Transcript BAZELE CONTABILITATII_10_BUN

CLASIFICAREA ŞI GRUPAREA
CONTURILOR
SCHEMA GENERALĂ DE CLASIFICARE
A CONTURILOR
• Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate pentru
evidenţa operaţiilor economice se reprezintă ca un
ansamblu unitar cunoscut sub denumirea de
SISTEMUL CONTURILOR.
• Ordonarea conturilor, ca modele individualizate în
sistemul conturilor, necesită o clasificare a acestora
care constă în sistematizarea conturilor potrivit
caracteristicilor lor comune şi specifice, în clase de
conturi, grupe şi subgrupe.
• Clasificarea conturilor poate fi realizată după
mai multe criterii, fiecare din ele caracterizând
sistemul conturilor dintr-un anumit punct de
vedere:
•
•
•
•
Conţinutul economic al conturilor,
Funcţia contabilă a contului,
Sfera de cuprindere a contului,
Modalitatea de “închidere” a conturilor.
Clasificarea conturilor după conţinutul lor economic
• Este criteriul fundamental de clasificare a conturilor,
• Pe baza acestui criteriu se întocmeşte SCHEMA
GENERALĂ DE CLASIFICARE A CONTURILOR,
• Conform acestui criteriu, fiecare cont este
individualizat ca fiind: un activ, un capital propriu, o
datorie sau un proces economic (venit sau
cheltuială).
• Prezentarea conturilor în schema generală este
ordonată pe clase de conturi, grupe şi subgrupe.
1. CLASA CONTURILOR
DE BILANŢ
1.1. conturi de active imobilizate
1.2. conturi de active circulante
1.3. conturi de capitaluri proprii
1.4. conturi de provizioane
1.5. conturi de datorii
1.6. conturi de regularizare şi rectificative
2. CLASA CONTURILOR
DE PROCESE
2.1. conturi de cheltuieli
3. CLASA CONTURILOR
DE ORDINE ŞI EVIDENŢĂ
3.1. conturi de ordine
4. CLASA CONTURILOR
INTERNE DE GESTIUNE
4.1. conturi de decontări interne
2.2. conturi de venituri
3.2. conturi de evidenţă
4.2. conturi de calculaţie
4.3. conturi privind costul producţiei
CLASA CONTURILOR DE BILANŢ
• Grupa conturilor de active imobilizate
• Cuprinde conturi care exprimă valori economice ale unor
bunuri care se utilizează o perioadă mai îndelungată în
activitatea societăţii, fără a se consuma la prima lor utilizare.
• Au conţinut de activ,
• Funcţionează după regulile conturilor de activ,
• În debit se înregistrează creşteri,
• în credit descreşteri,
• iar la sfârşitul perioadei, au sold final debitor şi exprimă
valoarea activelor imobilizate aflate în inventarul societăţii.
CLASA CONTURILOR DE BILANŢ
• Grupa conturilor de active circulante
• Cuprinde conturi care exprimă valori economice ale unor
bunuri care se află în procese de transformare, de circulaţie
sau de consum (conturi de stocuri, creanţe, investiţii
financiare pe termen scurt, casa şi conturi la bănci).
• Au conţinut de activ,
• Funcţionează după regulile conturilor de activ,
• În debit se înregistrează creşteri,
• în credit descreşteri,
• iar la sfârşitul perioadei, au sold final debitor şi exprimă
valoarea activelor circulante aflate în inventarul societăţii.
CLASA CONTURILOR DE BILANŢ
• Grupa conturilor de capitaluri proprii
• Cuprinde conturi care servesc pentru evidenţa
operaţiilor de consituire şi modificare a capitalurilor
proprii.
• Au conţinut de pasiv,
• Funcţionează după regulile conturilor de pasiv,
• În credit se înregistrează creşteri,
• în debit descreşteri,
• iar la sfârşitul perioadei, au sold final creditor şi
exprimă capitalurile proprii existente în structura
patrimoniului ca surse de finanţare ale activelor.
CLASA CONTURILOR DE BILANŢ
• Grupa conturilor de provizioane
• include conturile utilizate pentru evidenţa
provizioanelor constituite, în scopul acoperirii unor
eventuale riscuri şi cheltuieli ce pot avea în exerciţiile
următoare.
• sunt conturi de pasiv,
• În credit se înregistrează creşteri,
• în debit descreşteri,
• iar la sfârşitul perioadei, au sold final creditor şi
exprimă provizioanele consituite şi nefolosite încă.
CLASA CONTURILOR DE BILANŢ
• Grupa conturilor de datorii
•
•
•
•
•
Exprimă datoriile societăţii faţă de terţi.
Conturile din această grupă sunt conturi de pasiv.
În credit se înregistrează creşteri,
în debit descreşteri,
iar la sfârşitul perioadei, au sold final creditor şi
exprimă datoriile în curs de decontare.
CLASA CONTURILOR DE BILANŢ
• Grupa contruilor de regularizare şi rectificative
• Conturi de regularizare (cheltuieli şi venituri înregistrate în
avans).
• Au funcţiuni de activ, dacă se referă la cheltuieli.
• Au funcţiuni de pasiv, dacă se referă la venituri.
• Conturi rectificative (amortizările şi ajustările pentru
deprecierea activelor) se utilizează pentru a corecta, cu
sumele înscrise în ele, valoarea activelor înregistrate în
contabilitate la o altă valoare decât cea reală sau actuală.
• reprezintă prin definiţie ieşiri de resurse care afectează
beneficiile economice.
• toate amortizările şi ajustările pentru deprecierea activelor
sunt considerate ca un cont de contra-activ şi asimilate
conturilor de pasiv, au funcţiuni de pasiv
CLASA CONTURILOR DE PROCESE ECONOMICE
• Grupa conturilor de cheltuieli
• Cheltuielile prin definiţie micşorează capitalurile proprii, iar
funcţia contabilă a conturilor de cheltuieli este opusă funcţiei
contabile a capitalurilor proprii, astfel cheltuielile sunt
asimilate conturilor de activ, (de exemplu, 601 Cheltuieli cu
materiile prime).
• Grupa conturilor de venituri
• Veniturile sunt opuse cheltuielilor, ele prin definiţie majorează
capitalurile proprii şi astfel funcţia contabilă a conturilor de
venituri derivă de la capitalurile proprii, toate veniturile sunt
asimilate conturilor de pasiv (de exemplu, 701 Venituri din
vânzarea produselor finite).
CLASA CONTURILOR DE ORDINE ŞI EVIDENŢĂ
• Cuprinde conturi care nu fac parte din activul sau pasivul
societăţii, fapt pentru care se mai numesc conturi în afara
bilanţului.
• Se debitează cu valorile intrate.
• Se creditează cu restituirea lor.
• Grupa conturilor de ordine
• Servesc pentru evidenţa unor valori materiale sau băneşti
aflate temporar în posesia unităţii (mijloace fixe luate cu
chirie, materiale sau mărfuri în custodie etc.)
• Grupa conturilor de evidenţă
• Reflectă drepturi şi angajamente eventuale, care ulterior
devin certe sau se anulează (ex: debitori insolvabili, urmăriţi în
continuare)
CLASA CONTURILOR INTERNE DE GESTIUNE
• Conturile de decontări interne
• Se referă la decontări privind cheltuielile privind producţia
fabricată şi la decontarea unor eventuale diferenţe de preţ.
• Sunt conturi bifuncţionale.
• Conturile de calculaţie
• Asigură gruparea şi colectarea cheltuielilor după edstinaţia lor,
pe activităţi, secţii, faze de fabricaţie şi produse
• Sunt conturi de activ, se debitează cu cheltuielile efectuate,
se creditează prin operaţia de decontare a cheltuielilor
aferente producţiei obţinute.
• Conturile privind costul producţiei
• Ţin evidenţa producţiei obţinute
• Sunt conturi de activ, se debitează cu costul producţiei finite
obţinute şi se creditează cu decontările interne de cheltuieli.
• Clasa 1 - Conturi de capitaluri
• În general, sunt conturi cu funcţia contabilă de pasiv (de
exemplu, 1012 Capital social subscris vărsat).
• Clasa 2 - Conturi de imobilizări
• În general, sunt conturi cu funcţia contabilă de activ (de
exemplu, 201 Cheltuieli de constituire).
• Clasa 3 - Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
• În general, sunt conturi cu funcţia contabilă de activ (de
exemplu, 301 Materii prime).
• Clasa 4 – Conturi de terţi
• Conturile de datorii sunt conturi cu funcţia contabilă de pasiv
(de exemplu, 4011 Furnizori interni).
• Conturile de creanţe sunt conturi cu funcţia contabilă de activ
(de exemplu, 4111 Clienţi).
• Clasa 5 - Conturi de trezorerie
• În general, conturile au funcţia contabilă de activ (de exemplu,
5311 Casa în lei).
Clasificarea conturilor după funcţia lor contabilă
• Conturile monofuncţionale, care au un singur
tip de sold (debitor sau creditor).
• Conturile bifuncţionale, care, la un moment
dat pot avea fie sold debitor, fie creditor. În
funcţei de tipul de sold pe care îl au, aceste
conturi, sunt fie conturi de activ, fie de pasiv.
• Conturile balansate sau soldate, adică cu sold
final zero.
Clasificarea conturilor după sfera de cuprindere
• Conturile sintetice, servesc pentru evidenţa
activelor, proceselor (veniturilor şi cheltuielilor) şi a
pasivelor după caracteristicile lor generale.
• Conturile analitice, înregistrează activele, procesele
(veniturile şi cheltuielile) şi a pasivelor reflectate în
conturile sintetice, în forma lor individualizată,
potivit însuşirilor specifice ale acestora.
ÎNREGISTRAREA
ANALITICĂ şi SINTETICĂ
Orice operaţie economică trebuie înregistrată atât la
nivel analitic, cât şi la nivel sintetic
Solduri iniţiale conturi analitice = Sold iniţial cont sintetic
Rulaje debitoare conturi analitice = Rulaj debitor cont sintetic
Rulaje creditoare conturi analitice = Rulaj creditor cont sintetic
Solduri finale conturi analitice = Sold final cont sintetic
i
i
i
i
CONTURI SINTETICE
DE GRADUL 1 şi de GRADUL 2
• Conturile simbolizate cu 3 cifre = Conturi SINTETICE
DE GRADUL 1
• Conturile simbolizate cu 4 cifre = Conturi SINTETICE
DE GRADUL 2
• Dacă există, în planul de conturi, un cont sintetic de
gradul 2, atunci NU se poate folosi contul sintetic de
gradul 1 corespunzător.
Clasificarea conturilor după modalitatea de “închidere”
a conturilor.
• Conturile permanente, numite şi conturi bilanţiere,
sunt conturile ce reprezintă elementele bilanţului
(active, capitaluri proprii şi datorii).
• Conturile temporare, numite şi conturi de procese,
sunt conturile de cheltuieli (clasa 6) şi venituri (clasa
7) ce fac obiectul contului de rezultate 121 Profit şi
pierdere.
• Ce înseamnă închiderea conturilor pentru
conturile de activ, capitaluri proprii şi datorii
(conturile permanante)?
• La sfârşitul perioadelor de gestiune, conturile
permanente suportă procedural o operaţie de
închidere, de stabilire a soldurilor, iar
soldurile finale devin solduri iniţiale ale
perioadelor următoare.
• Ce înseamnă închiderea conturilor pentru conturile
de venituri şi cheltuieli (conturile temporare)?
• Procedura de închidere pentru conturile temporare,
constă în:
– Calculul TSC pentru conturile de venituri
– Calcul TSD pentru conturile de cheltuieli.
• Conturile temporare de venituri şi cheltuieli
reprezintă, de fapt, subdiviziuni ale rezultatului
exerciţiului.
• La sfârşitului perioadelor de gestiune, conturile
temporare de venituri şi cheltuieli sunt închise prin
contul 121 Profit şi pierdere.
• Pentru a putea determina efectul veniturilor şi
cheltuielilor – profit sau pierdere, procesul de
închidere constă în transferarea totalului sumelor din
fiecare cont temporar către contul de profit şi
pierdere.
• Conturile temporare de venituri şi cheltuieli nu
prezintă niciodată un sold iniţial la începutul
perioadelor de gestiune.
• CONCLUZIE
• conturile de active, capitaluri proprii şi datorii
(conturile din bilanţ) au în general solduri iniţiale şi
finale - sume reportate de la o lună la alta.
• conturile de cheltuieli (clasa 6) şi venituri (clasa 7) nu
au solduri iniţiale sau finale, pentru că ele sunt
soldate la sfârşitul perioadelor de gestiune, aceasta
fiind condiţia de pregătire şi preluare a lor în
perioada de gestiune viitoare.