Transcript Modificari ciclice, placenta

Modificări ciclice ale
endometrului
Uterul gravid
Placenta
Uter- HE
Modificări ciclice
ale endometrului

Sunt determinate de :



H ovarieni (estrogen şi
progesteron)
H hipofizari (FSH şi LH)
Mediatorii hipotalamici
(GnRH)
Ciclul uterin- 28 zile

Stadiul menstrual (1-4)
 Stadiul proliferativ, foliculinic (4-13)
 Stadiul secretor, progesteronic (15 - 26)
 Stadiul premenstrual, ischemic (27-28)

Zilele 1-13 - FSH ↑, LH
• FSH
 Maturarea foliculilor ovarieni
 Secreţia de estrogeni
 Refacerea şi proliferarea endometrului după menstruaţie (faza
proliferativa)
 Secreţia FSH scade prin feed-back negativ

Zilele 13,15 – 26
• LH
 Maturarea completă a foliculului
 Ovulaţia
 Formarea corpului galben
• Secretă progesteron , estrogen
• Faza secretorie a ciclului uterin
• → scade secreţia de LH prin feed-back negativ
Zilele 27,28
• Scade secreţia de estrogeni şi progesteron → stadiul menstrual

Stimularea hipofizei anterioare să sintetizeze FSH şi ciclul reîncepe

Stadiul menstrual

Prima zi de sângerare- ziua a 4-a

Nivel scăzut de estrogeni →

Contractie si relaxare a art. spiralate→

Degenerarea endometrului

Modificări necrotico- degenerative la nivelul epiteliului de suprafaţă,
glandular şi în corion (hemoragii, infiltrat inflamator)
 În 2/3 superioara

Modificări regenerative- porţiunile bazale ale glandelor
→ în ziua a 5-a grosimea endometrului- 0,5 mm


Nivel scăzut de estrogeni →

Stimularea secreţiei de FSH şi LH
Menstrual phase
Stadiul proliferativ (foliculinic)

Zilele 5- 13

Secreţia de FSH şi LH →

Dezvoltarea şi maturarea foliculilor ovarieni→

Secreţie de estrogen →

Procese de proliferare la nivelul epiteliului glandular şi a
corionului mucoasei uterine
Uter
1. Glandele uterine
• Cresc numeric şi în lungime
• Dens situate
• Drepte, apoi încolăcite
• Celulele epiteliului:
• cilindrice, bazofile, nucleu eucrom,
• începe acumulare de glicogen în celule
2. Corionul
• Congestie şi edem periglandular şi perivascular
• Celule stelate cu prelungiri
3. Arterele spiralate
• Ajung în 2/3 inferioare ale endometrului funcţional


Preparatele histologice au aspect intens bazofil
Grosimea endometrului- 2-3 mm
Ovulaţia
 Zilele
13- 15
crescut de estrogeni → inhibarea
secreţiei de FSH
 Nivel
se va secreta în exces LH →
formarea corpului galben in ovar
 Compensator
 Absenţa
LH → cicluri anovulatorii
Stadiul secretor (progesteronic)

Zilele 16- 26

Ovar- Corpul galben
• Secretă estrogen şi progesteron
• Dependent de FSH şi LH

Uter – stadiul secretor, progesteronic

Modificările permit nidarea oului

Endometrul grosime de 5-6 mm

Preparatele histologice au aspect intens eozinofil



Glandele uterine
• Încolăcite
• Dilatate chistic datorită acumulării produşilor de secreţie
• În lumen- excrescenţe celulare- pinteni epiteliali intraglandulari
• Celule - mari, citoplasma eozinofilă,
• Conţin glicogen, MPZ acumulate apical
• nucleu apical→ bazal,
• Eliminarea prod de secreţie → aspect neregulat al
polului apical al celulelor- dantela uterină
Corionul
• Congestie, edem,
• Celule poligonale, fără prelungiri , iniţial izolate,
• apoi placarde perivasculare- celule predeciduale
Arterele spiralate
• Lungi, ajung la suprafaţa endometrului
Celule predeciduale
Stadiul premenstrual




Zilele 27-28
Involuţia corpului galben →
Scăderea secreţiei de estrogen şi progesteron→
Modificări necrotice şi degenerative, care vor afecta:
 Arterele spiralate:
• Vasoconstricţie prelungită→ ischemie locală → necroză
•
celulară
• Vasodilataţia → sângele pătrunde brusc în vase cu pereţi fragili,
•
care se vor rupe→ hemoragii interstiţiale
•
→ accentuarea hipoxiei locale → necroze


Epiteliul, corionul – focare necrotico-hemoragice
Eliminarea stratului funcţional
Phases of endometrium
Uterul gravid se caracterizeaza prin :
- hipertrofia miometrului
- modificari ale endometrului
- constituirea placentei
Grosimea peretelui uterin ajunge la 2,5 cm:
1 cm – endometrul
1,5 cm - miometrul
a. Modificările miometrului :
- hipertrofia fibrelor musculare netede
L = 500 μ ( normal 40-50 μ)
Diametru = 25-30 μ (normal 4-5μ)
- hiperplazia fibrelor musculare netede
- se realizeaza prin 2 mecanisme:
- diviziunea fibrelor existente
- metaplazia fibroblastelor
- proliferarea tesutului conjunctiv de legatura (fibre colagene,
fibre elastice)
b. Modificarile endometrului :
- la 6-7 zile dupa ovulatie, endometrul se gaseste in faza
secretorie avansata, sub actiunea progesteronului
Fecundatia
Fecundatia
- are loc in 1/3 externa a trompei uterine
- reprezintă procesul de formare al unui
ou sau zigot, în urma fuzionării
celulelor sexuale mature,
spermatozoidul şi ovulul
- la om, fecundaţia are loc în intervalul
de 12-24 de ore de la ovulaţie,
acesta fiind timpul de supravieţuire al
ovocitului în trompă
Segmentatia si migrarea oului
- după fecundare, zigotul începe diviziunea mitotică
(segmentarea)
- in urma segmentării, rezultă o structură celulară
plină, numită morulă , formata din celule numite
blastomere.
- morula este inca inconjurata de zona pellucida
- aceste modificari apar in primele 4 zile dupa fecundatie.
Fecundatia si segmentatia
ZP
- Celulele se inmultesc, si treptat, intre ele, apare o cavitate cu
fluid numita cavitate vitelină, care contine substante nutritive
- Această structură poartă numele de blastocist:
- celulele situate central vor forma embrioblastul →embrionul
- celulele situate periferic vor forma trofoblastul → placenta
cavitate vitelină
- Per.
critica
nidatie
Nidatia (implantarea)
- Ajuns în cavitatea uterină,
blastocistul rămâne liber
aproximativ 24 de ore. Aceasta
este considerată “perioada
critică”, în care sarcina se poate
elimina.
- La 6-7 zile de la fecundatie, are
loc fenomenul de nidaţie
- Mucoasa uterină se găseste in
faza secretorie avansata si va lua
numele de decidua sau caduca
- Celulele corionului mucoasei se
vor numi celule deciduale
(glicogen, lipide, prolactina,
prostaglandine)
Endometru
Placarde de celule deciduale
Nidatia
Invazia trofoblastului
Nidatia are loc in portiunea
superioară a peretelui
posterior al cavitătii uterine
-
Se desfasoară datorită
enzimelor proteolitice
produse de trofoblast, care
prolifereaza si invadeaza
endometrul
Nidatia
Invazia trofoblastului
In a 11-a zi de la fecundatie, endometrul se reface
peste locul de implantare a blastocistului
În raport cu locul de implantare al
embrionului, caduca sau decidua
uterina prezinta 3 zone:
- decidua bazala sau serotina
: zona de implantare
: participa la formarea placentei
si constituie placenta materna
- decidua capsulara sau
reflectata
: acopera blastocistul
- decidua adevarata ( vera) sau
parietala
: restul mucoasei uterine
Ziua 11-12
In evolutie , blastocistul
va fi format din :
- disc embrionar cu
- ectoderm
- endoderm
- cavitate amniotica
- cavitate vitelina
- mezoderm
extraembrionar
- trofoblast
Cavitati cu fluid
Chiste celomice
Cavitate cu fluid
Mezoderm extraembrionar
(corion)

Trofoblast
• Citotrofoblast
• Sincitiotrofoblast

Citotrofoblast
Ziua 14
proliferarea sincitiotrofoblastului
Placa coriala
(Mezoderm extraembrionar)
Dezvoltarea placentei
În dezvoltarea placentei se disting 2 stadii:
● stadiul previlos, între zilele 6-13.
• perioada prelacunară- zilele 6-9;
• perioada lacunară- zilele 9-13.
● stadiul vilos, din ziua a 13-a şi până la naştere.
• perioada de elaborare a placentei, - ziua a
13-a până la sfârşitul lunii a IV-a • perioada de stare, din luna a V-a, până la
termen
Stadiul previlos
citotrofoblast
A. Perioada prelacunară (zilele 6-9)
Blastochist
Trofoblastul este format din 2 straturi :
Cavitate uterina
1. Un strat profund : citotrofoblastul
( stratul celulelor Langerhans, stratul celulelor clare)
- un rand de celule cubo- cilindrice, dispuse pe o membrana
bazală, cel active
- este un strat discontinuu
- in col. HE celulele au : citoplasma palid bazofila
: nucleu eucrom
- incepand cu lunile III- IV, acest strat incepe să dispară
2. Sincitiotrofoblastul:
- strat extern
- rezultă din fuziunea celulelor citotrofoblastului.
- acest strat este reprezentat de o masă citoplasmatică
intunecată, cu nuclei hipercromi
- citoplasma celulelor contine : RER şi REN,
: aparat Golgi,
: mitocondrii,
: picaturi lipidice
: vezicule de pinocitoza
- celulele sincitiotrofoblastului au o activitate
secretorie intensă:
- gonadotrofinele coriale
- hormonul lactogen placentar
- prolactina
- progesteron
- estrogen
- In ● placentele tinere, nucleii sincitiotrofoblastului
se dispun regulat,
● placentele imbătranite, nucleii sunt dispusi
sub forma de insule : mugurii sincitiali
Placenta la 3 luni – col HE
Placenta la termen - col. HE
B. Perioada lacunara ( zilele 9- 13 ):
- sinciţiotrofoblastul proliferează
si, datorita activitatii sale litice,
determină:
● apariţia unor lacune în
grosimea deciduei bazale
● erodarea pereţilor vasculari
(artere şi vene) din mucoasa uterina şi
pătrunderea sângelui matern în
lacune
- lacunele cu sange matern vor fi
tapetate de trofoblast.
Endometru
Cavitate uterina
Stadiul vilos
A. Perioada de elaborare
(constituire) a placentei
(ziua a 13-a - sfârşitul lunii a IV-a)
- este caracterizată prin formarea
vilozităţilor primare, secundare, tertiare
1
- trofoblastul situat in contact cu
decidua capsulară (reflectată) se atrofiază
si formează asa numitul chorion laeve
(neted) 2
- trofoblastul situat in contact cu decidua
bazală proliferează → vilozitatile
placentare şi formează chorionul
frondosum (neregulat).
1
2
1. Vilozitatile primare:
- se dezvoltă incă din perioada lacunară
- sunt complet constituite in zilele 13-18
- prolifereaza citotrofoblastul inspre lacune
- sunt formate dintr-un :
- ax format din citotrofoblast
- acoperit de sincitiotrofoblast
- aceste vilozitati delimiteaza lacunele
in care a patruns sangele matern
- totalitatea acestor lacune formează
spaţiul intervilos
- este constituită circulaţia placentară
maternă
2. Vilozitati secundare ( coriale)
- se constituie între zilele 18-20
- in axul vilozităţilor primare pătrunde mezenchimul
extraembrionar, având semnificaţie de corion
- vilozităţile secundare sunt formate dintr-un:
- ax reprezentat de corion ( mezenchimul
extraembrionar),
- tapetat de trofoblast, cu cele două straturi:
- citotrofoblast
- sinciţiotrofoblast.
- vilozităţile secundare sunt numite şi vilozităţi coriale.
Vilozitati secundare ( coriale)
3. Vilozitati tertiare:
- apar din ziua 21-a, când
in axul vilozitatilor
secundare apar vase
sanguine (diferenţiate din
mezenchimul
extraembrionar local)
- conectarea acestor vase
vilozitare la circulaţia
embrionului, determină
constituirea circulaţiei
fetale .
- intre vilozitati – spatiul
intervilos cu sange matern
Vilozitati tertiare:
Vilozităţile terţiare, după
constituire, se ramifică şi dau
naştere vilozităţilor fiice, dintre
care:
- o parte rămân libere în spaţiul
intervilos
- o parte se inseră pe decidua
bazală şi constituie aşa numitele
“vilozităţi crampon” .
O vilozitate tertiară împreună cu
toate ramificaţiile sale
(vilozitati libere si vilozitati crampon)
constituie un cotiledon sau lobul
fetal.
Formarea placentei definitive
(ziua a13-a - luna a IV-a), implică
următoarele modificări:
• formarea cotiledoanelor şi a
septelor intercotiledonare;
• dispariţia progresivă a
citotrofoblastului;
• formarea de muguri sinciţiali.
La sfârşitul lunii a IV-a, placenta
este complet constituită.
Stadiul vilos
B. Perioada de stare (luna a V-a, până la termen):
Au loc numai procese de crestere in volum a
placentei prin:
- ramificarea in continuare a cotiledoanelor
- dezvoltarea progresiva a sistemului vascular
Placenta
Se descriu 2
componente:
1.
Placenta
materna
2.
Placenta
fetala
1. Placenta materna
septe
placentare
decidua
bazala
{
1. Placenta materna
a. decidua bazala :
- strat compact, superficial –
format din celule deciduale
- strat spongios , profund –
cu glande uterine dilatate, ce
dau un aspect spongios.
Acest strat reprezinta linia de
decolare a placentei dupa expulzarea fatului
b. septele placentare :
- reprezintă prelungiri conjunctivo-vasculare ale deciduei bazale,
care determină compartimentarea spaţiului intervilos
- nu ajung niciodată să fuzioneze cu placa corială.
- apar către sfârşitul lunii a III a de gestaţie
- prezenţa lor compartimenteaza placenta în lobuli fetali
Atât suprafaţa deciduei bazale, cât şi a septelor placentare este tapetată de
trofoblast ( componenta fetala a placentei materne).
strat compact
Strat spongios
Stratul sau zona joncţională
Nitabuch este regiunea
unde se realizează contactul între
placenta maternă şi trofoblast. La
acest nivel apare un proces de
degenerescenţă fibrinoidă .
Spatiile interviloase sunt lacunele
pline cu sange matern tapetate pe de
o parte de placa coriala si pe de alta
parte de decidua bazala si septele
placentare.
2. Placenta fetala
- Se formeaza de la nivelul
trofoblastului
- Este formata din :
a. placa corială *
b. ţesutul placentar
propriu-zis **
*
**
a. Placa corială
- formată din tesut mezenchimatos care constituie
corionul si care se extinde in vilozitati, formand axul
acestora
- este tapetata catre:
• cavitatea amniotică de un epiteliu simplu cilindric –
epiteliul amniotic
• spatiul intervilos de trofoblast
cavitatea
amniotica
*
lacune
cu sange
matern
b. Ţesutul placentar
fetal:
- are ca unitate morfo-functionala
lobulul sau cotiledonul fetal
- un cotiledon : este format dintr-o
vilozitate tertiara impreuna cu
toate ramificatiile sale
: are un sistem
vascular propriu, care este
conectat la vasele ombilicale
- placenta matura este formata din
8-15 cotiledoane
Vilozitatile coriale:
- ax conjunctiv vascular
- elemente vasculare fetale
- fibre colagen, reticulina
- fibroblaste
- fibre musculare netede
- celule cu miofilamente contractile
- celule Hoffbauer ( din luna II-luna IV) – cel prezentatoare de atg/Mf
- origine probabil monocitara
- macrofage fetale care participa la reactiile imune din placenta
- contin lipide, GZG si GP
- functie : carausi de substante nutritive, apa, functie imunitara,
eritropoietica?
- epiteliul trofoblastic
- pana in luna IV –a : bistratificat : cito si
sincitiotrofoblast
- dupa luna a IV-a : unistraficat : sincitiotrofoblast ( cu muguri sincitiali)
In preparatele histologice, vilozitatile apar sectionate in
diverse incidente.
Intre vilozitati - exista placarde cu celule deciduale din
septele placentare
- sange matern din spatiul intervilos
Diagnostic diferential al vilozitatilor
coriale

Placenta 3luni
Marime: mari, rare

Placenta la termen
- mici, dese
Trofoblastul: citotrofoblast
sincitiotrofoblast
- sincitiotrofoblast
(muguri sincitiali)
Ax conjunctiv: lax, palid
colorat
- dens, intens colorat
Vase
-numeroase, sclerozate,
uneori cu trombi
:
mici
Placenta la 3 luni- col. HE
Placenta la 3 luni – col. HE
Placenta la termen – col. HE
Placenta la termen –col. HE
Placenta la termen –col. HE
Bariera feto-placentara:
- este reprezentată de totalitatea
elementelor care separa sangele
matern din spatiul intervilos de
sangele din vasele vilozitatilor coriale
- contine următoarele elemente :
• epiteliu trofoblastic
• MB a epiteliului trofoblastic
• axul-conjunctiv al vilozitatii
(corionul)
• MB a endoteliului capilar
• endoteliul capilarelor fetale
Imbătranirea placentei –
ingrosarea barierei fetoplacentare:
- îngroşarea MB a epiteliului
trofoblastic
- îngroşarea MB a endoteliului
capilar
- apariţia depozitelor de fibrinoid
- fibrozarea axului vilozităţii
- vasele se sclerozează, cu trombi
Circulatia placentara:
- circulatia fetala:
2 artere ombilicale
vena ombilicala
- circulatia materna:
arterele spiralate
venele utero-placentare
Cordonul ombilical
- leaga fatul de placenta
- este format din tesut
conjunctiv mucos
- contine vasele ombilicale
- este invelit de epiteliul
amniotic
La ex. macroscopic,
placenta umana:
- are forma discoidala
- diametru = 25-30 cm
- grosime = 2,5- 3 cm
- G la nastere = 500-600 g
- suprafata de 10 m2
Prezinta 2 fete:
- fetala – neteda
- materna - neregulata
Placenta- sursa de celule stem
Insertii anormale ale placentei

Placenta accreta


Placenta increta


Placenta se insera adanc
in endometru, fara sa
depaseasca miometrul
Placenta se insera adanc
in peretele uterin,
vilozitatile coriale
ajungand in miometru
Placenta percreta


Depaseste peretele uterin,
ajungand la organele
vecine
Rupturi uterine
 Placenta

previa
Jos inserata
Functiile placentei :
1. schimburile materno-fetale (nutriţie, respiraţie, excreţie)
2. functie endocrină
- gonadotropina corionică umană (hCG)- max: 8 sapt
- secretata de trofoblast
- stimuleaza receptorii LH de pe celulele corpului galben
- mentine act. corpului galben de sarcina, prevenind degenerarea lui
- nivel crescut: mola hidatiforma, choriocarcinom
- prolactina
- estrogeni
- progesteron
- hormon lactogen placentar
- leptina
- relaxina – cel deciduale
- factori de crestere insulin like 1 si 2 - citotrofoblast
3. protectie
Mola hidatiforma
Placenta
-anexa embrionara-