Transcript Reperelor Fundamentale în Învățarea și Dezvoltarea Timpurie a

Page 1
ANALIZĂ și STATISTICI:
Numărul de grădinițe (total)
Număr de grădinițe din înv.public
Efectivele de copii (total)
Efectivele de copii din înv.public
Numărul de copii de sex feminin
cu 131
cu 163
cu 95
cu 4920
cu 1927
Numărul de grăd.din înv.privat
Numărul de copii înscriși în înv.privat
Numărul de copii de sex feminin din înv.privat
cu 32
cu 4925
cu 2311
Page 2
REFORMA EDUCAȚIEI TIMPURII
(1991-2004)
A fost implementat primul program de educație timpurie și au apărut
primele documente de reformă, după cum urmează:
- Programul de Educație Timpurie pe Arii de Stimulare (1991-1998),
implementat la nivel național cu ajutorul UNICEF România (formarea
cadrelor didactice, echipe multidisciplinare, arii de stimulare în
organizarea clasei și lucru pe grupuri mici, o nouă abordare curriculară);
- Organizarea învăţământului preprimar derulat în baza O.M. nr.
4321/1999) și Generalizarea grupei pregătitoare în România
(2002-2005), derulat în baza O.M. nr. 3799/22.05.2002);
- Modificări și revizuiri, armonizări ale Programei
activităților instructiv-educative (1993, 2000,
2004).
Page 3
(2005-2007)
Au fost demarate demersurile pentru promovarea conceptului de
educație timpurie
- Demersuri pt.scrierea Strategiei naționale privind educația timpurie (cu sprijin
UNICEF);
- Culegerea datelor necesare din teritoriu privind numărul de grădinițe
existente, capacitatea acestora, dotările, starea lor și fondurile de care
au beneficiat (pentru reabilitări, dotări etc.), în vederea scrierii
propunerilor de proiecte pentru educație timpurie (Proiectul de
Reformă pentru Educație Timpurie – finanțare BDCE și Proiectul de
Educație Timpurie Incluzivă – finanțare BM).
- Demersuri pentru contractarea celor două proiecte pentru
educație timpurie (PRET și PETI) și lansarea inițiativei de
elaborare a Reperelor Fundamentale în Învățarea și
Dezvoltarea Timpurie a Copilului de la naștere la 7 ani (cu
sprijinul UNICEF)
- Validarea de conținut a Reperelor Fundamentale
în Învățarea și Dezvoltarea Timpurie a Copilului de
la naștere la 7 ani.
Page 4
2007 – 2009
Lansarea celor două proiecte pentru educație timpurie și validarea de
vărstă a Reperelor Fundamentale în Învățarea și Dezvoltarea Timpurie
a Copilului de la naștere la 7 ani
- Contractarea experţilor şi elaborarea Curriculumului pentru educație timpurie
(0-6/7 ani) și a ghidurilor pentru aplicarea acestuia pe segmente de vârstă (0-3
și 3-6/7 ani), în cadrul Proiectului de Educație Timpurie Incluzivă (PETI);
- Editarea și distribuirea acestora;
- Promovarea prin OM 5233/01.09.2008 a Curriculumului
pentru
educație timpurie (partea pentru înv.preșcolar, 3-6/7 ani) și postarea
pe site-ul MECTS a Materialului de sprijin pentru persoanele care
interacționează cu copilul în perioada 0-3 ani (parte a curriculumului
pentru copiii de la naştere la 3 ani);
- Contractarea, în cadrul Proiectului de
Reformă a Educației Timpurii (PRET), a
asistenței tehnice pentru demararea
programului de mentorat în grădinițe și
derularea acestuia;
Page 5
- Validarea de vârstă a Reperelor Fundamentale în Învățarea și
Dezvoltarea Timpurie a Copilului de la naștere la 7 ani (26 de operatori
de teren au aplicat un set de repere selectate, pe grupe de vârstă, în
grădinițe din mediul rural și din mediul urban, din 14 județe și au aplicat
chestionare părinților și cadrelor didactice; informațiile au fost utilizate
pentru revizuirea și reformularea reperelor elaborate în 2007 și validate
de conținut la acea vreme);
- Contractarea, în cadrul Proiectului de Educație Timpurie Incluzivă
(PETI), a asistenței tehnice și, implicit, a experților CRED; derularea
activităților în cadrul Centrelor de Resurse pentru Educație și Dezvoltare
(CRED);
- Inițierea demersurilor pentru elaborarea unor
documente conexe, care să sprijine procesul de
implementare a conceptului de educație
timpurie în România, pornind de la Reperele
Fundamentale în Învățarea și Dezvoltarea
Timpurie a Copilului de la naștere la 7 ani și de
l
a Strategiei privind educația timpurie
(standarde profesionale, standarde pentru
materiale educaționale, strategia privind
Page 6
abilitățile parentale etc.).
(2009-2010)
Continuarea derulării activităților în cadrul celor două proiecte pentru
educație timpurie (PRET și PETI) și promovarea unor documente conexe,
care să sprijine procesul de implementare a conceptului de educație
timpurie în România
- Înființarea, cu sprijinul autorităților locale, și dotarea Centrelor de
Resurse pentru Educație și Dezvoltare (CRED);
- Promovarea prin OM nr. 3851/17.05.2010 a Reperelor Fundamentale în
Învățarea și Dezvoltarea Timpurie a copilului de la naștere la 7 ani;
- Promovarea prin OM nr. 3850/17.05.2010 a Standardelor privind
materialele de predare-învățare în educația timpurie și a Normativului de
dotare minimală pentru serviciile de educație timpurie a copiilor de la 3 la
6/7 ani;
- Dotarea Centrelor de resurse pentru părinţi în
10 comunităţi dezavantajate din mediul rural
(2010, în cadrul PETI);
Page 7
- Revizuirea
și postarea pe site-ul MECTS a
Strategiei privind educația timpurie și a Strategiei
Integrate privind abilitățile parentale (dezbatere
publică, aprilie 2010);
- Distribuirea unui set de materialele didactice în
toate unitățile de învățământ preșcolar (începând
cu dec.2010);
-Elaborarea Instrumentul uide Evaluare a
Dezvoltării Copilului la finalul grădiniţei (IEDC);
definitivarea IEDC şi a ghidului de utilizare al
acestuia, precum și pilotarea IEDC (2011).
Page 8
(2011 – 2012)
- Apariţia noi Legi a educaţiei naţionale nr.1/2011 (LEN), cu
promovarea oficială a conceptului de educaţie timpurie în România şi,
implicit, deschiderea sistemului de educaţie către educaţia
antepreşcolară;
- Revizuirea Curriculumului pentru copiii de la naştere la 3 ani şi
pregătirea HG pentru promovarea acestuia;
- Elaborarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a
celorlalte servii de educaţie timpurie antepreşcolară şi pregătirea HG
pentru promovarea acesteia;
- Iniţierea, în parteneriat cu UNICEF şi Centrul pentru Educaţie şi
Dezvoltare profesională Step by Step, a unor proiecte educaţionale
care să sprijine implementarea noului concept promovat de LEN
(Un start bun în viaţă şi Aripi spre viitor)
Page 9
Cum ar trebui să arate grădinița către care dorim să ne îndreptăm? Simplu: ca o grădiniță.
Ingredientele de bază, însă, ar trebui să o facă să arate că este:
O grădiniță în care copiii zâmbesc, cântă și se mișcă;
O grădiniță despre care atât personalul, cât și părinții și copiii știu că le aparține și arată acest lucru (panouri,
anunțuri, inițiative...);
O grădiniță în care fiecare clasă arată că este o comunitate în miniatură și fiecare copil știe că aparține unei astfel de
comunități (sigla grupei, stabilită, lucrată cu copiii și afișată);
O grădiniță cu reguli emanate, agreate, asumate, afișate și respectate de cei care o populează (personal, părinți,
copii);
O grădiniță în care părinții sunt bineveniți oricând alături de educatoare și copii;
O grădiniță în care părinții sunt învățați să se joace cu propriii copii, sunt învăţaţi să spună/să citească povești
copiilor, să-i aprecieze, să-i iubească;
O grădiniță în care toți sunt importanți (adulți și copii) și fiecare are propria valoare;
O gradiniță în care problemele fiecăruia rămân la poartă și unde fiecare pășește ca egal al celuilalt;
O grădiniță în care jucăriile și materialele de lucru sunt la îndemâna copiilor;
O grădiniță în care culorile, sunetele și mobilierul emană echilibru, respect, armonie;
O grădiniță în care catedra nu este o barieră între copil și educatoare;
O grădiniță în care ușile pot sta deschise și totuși fiecare să se simtă în siguranță și respectat;
O grădiniță în care totul este etichetat, numai copiii nu, iar ordinea, mirosul de curățenie te fac să te simți ca acasă;
O grădiniță în care copilul este încurajat să experimenteze, să pună întrebări, să spună ce simte;
O grădiniță în care adulții nu au timp de altceva decât de binele copiilor care îi pășesc pragul;
O grădiniță în care copiii știu și sunt încurajați să facă alegeri;
O grădiniță în care educatoarea știe să le vorbească celor mici despre o piatră, chiar și atunci când nu are o piatră la
îndemână;
O grădiniță în care....
Page 10
• La vremuri noi, educatori noi. Priorităţile şi
direcţiile de acţiune pentru un astfel de educator,
care nu trebuie să fie nicicând luat prin surprindere
de nimic ce apare în plan profesional, ar putea fi:
•un educator cu noi competenţe şi noi abilităţi;
•un educator care stabileşte o relaţie nondirectivă
cu copilul având rol de ghid;
•un educator capabil să observe, să organizeze
mediul şi resursele necesare învăţării;
•un educator capabil să incite copilul în
cunoaşterea mediului prin acţiune directă, efort
propriu;
Page 11
un educator capabil să antreneze copilul în elaborarea propriilor
proiecte de învăţare;
•un educator capabil de schimbare şi care să aducă schimbări în
modul de a gândi şi acţiona al copiilor, al părinţilor acestora şi chiar al
colegelor;
•un educator capabil să îmbine metodele tradiţionale cu cele moderne
în lucru cu grupa de copii;
•un educator capabil să asigure (prin toate mijloacele) materialele
necesare, urmărind ca fiecare obiect să transmită ceva copilului, să-l
pună în situaţia de a cerceta, de a face predicţii în legătură cu o temă
de interes;
•un educator capabil să ţină cont de interesele copilului, de ritmul
propriu de dezvoltare şi de activitatea fundamentală – jocul;
•un educator care ajută copilul să înveţe o serie de lucruri noi,
stabilindu-şi singur sau împreună cu educatoarea atât subiectul cât şi
limita învăţării;
•un educator creativ, original;
•un educator care să le dea sarcini şi responsabilităţi pe măsura
posibilităţilor copilului;
Page 12
•un educator capabil să redefinească relația cu
copilul, colegele, familia;
amenajarea și folosirea adecvată a spațiului educativ,
folosirea adecvată a tuturor resurselor de care
dispune;
•un educator cu dorinţă şi capacitate de
autoperfecționare;
•un educator cu atitudine pozitivă față de conceptul
de educație pentru toți şi pentru noile educaţii în
general: ecația ecologică, educația pentru sănătate,
educația pentru drepturile copilului,educația pentru
comunicare, etc.
Page 13
CONCLUZII, REFLECŢII ŞI RECOMANDĂRI
Tipul de învăţare pur receptiv (audierea, înregistrarea pasivă prin notiţe şi
memorarea celor audiate) nu constituie calea cea mai eficientă pentru o
învăţare profundă, conştientă şi de lungă durată
Cum construim o învăţare cu sens ? Unde căutăm subiectele pentru o
astfel de învăţare ? Care sunt metodele cele mai eficiente ?
Mediul educaţional trebuie să stimuleze copilul,
să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune,
dar și să-i ofere un model de ordine și disciplină,
un model de armonie în ceea ce privește culorile,
formele, texturile etc.
Cum îmi organizez eficient mediul educaţional?
Cum poate influenţa mediul educaţional
învăţarea? Dar comportamentul copilului?
Page 14
CONCLUZII, REFLECŢII ŞI RECOMANDĂRI
Temele anuale de studiu sunt jaloanele după care planificăm întreaga
activitate cu copiii.
Cum alegem o temă anuală de studiu ? Câte proiecte tematice şi câte
teme săptămânale independente pot fi subsumate unei teme anuale de
studiu ? Există o legătură între tema anuală de studiu, tema proiectului
tematic şi tema activităţii ?
Proiectul tematic este unul dintre nucleele de
integrare curiculară.
Cum aleg tema proiectului tematic? Există o
legătură între direcţiile de dezvoltare şi subtemele
proiectului meu tematic?
Page 15
TEME DE DISCUŢIE PENTRU ACTIVITĂŢILE METODICE ŞI
CERCURILE PEDAGOGICE
Învăţarea colaborativă
Integrarea serviciilor de educaţie şi îngrijire în unităţile de educaţie
timpurie antepreşcolară
Profesionalism, responsabilitate socială, voluntariat – puncte de vedere şi
exemple de bună practică în sistemul de învăţământ preşcolar
Page 16
ÎNVĂȚĂM ÎMPREUNĂ...de la CIORAN
Nu mă mai întrebați ce program am: să respiri nu e un program?
Scârba pe care ne-o trezesc diferite lucruri nu e decât scârba de noi înșine
– pe căi ocolite.
Fără sârguința ridicolului, ar fi dăinuit neamul omenesc mai mult de o
generație?
Aprofundând o idee, o vătămăm: îi luăm farmecul, dacă nu chiar viața.
Page 17