Transcript Cursul 25: Evaluarea

Curs 25: Evaluarea:
Definiții, obiective, funcții
Catedra de Psihologie Clinică
Agendă
 Delimitări terminologice
 Definiri ale evaluării
 Funcțiile evaluării
 Obiectivele evaluării
 Tipuri de evaluare
Evaluarea:
Delimitări terminologice
Definiţie: Act de valorizare ce intervine în toate activitățile
umane, se referă la sistemul de învățământ dar se află în
relație strânsă cu mecanismele sistemului social,
generând informații cu funcție autoreglatoare, pentru
creșterea eficienței instruirii.
Poate fi concepută la două niveluri (Nicola, 1992) :
 Economic: eficiența – prin prisma raportului dintre resursele
materiale și financiare puse la dispoziție de către societate
și rezultatele învățământului
 Pedagogic: prin prisma raportului dintre obiectivele propuse
și rezultatele obținute
Evaluarea:
Delimitări terminologice
Eficienţa învăţământului:
Interesează prin prisma obținerii rezultatelor
promovate de sistemul educațional:
 Aptitudini
 Atitudini
 Comportamente
Evaluarea:
Delimitări terminologice
Sensul termenului evaluare: are diverse conotații, criteriul lor
fiind realitatea educațională la care se referă: evaluarea
Sistemului
A instituției de învățământ
A curriculumului
A profesorilor, a studenților
Scallon (1988): trei planuri de semnificație
epistemică:
 A concepe o procedură de evaluare
 A face practic o evaluare
 A exprima o evaluare
Evaluarea:
Delimitări terminologice
Reluând o sugestie a lui H. Pieron, Gilbert de
Landcheere (1971) precizează că evaluarea are
întotdeauna un raport direct sau indirect cu
progresul în extensie și calitate al învățării și
definește:
 Docimologia: știința care are drept obiect studiul sistematic
al examenelor, sistemul de notare, comportamentul
examinatorilor și examinaților
 Docimantica: tehnica examenelor
 Doxologia: studiul sistematic al rolului pe care evaluarea îl are
în educația școlară
Evaluarea:
Delimitări terminologice
Barbier (1985) face distincția între control și evaluare:
 Controlul: derularea unui șir de operații ce generează
informații asupra funcționării corecte a unei activități
formative
 Evaluarea: șir de operații ce au ca scop producerea unei
judecăți axiologice asupra activității de formare:
 Evaluarea implicită: judecata axiologică se explicitează
doar prin efectele sale
 Evaluarea spontană: judecata se explicitează doar prin
enunțare și formulare
Evaluarea: Definiții
Stufflebeam et al. (1980): trei grupe de definiții pentru evaluare:
 Evaluare = măsură:
 Avantaje: măsurare precisă, date tratate matematic
 Dezavantaje: abordare strict instrumentală, oarecare inflexibilitate
 Evaluare = congruență:
 Avantaje: se raportează la o acțiune puternic integrată în sistemul de
învățământ, feedback imediat furnizând date asupra procesului și a
produsului
 Dezavantaje: rolul prea tehnic al evaluatorului, evaluarea se
transformă într-o acțiune secvențială
 Evaluare = judecare:
 Avantaje: concretizări practice ușoare, lărgirea variabilelor
 Dezavantaje: implicărutină, i se pot contesta fideliattea și
obiectivitatea
Evaluarea: Abordare diacronică
 Prima perioadă (sf. Sec XIX – primele decenii sec. XX):
 Mijloc primordial: testul
 Trecerea spre standardizare
 A doua perioadă: perfecționarea seturilor de teste
 A treia perioadă:
 Patronată de H. Pieron, părintele docimologiei
 Debutează în deceniul al treilea al sec. XX
 Încercarea de a descoperi elevul ca totalitate
Definiții: Docimologia
 Studiul sistematic al examenelor
 Analiza științifică a:
 Modurilor de notare
 Variabilelor implicate în notare
 Mijloacelor apte să asigure obiectivitatea evaluării
 Are în vedere mai ales două funcții ale evaluării:
 Certificarea: când nota trebuie să ateste nivelul de
competență în raport cu un standard
 Prognosticarea: mai ales în cadrul concursurilor
Definiții: evaluarea academică
 Procesul prin care se obțin informațiile necesare în
managementul studenților
 Presupune stabilirea unui obiectiv clar și aprecierea
rezultatelor:
 Informații de rezultat: procentul reușitei studenților la probele
de evaluare
 Informații de referință: trebuie definite riguros, deoarece
servesc drept etalon și condiționează aprecierea informațiilor de
rezultat
 Setul de caracteristici individuale de care trebuie să se țină
cont atunci când evaluarea vizează compararea rezultatelor
cu o normă, precum și raportarea lor la mijloacele variabile
care ar putea să o explice sau să o clarifice
Evaluarea academică
Două momente distincte:
Măsurarea rezultatelor:
 Cuantificarea rezultatelor academice
 Implică o determinare obiectivă prin concentrarea unor
achiziții
Aprecierea academică:
 enunțarea unor judecăți de valoare
 conferirea unor semnificații rezultatelor observabile sau
măsurabile într-un cadru de referință axiologic
Evaluarea academică
Examenul:
 Evaluare de confirmare ce influențează parcursul academic
 Presupune aprecierea rezultatelor sau a competențelor
achiziționate pe o anumită durată de timp
Concursul:
 Manifestarea competenței în confruntarea cu ceilalți
 Pronunțat caracter selectiv
 Rol prognostic și de decizie în traseul ulterior al
candidatului
Importanța și funcțiile evaluării
 Control al cunoștințelor
 Cale de perfecționare a învățământului
 Mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra
obiectivelor educaționale
 Scopul: perfecționarea procesului instructiv – didactic
Se pot stabili cel puțin trei funcții ale evaluării:
 Verificarea sau identificarea achizițiilor informaționale
 Perfecționarea căilor de formare a cunoștințelor prin
identificarea celei mai facile căi de educație și instrucție
 Recunoașterea socială a schimbărilor operate prin procesul
de instrucție asupra indivizilor
Funcțiile evaluării
În funcție de obiectivele specifice ale evaluării, se pot
descrie și alte funcții ale evaluării:
Constatarea optimizării condițiilor de derulare a
activității instrucționale
Prognosticarea nevoilor viitoare ale factorului uman
implicat în procesul instructiv
Decizie asupra poziției într-o ierarhie sau nivel de
pregătire
Comunicare didactică în cadrul binomului profesorstudent
Informarea societății asupra stadiului pregătirii
tineretului academic
Obiectivele evaluării
 Conștientizarea relației obiective – rezultate
 Cu cât obiectivele sunt mai clare, cu atât rezultatele sunt
mai ușor de interpretat
 În evaluare nu se evaluează indivizii în totalitatea
personalității lor
 Obiectivele cognitive sunt cel mai bine interpretate
analitic
 O evaluare analitică poate fi, însă, inoperantă pentru
capacitatea de sinteză
 Evaluarea de tip prospectiv:
 Evaluarea proiectului didactic
 Funcțiile evaluării se adaptează pe măsura derulării
procesului instrucțional
Exigențele evaluării
 Extinderea evaluării de la verificarea și aprecierea
rezultatelor la evaluarea procesului ce a dus la acele
rezultate
 Evaluarea complexă a conținutului, metodelor,
obiectivelor învățământului
 Diversificarea tehnicilor de evaluare
 Indicarea gradului de acuratețe a acestor tehnici