Transcript 5 – Criza ecologica mondială

CUM SĂ ÎNȚELEGEM CRIZA ECOLOGICĂ
MONDIALĂ
•CALAMITĂŢILE NATURALE DEVIN FOARTE REPEDE SIMPLĂ ISTORIE , ÎN TIMP
CE CALAMITĂŢILE GENERATE DE OM SE PERPETUEAZĂ ŞI SE ACUMULEAZĂ ÎN
PREZENT
•CRIZA ECOLOGICĂ MONDIALĂ ESTE PURTĂTOAREA UNUI FOARTE
PRONUNŢAT EFECT CUMULATIV , ATÂT LA NIVELUL FIECĂRUI FACTOR
POLUANT , CÂT ŞI ÎN INTERCONEXIUNEA ACESTORA
•PROBLEMATICA MEDIULUI – ARE UN IMPACT GLOBAL
•POLUAREA – SINGURA CALAMITATE ANTROPICĂ CARE NU CUNOAŞTE
LIMITĂRI ÎN SPAŢIU ŞI TIMP
•EXEMPLU:
•Gaura în stratul de ozon pusă în evidenţă asupra Antarcticii, atribuită
acţiunii distructive a compuşilor chimici din grupa clorofluorocarbonului,
utilizaţi pe scară largă în industrie
•Conferinţa de la Vancouver (1990) care a proscirs acest compus chimic.
1.Brazilia:
locul 1 pentru defrisari,
3 pentru reconversia habitatului,
3 pentru utilizarea ingrasamintelor chimice,
4 pentru numarul speciilor cu grad mare de risc si emisiile de CO2,
si 8 pentru poluarea apelor.
2. Statele Unite
1
fertilizantilor chimici si al emisiilor de CO2,
2 pentru poluarea apelor
3 capturile de peste.
3. China
Este la modul absolut natiunea cu cele mai poluate ape din lume.
1. dupa cantitatile de peste capturat.
2. emisiile ridicate de CO2, China fiind al doilea producator mondial
.
GENERALITĂȚI DESPRE CRIZA
ECOLOGICĂ
– fenomen complex, cu percepre foarte diferenţiată la
nivelul diferitelor sectoare ale societăţii
– suportul unei grave crize morale pentru umanitatea
contemporană
• suferinţele ecologice acumulate în secole de dezvoltare
anarhică
• evoluţiile actuale lipsite de o atitudine coerentă de protecţie
a mediului
• necesităţi presante de a găsi o rezolvare globală şi de durată
pentru toate aceste proble
– rezultatul nerespectării de către umanitate a unor
legităţi naturale
4.
Indonezia
2. despadurire
4. emisiile de CO2
5. Japonia
4.
pescuit si consum de carne de balena.
5. conversia habitatului
6.
emisiile de CO2
6. Mexic
1. numarul speciilor in curs de disparitie
1.
defrisarile care ameninta habitatul.
•
7. India
2 .ingrasaminte artificiale şi apele cele mai murdare din lume.
SOLUȚIILE ACTUALE
• măsurilor sectoriale , lipsite de viziune integratoare , întreprinse de
guverne sau diverse autorităţi locale ( impozite , taxe şi amenzi care
nu fac decât să crească costurile şi pericolul unor noi poluări)
• discursurilor politice lipsite de consistenţă la nivel regional sau
mondial
• EXEMPLU: Conferinţa Mondială asupra Mediului (iunie 1992, Rio
de Janeiro)
“Changing course” (Schimbarea de curs) eliberat
de 48 de patroni de întreprinderi din lumea întreagă cuprinde trei
mari mecanisme :
– Autoritataea şi controlul
– Autoreglarea sistemului de producţie
– Instrumentele economice
5. Norvegia
pana in 2030, sa fie o tara neutra din punct de vedere al emisiilor de carbon
6. Mauritius
reciclare si pe identificarea mijloacelor de refolosire a materialelor
7. Franta
Energie nucleara
8. Austria
Casa pasiva şi oradini organice.
9. Cuba
10. Columbia
• AUTORITATEA ȘI CONTROLUL
– reglementări guvernamentale asupra tehnologiilor şi conţinutului
produselor, controlul asupra substanţelor aruncate în aer şi în
apă
• AUTOREGLAREA SISTEMULUI DE PRODUCȚIE
– întreprinderile sau sectoarele industriale trebuie să ia măsuri
pentru a organiza sisteme de supraveghere şi a stabili obiective
comune. Astfel de iniţiative pot fi mai eficiente decât
reglementările publice, întrucât întreprinderile au informaţii mai
precise asupra tehnologiilor şi asupra nivelului real al poluării
• INSTRUMENTELE ECONOMICE
– impozite şi taxe asupra activităţilor poluante, drepturi
negociabile de poluare, contracte de performanţă, preţuri
diferenţiate pentru produsele
"ecologice",
provizioane
deductibile fiscal pentru dezvoltarea de echipamente nepoluante
ÎN CIUDA PERCEPERII ABSOLUT CORECTE A DIMENSIUNILOR ŞI
IMPLICAŢIILOR EI , SOLUŢIILE ADEVĂRATE ÎNTÂRZIE SĂ APARĂ.
8. Rusia
4. contaminarea apelor.
7 in lume ca volum de pescuit.
9. Australia
7. grad al conversiei habitatului
9. dupa cantitatile de chimicale utilizate in agricultura
10. disparitia padurilor
10. Peru
pescuitului care nu respecta reglementarile internationale in vigoare
privind conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii si comertului
ilegal de specii animale protejate.
CAPITALISMUL RISIPEI GENERALIZATE
• Capitalismul este un sistem:
– egoist: şi-a pus interesele sale pecuniare mai
presus de orice valoare morală sau socială
– nesocotit: multe regiuni ale planetei poartă
pecinginea nereuşitelor sale tehnologice
– cheltuitor: rezultatele sale sunt înregistrate cu
preţul unor spolieri şi consumuri fără
precedent a factorilor de mediu
1. Islanda
•
isi obtine toata electricitatea necesara din surse de energie regenerabile.
•
Cea mai intalnita sursa de caldura si electricitate folosita aici este hidrogenul
2. Elvetia
• primul Parc Alpin .
In unele orase elvetiene, nici macar nu sunt
permise autoturismele
3. Costa Rica
Spera ca, pana in 2021, sa se numere printre putinele
tari din lume neutre din punct de vedere al emisiilor
de carbon.
se concentreaza pe reimpadurire si pe reconstruirea
solurilor
4. Suedia
eliminare a combustibililor fosili pana in 2020.
isi alimenteaza acum motoarele masinilor cu metan,
extras din dejectiile vitelor.
.
CUM VOM GESTIONA ACTUALA SITUAȚIE?
• Multe ţări ale Terrei găsesc dificultăţi în
încercarea dezvoltării problemei subzistenţei:
– Deşi beneficiază de un climat foarte blând (zone
tropicale) comparaţiile cu zonele temperate arată o
situaţie diferită
– Ţările în curs de dezvoltare nu beneficiază de
resursele financiare care să le permită adoptarea la
scară globală a unor soluţii agrotehnice adaptate
condiţiilor specifice de trai
– Lipsa infrastructurii şi a resurselor financiare aferente
fac imposibil accesul la produsele industriale necesare
unei agriculturi moderne
• Îmbunătăţiri tehnologice agricole în ţări
în curs de dezvoltare
– Asocierea în cultură de plante care au caracteristici
complementare
(plante arboricole-care extrag
nutrienţii din adâncuri , cu leguminoase -care au în
primul rând necesităţi legate de apă)
– Crearea de noi soiuri , care să utilizeze genofondurile
locale, mult mai rezistente şi cu performanţe de
productivitate mai uşor controlabile
– Refacerea pe baze ştiinţifice a unor ecosisteme
deteriorate prin exploatare neraţională , în primul
rând prin plantarea de arbori rezistenţi la secetă
• Motive de eliminare a tehnologiilor
agricole modeste:
– Tehnologiile modeste nu au putut ţine pasul
cu necesităţile de producere de echipamente
avansate şi sofisticate, care implică o integrare
tehnică şi o sofisticare tehnologică care sunt la
îndemâna numai a marii industrii
– Creşterea productivităţii muncii, adusă de
marea producţie maşinistă, a răsplătit numai
pe cei care au abandonat vechile tehnologii
ECODEZVOLTAREA
•
DEZVOLTARE
A POPULAŢIILOR PRIN ELE ÎNSELE , UTILIZÂND LA
MAXIMUM RESURSELE NATURALE , ADPTÂNDU-SE UNUI MEDIU PE CARE
ÎL TRANSFORMĂ FĂRĂ SĂ-L DISTRUGĂ
• Viziune economică:
– M- mediul natural
– R- resursele
– T- tehnostructurile create de om
– P- populaţia
– Y- produsul
• R - M şi T - M sunt efectele asupra mediului ale modurilor de utilizare a
resurselor şi a tehnicilor de producţie utilizate;
Y - M este impactul asupra mediului generat de modurile specifice de consumare a
produselor rezultate din producţie;
P - M este impactul asupra mediului al aşezărilor umane
M - R este degradarea resurselor naturale prin poluare;
M - Y este modul în care calitatea mediului condiţionează producţia;
M - P este influenţa mediului aspra populaţiei , în calitatea sa de componentă a
calităţii vieţii.
CARACTERISTICILE ECODEZVOLTĂRII
1. În fiecare regiune, efortul de dezvoltare este orientat spre
punerea în valoare a resurselor specifice pentru
satisfacerea necesităţilor fundamentale ale populaţiei în
materie de alimentaţie, locuinţe, sănătate, educaţie, definite
într-o manieră realistă şi autonomă, pentru a se evita
influenţa nefastă a stilurilor de consum de import
2. Omul fiind resursa cea mai importantă, eforturile trebuie
orientate spre crearea unui ecosistem social corespunzător
3. Existând o solidaritate diacronică cu generaţiile
următoare, resursele naturale trebuie valorificate cu un
pronunţat simţ al responsabilităţii
4. Complementaritatea tehnicilor, minimizarea dejecţiilor
poluante şi reutilizarea deşeurilor pot să reducă foarte
mult impactul negativ al activităţilor umane asupra mediului
natural
CARACTERISTICILE ECODEZVOLTĂRII
5. În regiunile tropicale şi subtropicale se poate rezolva
problema energetică pe seama resurselor locale, între care
cea mai importantă este fotosinteza (se mizează pe
dezvoltarea tehnicilor de utilizare a energiei stocate în
biomasă).
6. Crearea unui cadru instituţional, care să cuprindă :
•
autorităţi care să depăşească viziunile sectoriale înguste;
•
grupuri cât mai consistente de populaţie care să fie atrase
la aplicarea tehnicilor specifice de ecodezvoltare;
•
mecanisme de dezvoltare a comunităţilor ecologice care
să nu fie centrate pe ideea de obţinere de profit.
7. O susţinută activitate educativă, care să resensibilizeze
oamenii faţă de problematica mediului şi faţă de aspectele
ecologice ale dezvoltării, şi care să elimine atitudinea
dominatoare a omului faţă de natură
BIOSFERA
• Biologul Viorel Soran:
– mediu de trai sau ambianţă a vieţii în trecut, prezent şi
viitor sub raport fizico - geografic global
– unitate structurală şi dinamică a vieţii cu cel mai înalt
grad de compexitate şi autosusţinere în seria ierarhică
a sistemelor vii
– rezultat al evoluţiei raporturilor strânse şi îndelungate
dintre biocenoze şi mediul abiotic al acestora, iar prin
relaţiile cu ambianţa sa ca rezultat al interconexiunii
biosferei cu celelalte învelişuri ale planetei
– sistem viu superior ierarhic societăţii, precedând
societatea, fiind o premisă a genezei şi dezvoltării
acesteia şi înglobând-o ca un subsistem al ei
SOCIOSFERA
• o populaţie umană, cu o înaltă compatibilitate genetică,
răspândită relativ uniform pe întreaga suprafaţă a
planetei
• un ansamblu de relaţii care se stabilesc între membrii
acestei populaţii în dubla lor calitate, de comunitate
biologică şi de comunitate socială (cu componentele sale
etnice, culturale şi economice)
• totalitatea relaţiilor care se stabilesc între populaţia
umană, considerată în ansamblul ei, şi factorii biologici şi
fizico-chimici ai ambianţei planetare, în cadrul procesului
amplu de reflectare, cunoaştere şi conceptualizare a
elementelor ambianţei, şi mai ales în cadrul procesului în
continuă amplificare a interacţiunii cu aceşti factori prin
activitatea productivă
INDUSTRIOSFERA
• totalitatea relaţiilor care se stabilesc între
umanitate
şi
ambianţa
planetară,
prin
intermediul uneltelor şi al maşinilor (al tehnicii),
în scopul obţinerii materiilor prime şi a energiei
exosomatice ("energia culturală") necesare
dezvoltării şi perpetuării existenţei societăţii
• totalitatea relaţiilor dintre membrii societăţii,
generate de acţiunile lor asupra naturii sau de
posesiunea şi utilizarea mijloacelor de producţie,
precum şi a bunurilor rezultate din procesul de
producţie
• ! Industriosfera este o extensie a sociosferei!
INDUSTRIOSFERA ŞI MEDIUL NATURAL
• Paradoxul suprem reprezintă faptul că nu
industriosfera s-a interpus între umanitate și
natură ci omul a crezut că o dată cu evoluția sa
s-a eliberat de condiționările naturale
• Dezvoltarea industriosferei a fost dominată de
concepția că umanitatea trebuie să se confrunte
cu o ambianță ostilă
• Efortul omului de adaptare biologică la medii
aspre, a fost dublat de o adaptare culturală
Factorul motor al dezvoltării industriosferei și al
interpunerii accelerate a acesteia între
umanitate și natură