Transcript Legea educatiei nationale in Romania

LEGEA EDUCAȚIEI
NAȚIONALE
Structura sistemului national de
învățământ preuniversitar
• Educația timpurie (0-6 ani)
– Nivelul antepreșcolar
– Nivelul preșcolar
• Învățământ primar
– Clasa pregătitoare
– Clasele I-IV
• Învățământ secundar
– Secundar inferior – gimnaziu – clasele V-IX
– Secundar superior – Liceu – clasele X-XII/XIII: teoretic, tehnologic,
vocațional
• Învățământ profesional cu durata între 6 luni și 2 ani
• Învățământ terțiar
• Învățământ general obligatoriu este format din
învățământul primar și secundar inferior
• Învățământul tehnic cuprinde clasele a XII-a și a XIII-a din
învățământul liceal profesional, învățământ tehnic și
vocațional
• Învățământul profesional și tehnic este format din:
– Învățământ profesional
– Învățământ tehnic
– Învățământ postliceal
Programul „Școală după școală”
• Prin decizia CA pot fi derulate activități de tip „Școală după
școală” în parteneriat cu autoritățile publice locale, asociațiile
de părinți, ONG-uri cu competențe în domeniu
• Activități educative, recreative, consolidarea competențelor
sau de accelerare a învățării,activități de învățare remedială
• Statul poate finanța programul „Școală după școală”
Rețeaua școlară
• Rețeaua școlară este formată din totalitatea unităților de
învățământ acreditate, respectiv autorizate provizoriu
• Consorțiile școlare sunt parteneriate contractuale dintre
unitățile de învățământ care asigură:
– Mobilitatea personalului între unitățile membre
– Utilizarea în comun a resurselor unităților membre
– Lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor și recunoașterea
reciprocă a rezultatelor învățării
Formațiunile de studiu
•
•
•
•
•
•
•
Educația antepreșcolară – 7 copii, 5/9
Învățământul preșcolar – 15 preșcolari, 10/20
Învățământul primar – 20 elevi, 15/25
Învățământul gimnazial – 25 elevi, 20/30
Învățământul liceal – 25 elevi, 25/30
Învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare – 10 elevi, 8/12
Învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave – 5 elevi, 4/6
Curriculum
• Curriculumul național eleborat în conformitate
cu:
– Nevoile specifice dezvoltării personale
– Nevoile pieții muncii și comunității
– Principiul subsidiarității
Curriculum
 Numărul de ore:
◦ 20 de ore – învățământ primar
◦ 25 de ore – învățământ gimnazial
◦ 30 de ore – învățământ liceal
 Discipline obligatorii
◦
◦
80% pentru învățământul obligatoriu
70% pentru învățământul liceal
 În cadrul fiecărei discipline
◦
◦
75% din programă acoperă orele de predare și evaluare
25% la dispoziția profesorului pentru învățare remedială, planuri individuale de
învățare
Curriculum
• Pentru educația timpurie – centrat pe
dezvoltarea fizică, cognitiva, emoțională și
socială, remedierea precoce a eventualelor
deficiențe de dezvoltare
• Pentru învățământul gimnazial și liceal –
centrat pe 8 domenii de competență care
determină profilul de formare a elevului
Domeniile de competență
•
•
•
•
•
•
•
•
Competențe de comunicare în limba română
Competențe de comunicare în limbi străine
Competențe de bază de matematică, științe și tehnologie
Competențe digitale
Competențe sociale și civice
Competențe antreprenoriale
Competențe de sensibilizare și expresie culturală
Competențe de învățare pe tot parcursul vieții
Abordarea curriculumului
• Profilul absolventului
• Cadrul național al curriculumului (arii
curriculare)
• Planuri de învățământ
• Programe școlare
• Manuale
Învățarea e-learning. Comunități de învățare on line
• Se înființează Biblioteca Școlară Virtuală și
Platforma Școlară de e-learning care vor
conține:
– Programe școlare
– Exemple de lecții
– Ghiduri metodologice
– Exemple de probe de evaluare
Evaluarea
• Scopul evaluării este de a orienta și optimiza
învățarea
• Toate evaluările de realizează pe baza standardelor
naționale de evaluare pentru fiecare disciplină
• Controlul utilizării și al respectării standardelor
naționale de evaluare de către cadrele didactice se
realizează prin inspecția școlară
Evaluarea
• Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor
naționale și a metodologilor de evaluare constituie abatere
disciplinară și se sacționează conform prevederilor prezentei
legi
• Evaluarea se centrează pe competențe, oferă feed-back real
elevilor și stă la baza planurilor individuale de învățare
• Se va crea o banca de instrumente de evaluare unică cu
funcție orientativă
Evaluare – Portofoliul educațional
 Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a
certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma
evaluării competențelor dobândite sau a participării la
activtăți de învățare, în diferite contexte
 Portofoliul educațional este elementul central al evaluării
învățării
 Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și
reprezintă cartea de identitate educațională a elevului
Structura și caracteristicile evaluărilor
•
•
•
•
•
•
La finalul clasei pregătitoare – individualizată
La finalul clasei a II-a – la nivelul școlii
La finalul clasei a IV-a – la nivel național, prin eșantionare
La finalul clasei a VI-a – la nivelul școlii
La finalul clasei a IX-a – la nivel național
La finalul clasei a XII-a/XIII – la nivel național
La finalul clasei pregătitoare
• Cadrul didactic realizează un raport de
evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoționale,
cognitive, a limbajuluiși a comunicării,
dezvoltarea capacităților și atitudinilor de
învățare
La finalul clasei a II-a
 Evaluarea competențelor fundamentale la :
◦ scris-citit
◦ matematică
 Rezultatele evaluării sunt folosite pentru
elaborarea planurilor individualizate de învățare
 Se comunică părinților
 Sunt documente în portofoliul educațional
La finalul clasei a IV-a
• Evaluare națională, prin eșantionare, a
competențelor fundamentale dobândite în
ciclul primar
• După modelul internațional
• Are scop de diagnoză a sistemului
La finalul clasei a VI-a
• Evaluarea elevilor la nivelul școlii prin două probe
transdisciplinare:
– Limbă și comunicare
– Matematică și științe
• Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea
planurilor individualizate și pentru preorientarea școlară
• Se comunică părinților și sunt trecute în portofoliul
educațional
La finalul clasei a IX-a
 Evaluare națională obligatorie a tuturor elevilor, punctaj după modelul
internațional
◦ Probă scrisă la limba și literatura română
◦ Probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe
◦ Probă scrisă la o limbă de circulație internațională
◦ Probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului
◦ Probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și
sociale, susținută în timpul anului
◦ Rezultatele evaluării se înscriu în portofoliul educațional al elevului
Admiterea la liceu
• Pe baza portofoliul educațional dacă numărul locurilor este
egal cu al candidaților
• Pe baza portofoliul educațional, a mediei de absolvire, a
mediei la evaluarea națională – în proporție de 70% și
• 30% nota obținută la proba de admitere stabilită de unitatea
de învățământ
Examenul de bacalaureat
 Proba A – evaluarea competențelor de comunicare orală în
limba română
 Proba B – evaluarea competențelor de comunicare în limba
maternă
 Proba C – evaluarea competențelor de comunicare în două
limbi de circulație internațională
 Proba D – evaluarea competențelor digitale
 Proba E scrisă – evaluarea competențelor formate pe
durata învățământului liceal
Proba E
1.
2.
3.
Probă scrisă la limba și literatura română
Probă scrisă la limba și literatura maternă
Două probe scrise diferențiate:
1.
Profilul real
1.
Matematică
2.
Probă transdisciplinară din științe
2.
Profilul umanist
1.
O limbă de circulație internațională
2.
Probă transdisciplinară din geografie, istorie, socio-umane
3.
Filiera tehnologică
1.
Probă scrisă specifică profilului
2.
Probă transdisciplinara
4.
Filiera vocaționala
Conducerea sistemului și a
unităților de învățământ
Conducerea unităților de învățământ
• Unitățile sunt conduse de consiliul de administrație
format din 7,9, 13 membri
• Dupa constituirea CA se alege un președinte de
ședință, pe durata unui an
• Întâlniri lunare
• Atribuții – asumarea publică pentru performanțele
unității de învățământ, alături de director
Finanțarea și baza materială a unităților de
învățământ
• Finanțarea de bază
• Finanțarea complementară
• Finanțarea suplimentară
Competiții
• Între școli – evaluarea instituțională – clasificarea școlilor pe
5 niveluri:
– Excelent
– Foarte bun
– Bun
– Satisfăcător
– Nesatisfăcător
• Între cadre didactice – Profesorul anului
STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC
Formarea inițială și continuă. Cariera didactică
• Formarea inițială teoretică
• Master didactic cu durata 2 ani
– Bursă egală cu salariul net al unui profesor
debutant
• Stagiul practic cu durata 1 an, într-o unitate de
învățământ, sub coordonarea unui cadru
didactic mentor
Cariera didactică
• Ocuparea unei funcții didactice pentru perioada stagiului
practic
– Concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate
– Repartizarea de către ISJ pe posturile rămase neocupate
în urma concursului
– Cadrelor didactice angajate pe perioadă determinată,
lise poate asigura continuitatea pe postul/catedra
ocupată , prin hotărârea consiliului de administrație
Evoluția în carieră
• Gradul didactic II
• Gradul didactic I
• Profesor emerit
Dezvoltarea profesională
• Actualizarea și dezvoltarea competențelor în domeniul de specializare
corespunzător
• Dezvoltarea competențelor pentru evoluția în carieră, prin sistemul de
pregătire și obținere a gradelor
• Dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere
• Dobândirea de noi competențe, prin programe de conversie pentru noi
specializări și/sau ocuparea de noi funcții didactice
• Dobândirea de competențe complementare
• Obținerea prin studii corespunzătoare a unei noi specializări didactice,
diferite de specializarea curentă se consideră formare continuă
Ocuparea funcțiilor didactice
• Personalul didactic titular, la data intrării în
vigoare a prezentei legi, își păstrază dreptul
dobândit prin concursul național unic de
titularizare
• Personalul didactic titular prin repartiție
guvernamentală își păstrează acest drept
Soluționarea restrângerilor de
activitate
• Transferul consimțit între unitățile de
învățământ
• Repartizarea pe posturi/catedre vacante,
coorodonată de ISJ, conforma metodologiei
elaborate de MECTS până la data de 15
noiembrie
Foarte important!
• Cadrele didactice netitulare care au participat la concursul
național unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în
vigoare a prezentei legi, care au obținut cel puțin nota 7 și au
ocupat un post/o catedră devin titulari ai școlii respective
dacă:
– Se certifică viabilitatea postului/catedrei
– Consiliul de administrație al școlii respective este de acord
Forme de angajare a personalului
didactic
• Posturile se ocupă prin concurs la nivelul unității de
învățământ
• Vacantarea posturilor se face de către consiliul de
administrație la propunerea directorului
• Inspectoratul școlar analizează, corectează în colaborare cu
unitățile de învățământ și avizează oferta de posturi
didactice/catedre vacante/rezervate
• Lista se face publică prin afișare la ISJ și la unitățile de
învățământ
Forme de angajare
• Concurs organizat la nivelul unității de învățământ/consorțiu
• Concursul constă în:
– Probă practică sau inspecție specială la clasă
– Probă scrisă din didactica specialității – pentru personal
didactic cu contract individual de muncă
– Prezentarea unui curriculum vitae și interviu pentru
personalul asociat, pensionat
Rolul ISJ
• Centralizează posturile didactice și orele rămase neocupate care vor
repartizate astfel:
– Cadrelor didactice titulare intr-o unitate de învățământ pentru
completarea normei
– Profesorilor debutanți aflați în stagiu practic
– Candidaților rămași nerepartizați după concursul organizat la nivelul
unității
– Pensionarilor, cu respectarea criteriilor de competență profesională
Funcțiile de conducere
• Funcția de director se ocupă prin concurs public de către cadre didactice
membre ale Corpului Național de Expperți în Management educațional
• Concursul este organizat la nivelul unității de către consiliul de
administrație
• Directorul încheie contract de management educațional cu
primarul/președintele CJ al unității teritorial administrative
• Directorul și directorul adjunct nu pot fi pe perioada mandatului
președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic
Norma didactică
• 40 de ore pe săptămână:
– Activități didactice de predare-învățare-evaluare, instruire
practică, examene de final de ciclu de studii
– Activități de pregătire metodico-științifică
– Activități de educație, complementare procesului de
învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot
parcursul vieții
Acte normative
•
•
•
•
•
•
•
ROFUIP
Metodologia de formare continuă
Metodologia de miscare a personalului didactic
Metodologia de funcționare a CA
Metodologia de evaluare a personalului
Metodologia de constituire a corpului de mentori
Regulamentul de organizare a inspecției școlare
Termene de aplicare




1 ianuarie 2012 – introducerea costului standard per elev
1 ianuarie 2012 – acordarea a 6% din PIB
2012-2013 – includerea clasei pregătitoare în învățământul primar
1 ianuarie 2013 – acordarea a 500 euro pentru educația permanentă a
fiecărui nou-născut
 Inceputul anului școlar 2014-2015 – metodologia de admitere în liceu –
clasa a X-a, conform noii legi (pentru elevii care sunt în clasa a VII-a
 2015-2016 – includerea clasei a IX-a în învățământul gimnazial
(generația care a început clasa a V-a în anul școlar 2011-2012
Câteva concluzii
•
•
•
•
•
Viziunea legii
– Centrarea pe beneficiar
– Asumarea răspunderii pentru serviciile oferite
– Descentralizarea instituțională
– Egalitatea de șanse
– Asigurarea calității
Coerența
Predictibilitatea și stabilitatea sistemului
Aplicarea integrală a legii presupune un număr de 4-5 ani
Implicarea cadrelor didactice în elaborarea normelor metodologice de aplicare
a legii