Transcript pasoptismul2.

Paşoptismul
Pasoptismul este o orientare culturala si ideologica: cuprinde perioada
literara dintre 1840 si 1860, perioada care pentru literatura romana inseamna
epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a
majoritatii speciilor.
II. Contextul istoric
Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o
perioada
de avant
cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile occidentale.
I. Definirea
epocii
Afirmarea unei generaţii de scriitori, gazetari, istorici şi oameni politici, numită
Pasoptismul.
o epocămodernităţii
de afirmarenoastre
a literaturii
naţionale,
de posteritatePerioada
generaţiapaşoptistă
paşoptistă,(1830-1860)
determinăeste
începutul
culturale,
o
perioadă
de Revoluţiei
tranziţie şide
dela
prefaceri
în preajma
1848. palpabile. Scriitorii paşoptişti au vocaţia începuturilor
şi, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai
Perioada
se caracterizează
printr-o orientare
culturală şi
literară cu se
trăsături
epocii de
multe tipuri
de scriitură. Polimorfismul
preocupărilor
individuale
explicăspecifice
în contextul
epocii.
avânt revoluţionar, de emancipare socială şi naţionala, de militare pentru realizarea Unirii.
Scriitorii generaţiei paşoptiste au cultivat teme şi motive romantice, au ales
Cronologie
Aceasta
epoca inteleasa
sens larg
se poate diviza
in trei
perioade:
istoria ca sursă
de inspiraţie
pentru in
o lirică
a patriotismului
ardent
şi natura
- coordonată a
sufletului*românesc,
au valorificat
literatura populară şi mitologiile orientale. Fantezia
Prepasoptismul
(1830 -1840)
creatoare, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel şi contestatar sunt
* Pasoptismul
(1840 -1860)
câteva trăsături
ale scriitorilor
paşoptişti.
* Postpasoptismul (1860 - 1870)
Revolutia de la 1848-1849 a fost una dintre cele mai importante revolutii
din istoria moderna a romanilor.
Pasoptistii au inteles ca patria este un teritoriu locuit de romani pe care il
conduceau, il militau . Pregatirea unitatii de cunostiinta nationala o constituia
o idologie numita daco-tarista. Asadar, in 1840 a aparut in ziarul “Romania”,
obligandu-se astfel sa faca si un repertoriu general al literaturii romanesti,
in care vor fi trecuti toti scriitorii moldoveni, munteni,
ardeleni, banateni si bucovineni.
Prin decretul guvernului revolutionar al Tarii Romanesti, din 14 iunie
1848 se stabilea ca drapelul sa aibă culorile: rosu, galben si albastru.
Asezate pe orizontala, pe culoarea din mijloc trebuia inscrisa deviza revolutiei:
“Dreptate-Fratie”.
Dispunerea culorilor tricolorului pe orizontala s-a pastrat pana in vremea unirii
din 1859 si a domnului Ioan Cuza Voda.
Vasile
Alecsandri, figura importanta a
perioadei pasoptiste din literatura romana, a ilustrat
specii numeroase din toate genurile literare. In
evolutia sa artistica se pot distinge cel putin trei
momente, trei varste aflate in deplina corelatie cu
epoca plina de transformari prin care trece
societatea romaneasca a acelor timpuri. Debutul sau
sta sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric
dar si a unei necrutatoare critici a ridicolului social
in piesa Iorgu de la Sadagura sau in ciclul
"Chiritelor".
Acest romantism tipic, caracteristic literaturii
romane din perioada pasoptista, are in literatura lui
Alecsandri cea mai inalta masura in Balta alba si in
Desteptarea Romaniei si, de cele mai multe ori se
prelungeste prin unele texte pana dupa Unire. O a
doua etapa, asa - zis de limpezire, de obiectivare a
viziunii si mijloacelor artistice, se poate observa
incepand cu prozele calatoriei in Africa si atinge
expresia artistica matura in pasteluri si in unele
legende. O a treia il face sa revina spre teatru, cu o
viziune in general romantica, viziune filtrata insa
printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o
seninatate a intelegerii care il apropie de clasicism.
"Introductie"
Mihail Kogalniceanu
literară
Dacia literară Dacia
este o revistă
apărută pe 30
ianuarie 1840 la Iaşi, sub redacţia lui Mihail
În primul număr al revistei, sub titlul
Introducţie,
M. Kogălniceanu,
Articolul
program intitulat
“Introductie” incepe cu scurte
Kogălniceanu.
referiri
la publicatiile vremii, care inafara de politica, de stiri
Pe parcursul apariţiei, ea a avut
următoarea
administrative si de cateva stiri locale, cu contin nimic despre
întemeietorul
revistei,
rubricaţie,
marcată
prin supratitluri:
literatură.
Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei, Scene
pitoreşti
din
Alegeri din
alte
foi puncte idealurile literare ale
publică
unobiceiurile
programpoporului,
care sintetizează
înTema
patru
Fiindminte,
un program
româneşti (texte reproduse din „Foaie pentru
inimăestetic, Introductie prezinta ideile pe care se
intemeiaza o literatura nationala, in viziunea lui
şi literatură”, „Curierul Românesc” şi „Albina
scriitorilor paşoptişti:
Kogalniceanu. Aceste idei sunt de factura romantica.
românească”), Telegraful Daciei (ştiri culturale);
Nr. 2: Scene pitoreşti din obiceiurile Moldaviei
Subiectul
Combaterea
imitaţiei
scriitorilor
şi a traducerilor mediocre;
(studiul
lui C. Negruzzi,
Cîntece
popularestrăini
a Moldaviei),
• Cum traducerile nu fac o literatura, ele trebuie inlocuite cu
Literatură străină (fragmente din jurnalul de
călătorieoriginala.
în
o literatura
Crearea
unei
literaturidede
naţional;
Banat,
Valahia
şi Moldova
D.specific
A. Damidoff,
şambelan
•
Pentru
a se face inceputul unei literaturi nationale, scriitorii
al împăratului Rusiei, cu prezentare şi comentarii
deseM.
trebuie sa
inspire din folclorul autohton, din istoria
si din frumusetile
spatiului
Kogălniceanu),
Poezie
Alegere din
alte foipatriei
româneşti,
Folclorul va
face ,obiectul
preocupărilor
teoretice,
dar va
deveniromanesc.
şi sursă
•
Literatura
romana
trebuie
sa
fie
unitara
si de aceea este
Critica, Telegraful Daciei;
de o revista
Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi,nevoie
O alergare
de in care sa publice scriitorii din toate cele
importantă de inspiraţie;
trei provincii.
cai), Suvenire din Italia), Literatură străină, Poezie
• Pentru instituirea unui sistem de valori este nevoie de o
(Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foicritica
româneşti,
literara obiectiva.
Telegraful Daciei.
Din
poruncava
domnitorului,
după
primele
treirelatări
numere, de călătorie.
Natura
face obiectul
unor
ample
revista este suspendată şi va mai apărea abia după 1859,
în ediţia a doua.
Albina
Curierul
Romanească
Românesc
Propasirea
pasoptistilor
moldoveni,aparuta
1844Apare
si cunoscuta
sub numele
de
CRevista
urierul
a apărut
la
Bucureşti
la 8/20in
aprilie
1829,
sub
conducerea
lui
A
lbinaRomânesc
Românească
a fost
o gazetă
politico-literară.
la Iaşi,
bisăptămânal
Propasirea,s-a
intitulat
de fapt
stiintifica
literara.1850).
(1 iunie 1829
- 3 ianuarie
1835;Foaie
3 ianuarie
1837 - 2siianuarie
Ion
Heliade Rădulescu.
Esteodata
primaca
gazetă
românească
cu periodicitate
constantă
şi cu apariţie
Nicolae
observa
nasterea
Propasirii
e fapta
unei
initiative
ProprietarIorga
şi redactor
Gh. Asachi.
Publică
suplimentul
literar
Alăuţa
Românească.
colective.Pe
langacare
fostii
colaboratori
aiIaşi
Daciei
Literare,
ca Alecsandri
si Negruzzi,
După Courrier
de
Moldavie,
tipărit
la
în limba
franceză,
Albina Românească
este pe
îndelungată,
gazetă
pune
bazele
presei
româneşti.
primul
ziar în limba
română din s-au
Moldova,
care la
alături
de Curierul
langa Mihail
Kogaliniceanu
adaugat
Propasirea
doi Românesc
redactori redactat
de baza:de
În cuprinsul ziarului se publicau texte administrative, ştiri politice şi militare, articole şi note
I. Heliade
la Bucureşti,
şi de la
Gazeta
de Transilvania
a lui spirit
G. Bariţiu de la
munteanul
IonRădulescu,
Ghica profesor
pe-atunci
Academia
Mihaileana,
Braşov
pune bazele
presei cu
periodice
româneşti.
de îndrumare,
cuprinzând
noţiuni
elementare
de istorie,
geografie,
comerţ,
intreprinzator,
cultivat,
larg orizont
in directia
stiintelor
pozitive
si juristul, fara
"Curierul
românesc",
care
începe
să
apară
în
Bucureşti
la
8
aprilie
1829,
şi "Albina
nume
literar,industrie
dar instruit
economie,
etc. si influent prin legaturile de familie p.Bals.
românească", în Iaşi la 1 iunie acelaşi an, sunt la început gazete aproape oficiale, pentru că
Intentia acestor prieteni, uniti prin aspiratii, gust si convingeri politice, fusese de
publică
ales ştiria politice
din ţară românesc"
şi din afară;
mai târziu
încep să
şi mici
Un rolmai
important
avut: „Curierul
îndar
domeniul
filologic,
în dea
intenţia
de informaţii
afirmare a
aliterare,
intemeia
o
publicatie
care
sa
constituie
opera
Daciei
Literare
si
sa
apara
indata
să dea articole istorice, nuvele, poezii, astfel că ajung să strângă în jurul lor toată dupa
limbii
române ca principal
instrument
de emancipare naţională
decesul
acesteia,
prin 1842.
mişcarea prematur
literară dinal
ţară
.
Romantismul
este oliterara",
reactie la
Revista "Dacia
Istorismulsi romantic
Dramaturgia
este se
imobilismul
schematismul
aparuta la 30 ianuarie 1840,
coreleaza
inpresupunand
mod
naturalocu
reprezentata
de Vasile
clasicist,
la Iasi, reprezinta, in
valorificarea
folclorului,
Alecsandri,
"Iorgu
deala
eliberare romana,
aprin
mintii
de
literatura
un ecou
bogatei
creatii
populare
Sadagura",
scriitorul
ironizand
"inchisoarea
vietii",
si
mult asteptat al
romanesti:
"obiceiurile
noastre
tendinta
dedestul
a imitadeOccidentul,
cuprinde
repede
romantismului,
un manifest
sunt
destul"Chiritelor",
de pitoresti
de
prin
ciclul
insicare
intreaga
Europa.
Un
intarziat al acestuia, fiind
poetice,
pentru
ca
sasatirizat
putem
micul
provincial
este
manifest
al
miscarii
comparabila cu publicatii
gasi
lamaniera
noi sujeturi
de scris,
intr-o
ce-1lansat
precede
romantice
fost
cupe
similare
dinacelelalte
rara
ca sa sau
avem
pentru
Caragiale,
prin
"Despot-in
virulenta
de
Victor
literaturi europene, cuHugo
"II
aceasta
trebuinta
sa
ne
Voda",
o
drama
istorica.”
a lui
prefata la drama
"Cromwell",
Conciliatore"
(1818-1819),
imprumutam
la altedintre
natii”.
Gr.
inAlexandrescu.
anul
1827.deAthaneum
Multe
sau
cu revista
motivele frecvente ale
(1798-1800).
romanticilor sunt preluate si
Astfel, istorismul romantic
de scriitoriieste
romani:
mitul
Romantismul
curentul
pune
"sfanta carte"
(Nicolae
strigoiului, evocarea
literar european
intr-o
Balcescu)
a istoriei aflat
noastre
in
trecutului
istoric, trecerea
expansiune
slujba
idealuluipermanenta,
national al
ireversibila
a timpului,
cuprinzatoare,
curuinelor,
apogeulomul
vremii,
iar motivul
dein
nemuritor,
noptile,al
primele
decenii
secolului
pilda,
se muta
dinale
sfera
titanismul,
natura
XlX-lea,
dar cu
productii
romantismului
paseist
sivirgina,
ierarhia
literaregeniul,
aparute
sia multdivina.
mai
deprimant
in aceea
Romantismul
traduce
prin
tarziu,
dupa militant,
ceseecourile
romantismului
poetii
ironie,
prinruinele
satira, prin
romani
facand
din
miscarii
se stinsesera.
faustianism,
prinale
demonism,
trecutului
simboluri
slavei
Romantismul
devine,
cu
promovand
nuvela
strabune:
"Va meditatia,
iubesc,
rasipuri
timpul, mai
mult decat
un
sfinte,
marirei
si semn
romanul
epopeea
curent
literar
siistoric,
o miscare
stramosesti",
sociogonica
culturala. va exclama
Alexandru Hrisoverghi in fata
ruinelor Cetatii Neamtului.
La 30 ianuarie ia fiinta la Iasi revista”Dacia Literara”, din initiativa si sub conducerea lui Mihail
Kogalniceanu(1817-191), fiind „intaia revista de literatura organizata”(G. Calinescu).
In primul an al revolutiei, Mihail Kogalniceanu, publica articlolul-progam sub titlul”Introductie”.
Acesta ar putea fi sintetizat prin cateva directii principale.
Cresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de „compuneri originale”,
de productie romanesti „fie din orice parte a Daciei numai sa fie buna”;
Inlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in paginle revistei „fiestecarelea cu ideile
sale, cu limba sa, cu chipul sau”;
Realizarea unei limbi si a unei literaturi unice, deoarece este important ca „romanii sa aiba o limba si o
literatura comuna pentru toti”
Combaterea imitatiei altor literaturi, deoarece „dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa,
pentru ca omoara in noi duhul national”
Traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare, desi „traductiile insa nu fac o literatura”
ba mai mult, sunt „ucigatoare a gustului original”;
pastrarea specificului national in opera literara a a originii creatiei, care constituie” insusirea cea mai
pretioasa a unei literaturi”
Folosirea surselor de inspiratie din istora poporului roman-„istoria noastra are destule fapte eroice”-, din
frumusetile patriei-„frumoasele noastre tari sunt destul de mari”- si din folclor-„ obiceiurile noasre sunt
destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta
trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii”
Afirmarea criticii literaturii obiectiv,”critica noastra va fi neptinitoare,vom cririca cartea, iar nu
persoana”, precum si a unei critici de directie
 Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la „ implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea
Principatelor”.
Vasile Alecsandri (1818-1890) , reprezentant de seama al generatiei de scriitori pasoptisti de
la mijlocul scolului al XIX- lea a abordat in creatia sa o mare varietate de specii literare. Una
dintre creatiile sale de baza este ciclul Chirtelor prin care autorul satirizeaza cu sarcasm
educatia moravurilor si aspecte sociale in general.
Ciclul Chiritelior consta in 4 schite care o au in centru pe Cucoana Chirita:
1-„Chirita in provintie”
2-„Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca”
3-„Cucoana Chirita in balon”
4-„Cucoana Chirita in voiaj”
„Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca”, insceneaza conflictul intre combatere si
bonjuristi. Amestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri , de moldoveneasca grecizanta
si jargon franco-roman , de tabieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental da un tablou
inedit care subliniaza aceasi idee:o falsa educatie , falsa cultura care contravin principiilor
pasoptiste.
„ Chirita in voiaj” este din nou o ilustrare a unor principii moderne a Chiritei.
In „Chirita in balon” , Chirita este la fel ca in celelalte 3 schite, interesata de
noutati,doreste sa experimenteze tot „Eu sunt o persoană ca vestitul Baiardi, sans peur et sans
reprocher. Am umblat pe apă şi pe uscat, ş-acum vreau să umblu şi prin văzduh ca o ciocârlie
gingaşă, ciripitoare...”
Ideea este aceeasi:fiecare incearca sa para altceva decat este in realitate.Alecsandri este ,
asadar , promotorul ideilor pasoptiste atat in plan literar cat si politic.
Alexandru Lapusneanul - prima nuvela istorica
Prima nuvela istorica din literatura romana, „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi,
apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei „Dacia literara” iar in 1857 in „Fragmente istorice”,
ea fiind o adevarata capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior.
Opera literara „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela istorica de factura romantica.
Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin
si anume din „Letopisetul Tarii Moldovei”, dar se distanteaza de realitatea istorica prin
apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei astfel actiunea nuvelei
pastrandu-se in limitele verosimilului.
Este vorba asadar de o contaminare a surselor
cat si de introducerea unor personaje fictive,
toate aceste licente istorice au insa scopul de-a crea o
imagine semnificativa a Evului Mediu romanesc.
Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment
zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei
de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul ( 1564-1569 ).
Dupa cum arata si titlul nuvelei , autorul isi propune
sa scoata in relief cu toata vigoarea , figura
impresionanta a acestui domnitor, personalitate
a lui complexa si controversata.
Punctul de plecare al nuvelei se afla in "Letopisetul“
lui Grigore Ureche, fara nici o intentie insa de
"reconstituire" istorica. Limitele acesteia sunt
ale verosimilului artistic si mai putin ale
adevarului istoric.
Actiunile lui Lapusneanu sunt puse in
slujba mentinerii si cresterii autoritatii
domnitorului, in interesul tarii, impotriva
marii boierimi feudale framantate de intrigi
Imaginea lui Ureche, Costin si Neculce
in cronicile istorice
Autorul a indicat ca sursa a scrierii sale, cronica lui Miron
Costin.In realitate Miron Costin este cel care a consemnat, in
Letopisetul
Moldovei,
fapte
din Grigore
cele domnii
lui
De-a lungulTarii
timpului,
oameni
precum
Ureche,aleMiron
Alexandru Lapusneanul (1552-1561, 1564-1568).
Costin si Ion Neculce au saltat literatura romana pe cele mai inalte
culmi.
Mai apoi , Alecsandri se indreapta spre drama istorica de mare
spectacol : ,,Despot Voda” (1879) care evoca destinul unui
Cronicile au o deosebită valoare literară, fiind primele realizări
aventurier ajuns pe tronul Moldovei, in timpul lui Victor Hugo,
ale prozei culte româneşti, artistică şi filologică (ele constituiesc o
amestecand tragicul si grotescul.
adevărată arheologie lingvistică reflectând stadiul de dezvoltare a
Informatia istorica o culege din letopisetele cronicarilor si cele
limbii române din epoca respectivă).
publicate in epoca, de acelasi mostenit Mihail Kogalniceanu lui
G.Ureche,
N.Costin.
Persoana Simion
istorica Dascalul,
reprezentata
de Alexandru Lapusneanul se poate
reconstitui din surse cum ar fi cronica lui Grigore Ureche
Apare un prim conflict intre domn si uzurpatorul sau Despot,
(,,Letopisetul Tarii Moldovei”) sau din alte documente istorice ale
supranumit Eraclid.Acesta din urma intentiona sa uneasca cele 3
epocii din care se desprinde portretul unui domnitor autoritar,
tari romane si infiinteaza la Cotnari o Academie al carui rector
strateg, al unui politician abil.
este umanistul german Iohann Sommer.
Ca surse de inspiratie, prozatorul se intoarce la Letopisetul Tarii
Negruzzi resuseste prin cealalta opera a sa, Sobieski si romanii
Moldovei, la Grigore Ureche pentru episodul acestei domnii si la
sa refaca un episod din istoria nationala. Negruzzi reuseste sa
Miron Costin, de unde preia episodul uciderii boierului Batiste
creeze tensiune, in special in episodul luptei. Discursul lui
Veveli pentru pedepsirea lui Motoc.
Sobieski in care acesta recunoaste eroismul moldovenilor,
distruge atmosfera incordata si bine surprinsa a restului nuvelei.
Bibliografie
oTexte comentate, editura albatros, Alexandru Lapusneanul,
oCartea cronicarilor, editura Junimea Iasi
oIstoria limbii romane -studii- editura academiei republicii socialiste Romania
oVasile alecsandri ,,teatru“, literatura romana editura gramar, Bucuresti 1998
Studiu de caz realizat de echipa clasei a XI-a, formată din:
Berci Cristina(coordonator de echipă)
Caia Alexandra
Cornestean Ioana
Dobes Alexandra
Hotico Gabriel
Marchis Andrei
Tomsa Diana