Transcript curs 2 propunerea de cercetare

Curs 2:
Propunerea de cercetare
Lect.univ.dr. Adriana Ștefănel
[email protected]
Proiectarea cercetării științifice în
mediile digitale
După acest curs veți putea să:
•Prezentați succint etapele unui proiect de cercetare
•Prezentați detaliat faza premergătoare a unui proiect de cercetare
•Dobândiți abilități practice necesare în redactarea unei propuneri de cercetare
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
2
3
Construirea ipotezelor
Ipoteza:
o afirmație netestată cu privire la relația dintre
concepte, în cadrul unei teorii sau a unei
cercetări de teren
criterii pe care o ipoteză trebuie să le îndeplinească pentru a fi utilă în procesul de cercetare:
Generalitatea
Complexitatea
Specificitatea
Determinarea
Falsificabilitatea
Relația între variabile trebuie să fie adevărată într-o largă varietate de contexte și
condiții spațio-temporale
Vizează numărul de variabile explicative luate în considerație. Karl Popper
aprecia că ipotezele cu un grad de complexitate mai mare sunt preferabile pentru
că ele obligă la mai multe controale și verificări mai variate
Se referă la numărul de valori pe care le poate lua o variabilă. În general se
preferă ipotezele în care gradul de specificiate al variabilelor testate este mai
mare.
Gradul de probabilitate cu care sunt garantate rezultatele. Sunt preferate ipotezele
cu un grad mai mare de determinare.
Capacitatea unei ipoteze de a fi infirmată.
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
4
…
Testabilitatea
Predictibilitatea
Comunicabilitatea
Reproductibilitatea
Obiectivitatea
Utilitatea
Oricât de interesantă ar fi o ipoteză, dacă nu poate fi testată este inutilă pentru
demersul nostru.
Capacitatea de a construi predicții după ce ipoteza a fost testată.
Acesta trebuie privită în dublu sens : transmiterea lor în grupul de specialiști, pe
de-o parte, și spre publicul larg, fără calificare în domeniu. Și într-un caz și în
celălalt, comunicabilitatea este determinată de gradul de congruență între
imaginea emisă și cea receptată.
Presupune capacitatea de repetare a demersului cercetării și obținerea acelorași
concluzii.
Valorile cercetătorilor trebuie puse între paranteze atunci când sunt construite
ipotezele. Acolo unde acest lucru nu este posibile din cauza specificului
cercetării, acestea trebuie asumate în mod clar.
Constituie rațiunea de a fi a ipotezelor. În lipsa unei utilități (teoretice sau
practice) cercetarea și implicit construirea ipotezelor ce stau la baza ei sunt
futile
Proiectarea
5
cercetării științifice-Propunerea de cercetare
De la concepte la indici
•
Pe măsură ce stabiliți ipotezele de cercetare veți observa că anumiți termeni care apar în
acestea au nevoie de clarificări suplimentare: stil de viață, religiozitate, liberal, etc.
•
Pentru a putea măsura variația unui fenomen trebuie să identificăm dimensiunile acestuia și
apoi pe baza lor să descriem indicatorii ce vor fi utilizați pentru măsurarea empirică
Dimensiune:
un aspect determinabil al unui concept
Indicator:
un semn al prezenței sau absenței conceptului pe care-l măsurăm, o
observație pe care alegem să o luăm în considerație ca reflecție a unei
variabile pe care dorim să o studiem
Indice:
o variabilă unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de
combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
6
Procesul de conceptualizare
•
Procesul de conceptualizare presupune trei etape:
1. identificarea dimensiunilor
2. stabilirea indicatorilor de vor fi utilizați în cercetarea empirică
3. stabilirea indexului
Pe măsură ce stabiliți ipotezele de cercetare veți observa că anumiți termeni care apar în
acestea au nevoie de clarificări suplimentare.
Dimensiunile conceptului de religiozitate (după Guy Michelat,1990):
1.Practicile religioase
2.Credințele
3.Atitudinea față de instituția bisericească
4.Activitățile religioase
Dimensiune: un aspect determinabil al unui
concept
Indicator: semn al prezenței sau absenței
conceptului pe care-l măsurăm
Index: variabilă unidimensională cu r valori pe
care sunt ordonate v clase de combinări de
caracteristici dintr-un spațiu de atribute
multidimensional
Indicatorii dimensiunii practicii religioase:
1.Numărul de împărtășanii într-o lună
2. Importanța acordată căsătoriei religioase
Etc.
Transformarea in index a dimensiunii practici religioase:
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
7
Trecerea în revistă a literaturii de specialitate
Rezultatele așteptate ale acestei etape premergătoare în cercetarea socioumanului sunt :
•
•
•
•
•
•
•
istoricul subiectului ce urmează a fi cercetat;
cuvinte cheie și autori relevanți;
dezbateri și argumente ce jalonează subiectul;
presupoziții metodologice;
teorii și concepte asociate;
concluziile la care au ajuns alți cercetători;
criticile pe care aceste concluzii le-au atras (dacă există).
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
8
Stabilirea metodologiei de cercetare
ATENȚIE:
nu orice metodă poate fi utilizată pentru
obținerea oricăror rezultate
•
Dacă așteptăm ca rezultatele observate să poată fi extrapolate la nivelul unei populații sau
dacă intenția este de a identifica corelații între variabile sau determina relații cauzale, vom
opta pentru cercetări de tip cantitativ
•
Dacă însă dorim ca datele obținute să fie detaliate, sau dacă studiu este unul exploratoriu,
metoda aleasă va fi una calitativă. Datele obținute vor fi de tip text, cu multe exemple și fără
ca rezultatele să fie generalizate la nivelul populației din care s-a extras eșantionul de care s-a
făcut cercetare
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
9
Reamintim:
Metodologia cercetărilor cantitative
Metodologia cercetărilor calitative
Urmăreşte stabilirea unor legi generale sau a unor
regularităţi empirice
Urmăreşte sensul specific al contextelor socioculturale,
posibilitatea unor generalizări teoretice
Are ca ideal obiectivitatea; distanțare de subiect; poziție
”din exterior”
Valorizează subiectivitatea; apropiere de subiect; poziție
”din interior”
Încearcă să simuleze situațiile experimentale
Exploatează situațiile naturale
Urmărește cauzalitatea statistică: predicția evenimentelor,
comportamentelor, atitudinilor
Urmărește cauzalitatea istorică: înțelegerea, interpretarea
rațiunii comportamentelor observate, sensul dat de actorii
sociali acțiunilor lor
Imaginea realității este statică și exterioară individului
Imaginea realității este procesuală și construită social de
actor
Analiza datelor este deductivă
Analiza datelor este inductivă
Cercetări extensive; eșantioane probabilistice
Cercetări intensive; eșantionare teoretică
Instrumente cu răspunsuri prestabilite, categorii bazate pe
cadrul teoretic
Instrumente de cercetare deschise, bazate pe categorii
teoretice care pot apărea în desfășurarea cercetării
Metode principale: experimentul, ancheta cu chestionar
standardizat
Metode principale: observația participativă, interviul
intensiv
Datele obținute sunt numerice, valide și fidele
Datele obținute sunt complexe, bogate, de mare adâncime
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
10
Principalele metode de cercetare:
Cercetări cantitative:
Experimentul
Utile pentru proiectele de cercetare care implică concepte și
teoreme.
Ancheta
și sondajul de opinie
Pot fi folosite în scopuri descriptive, explicative și de explorare;
utilizate mai ales în studii care au ca unitate de analiză individul.
Sondajul este probabil cea mai bună metodă pe care o au la
îndemână cercetătorii sociali care sunt interesați să colecteze date
noi pentru a descrie o populație prea mare pentru a fi observată
direct.
Presupune tratarea cantitativă a unui material simbolic calitativ
(arhitectura, vestimentație, media, literatură, corespondență
personală, etc.) în scopul de a reliefa teme, tendințe, atitudini
sau pattern-uri de asociere a unor teme și evaluări
Analiza de conținut
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
11
…
Cercetări calitative:
Observația
Interviul
comprehensiv
Focus-grupul
Studiul de caz
Analiza de discurs
Poate fi folosită în studierea diferitelor fațete ale interacțiunilor sociale:
schimburi de mesaje, deplasări în spațiul social, caracteristici fizice ca indici
ai unor stări subiective,
Este recomandat în cazurile în care subiectul nu este foarte bine cunoscut,
cercetătorul așteptând ca unele aspecte să fie descoperite și definite prin
această metodă
Înlătură ceea ce în literatura de specialitate se numește greșeală atomistă
(atomistic fallacy) adică deducerea stării de spirit colective din agregarea
statistică a opiniilor individuale
Procedură integratoare de abordare a unei entități sociale, de la indivizi până
la comunități sau organizații, cu scopul de a ajunge la o imagine cât mai
completă (holistică) posibil despre acea entitate.
Studiul de caz este metoda predilectă folosită pentru realizarea
monografiilor.
Este recomandată atunci când este vizată nu valoarea de adevăr a
documentelor sociale ci modul în care ele sunt interpretate de publicul lor
Aceste cercetări privesc documentele ca fiind produse în circumstanțe
particulare și pentru un destinator particular, într-un context particular.
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
12
Alegerea metodei de eșantionare
Populație:
combinarea specificată teoretică a elementelor
dintr-un studiu
•
•
•
Eșantion:
parte a populației pe care se efectuează studiul
care va fi mărimea eșantionului;
care vor fi unitățile incluse în eșantion;
cum vor fi selectate aceste unități
Metoda de eșantionare va fi aleasă în strânsă legătură cu metodologia pe care intenționăm să o
aplicăm.
• o cercetare de tip cantitativ: metoda de eșantionare trebuie să fie riguros stabilită încă din
această etapă. În acest caz se va opta pentru a eșantionare de tip probabilistic.
•
O cercetare de tip calitativ: nu este necesară o eșantionare riguroasă în această etapă,
deoarece este posibil să apară modificări în funcție de o serie factori: informațiile rezultate din
analiza datelor culese; specificiatea terenului,etc ATENTIE:
o cercetare de tip nonprobabilisitc nu este
echivalentă cu cercetarea oricui. Unitățile ce
urmează a fi incluse în eșantion trebuie alese
conform unei strategii.
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
13
Stabilirea logisticii
•
Orice cercetare presupune un consum de bani, timp și resurse, de cele mai multe ori limitate.
În etapa preliminară a cercetării trebuie stabilite cu cât mai multă exactitate costurile – în
termeni de bani, timp și oameni - pe care le presupune fiecare etapă a cercetării.
Etape:
• realizarea unui plan de acțiune detaliat
• eficientizare și adaptarea la condițiile preexistente
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
14
Verificarea eticii cercetării
•
•
•
•
Participarea voluntară și informată;
Evitarea prejudicierii participanților;
Respectarea intimității;
Evitarea utilizării înșelăciunii.
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
15
Scrierea propunerii de cercetare
Secțiune
Conținut
Titlul (de lucru al) proiectului
Descrierea concisă a subiectului ce urmează a fi cercetat, cu indicație asupra metodologiei ce
va fi folosită
O sumarizare a subiectului de cercetare din care să rezulte principalele probleme ce urmează
a fi analizate.
Rezumat (abstract)
Scopul cercetării
O declarație generală despre direcția de cercetare (ex: identificarea factorilor ce influențează
consumul de presă scrisă în mediul rural)
Obiective
Declarații clare și măsurabile despre rezultate așteptate. Fiecare scop al cercetării trebuie
detaliat într-o serie de obiective de cercetare
Trecerea în revistă a literaturii Această secțiune trebuie calibrată în funcție de destinatar și de subiectul de cercetare.
Întrebările
cercetării
ipotezele
Metodologia
și Prezentați problematica de cercetare și ipotezele ce urmează a fi testate.
Prezentați metodologia de cercetare ce urmează a fi utilizată și justificați alegerea.
Programarea activităților
O planificare detaliată a timpului în care se va realiza cercetarea
Bugetul
O planificare detaliată a necesarului de bani
Bibliografie
Referințele bibliografice ale lucrărilor citate în propunere
Limitări ale cercetării
Recunoaștere a potențialelor limitări ale studiului
Semnificația studiului
Scoate în evidență modul în care cercetarea va confirma, modifica sau revizui cunoștințele
existente în aria
supusă investigării.
16
Proiectarea
cercetării științificeMai ales în mediul
academic:
scrisori
de
susținere
a
cercetării;
dar
și
contracte
(sau
scrisori
Propunerea de cercetare
de intenție) de colaborare cu alte instituții interesate.
Alte materiale
•
•
Marinescu, Valentina Cercetarea în comunicare. Metode și tehnici ed. C.H. Beck
Rotariu, Traian; Iluț, Petru Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică ed.
Polirom, Iași
Proiectarea cercetării științifice-Propunerea de cercetare
17