Transcript Defrisarea padurilor

Defrisarea padurilor
Padurile care inca mai ocupa suprafete importante ale planetei
sunt ecosisteme importante atat pentru om cat si din punct de
vedere strict ecologic. Pentru oameni padurea are valente
estetice, recreationale, economice. Lemnul, precum si alte
produse ale padurii au atat o importanta economica locala cat si
mondiala.
Defrisarea padurilor, factorul principal al incalzirii globale
Omenirea pierde anual paduri de circa 20 de
milioane de hectare, o suprafata egala cu
teritoriul Marii Britanii, defrisari care au drept
consecinta emiterea a milioane de tone de
dioxid de carbon.Desi ritmurile de despadurire
sunt diferite in diverse regiuni ale lumii,
specialistii sunt unanimi in a prognoza ca daca
nu se vor lua masuri si ritmul actual al
despaduririlor se va mentine, disparitia completa
a acestora va avea loc pana la sfarsitul acestui
secol, urmarile asupra mediului si chiar asupra
vietii pe Terra fiind inestimabile.
CAUZELE DEFRISARii
Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea
culturilor si comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau
agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc
culturilor si pajistilor pentru animale si mutandu-se cand
solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru
padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat
suficient timp pentru a-si regenera spatiile defrisate.
Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de
regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea
definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din
cauza cresterii populatiei – unele surse spun ca mutarea
culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii.
EFECTELE DEFRISARII
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara
adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a
existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos
pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei
planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului
de sera, cauza principala a acestor fiind acumulrea dedioxid de
carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de
carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele
consuma oxigenul si expira dioxid de carbon.
Consecintele defrisarilor
-s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
sunt tot mai frecvente secetele;
-s-au intensificat alunecările de teren, ce produc grave pierderi
materiale economiei naţionale;
a degenerat starea masivelor forestiere;
-a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de
animale şi plante. În Cartea Roşie, ediţia a 2-a, sunt înscrise deja
210 specii de plante şi animale periclitate (faţă de 55 specii, pe care
le conţinea ediţia 1-a).
-defrisarea padurilor reprezinta factorul principal al incalzirii globale
De ce sa protejam padurile?
Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel
aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale,
microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din
atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori şi
arbuşti (vegetaţie)
Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de
sera), contribuind la reducerea poluarii şi având o influenţa
benefica asupra mediului
Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile
provocate de ploaie sau vânt
Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea
acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte,
asigurând o apa limpede şi curata
Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale,
prin reţinerea unei mari cantitaţi de apa în coronament şi
litiera şi cedarea acesteia treptat