţii
Pentru a opri
audiţia înainte de
final, apăsaţi pe
tasta Esc(ape)
Dacă doriţi să auziţi sau să mai auziţi o dată de
ce Valérie propune mai întâi înţelegerea şi apoi
descifrarea, faceţi click pe « expérience ».
Dacă doriţi să auziţi sau să mai auziţi o dată explicaţiile lui Valérie legate de
folosirea celor trei pictograme, faceţi click pe « pictogrammes »
Dacă nu, apăsaţi mereu pe butonul din stânga al mouse-ului!
LT
Observaţii
Dacă doriţi să revedeţi o parte a acestei
prezentări, faceţi click, la alegere, pe cea aleasă
din tabla de materii de mai jos:
• Datele
• Povestea
• Activitatea de înţelegere
• Activitatea de lectură orală
• Concluzii
• Observaţii
Pentru a pune capăt
acestei
prezentări,
faceţi un simplu click
pe butonul din stânga
al mouse-ului.
Experienţă povestită de Valérie Henrotin
culeasă şi pusă în formă powerpoint
de Hélène Delvaux
de la IF Belgique
2006