Transcript 4. Fluxurile turistice internaţionale

4. Fluxurile turistice
internaţionale
 Circulaţia turistică internaţională vizează totalitatea
tranzacţiilor comerciale care premerg, însoţesc şi decurg
din călătoriile turistice internaţionale.
 Fluxurile turistice
 - se caracterizează prin concentrare ridicată în ţările
dezvoltate (două treimi din fluxurile turistice mondiale);
 - determinanţii dinamici sunt factori economici, dar mai ales
extraeconomici (politici, psihologici, naturali);
 - se măsoară în unităţi şi indicatori fizici specifici (de obicei
în mod indirect, recurgându-se la unităţi de timp şi spaţiu);
 - fluxurile au caracter bidirecţional (fiecare ţară este în
acelaşi timp, atât importatoare, cât şi exportatoare);
 - pentru fiecare ţară, semnul soldului balanţei de plăţi este
relativ stabil la intervale mari de timp.
 Internaţionalizarea serviciilor turistice se realizează prin
deplasarea peste frontieră a consumatorilor din ţara
importatoare spre ţara exportatoare de turism.
 Ca ramură industrială, la nivel internaţional s-a creat
sector cu identitate proprie aflat într-o evoluţie dinamică, a
cărui denumire oficială propusă de Organizaţia Mondială a
Turismului (UNWTO) şi de Consiliul Mondial al Turismului
(WTC) este Industria Turismului şi Călătoriilor (Tourism
and Travel Industry).
 Oferta T&T (Tourism and Travel) este egală sau mai
mare decât producţia şi cuprinde totalitatea capacităţilor
de producţie (capacitatea mijloacelor de transport, a
hotelurilor, cazinourilor, muzeelor etc.),potenţialul natural
şi cultural, poziţia geografică, calitatea resurselor
demografice, evenimentele şi, în general, tot ce poate
reprezenta sursă de atracţie turistică.
 Analiza principalilor indicatori din turismul
internaţional
 Serviciile de transport şi servicile specifice
turismului internaţional fac obiectul înregistrărilor
separate în cadrul balanţei de plăţi externe
(respectiv în cadrul Contului Satelit T&T – Travel &
Tourism Satellite Account).
 Există două concepte cu care se operează în
acest domeniu:
 - industria T&T (care reflectă doar contribuţia directă a
acestor activităţi la nivel macroeconomic şi care este
legată strict de consumul turistic);
 - economia T&T care cumulează atât efectele directe,
cât şi cele indirecte ale activităţilor T&T, respectiv
reflectă capacitatea de antrenare şi a altor industrii din
cadrul sistemului economic.
 De asemenea, trebuie făcută distincţia dintre cererea T&T
şi consumul T&T:
 • cererea T&T cuprinde:
 - cheltuielile guvernamentale (comunitare) – reprezintă aşa-numitele
cheltuieli operative efectuate de agenţiile guvernamentale pentru
furnizarea de servicii legate de activitatea T&T, dar care nu au legătură
directă cu consumatorii de turism, de regulă aceste cheltuieli sunt
efectuate, în general, în scop colectiv, cum ar fi promovarea turistică,
administrarea transportului aerian, asigurarea serviciilor de securitate
şi furnizarea de servicii sanitare în cadrul staţiunilor turistice etc.)
 - investiţiile de capital – cuprind cheltuielile investiţionale directe
realizate de către furnizorii de servicii T&T şi de către agenţiile
guvernamentale pentru o oferi echipamente şi infrastructură turiştilor.
 - exporturile non-turistice – cuprinde bunurile de consum
(îmbrăcăminte, electronice, etc.) exportate pentru a face ulterior
obiectul vânzării către turişti şi bunuri de capital (avioane, vase de
croazieră) exportate pentru a fi utilizate de către agenţiile T&T.
 consumul T&T cuprinde:
 - consumul personal T&T – cuprinde toate cheltuielile personale pentru
servicii T&T (transport, cazare, programe de petrecere a timpului liber,
hrană, servicii bancare etc.) . Cheltuielile pot fi efectuate înainte, în
timpul şi după terminarea călătoriei.
 - consumul intermediar T&T– cuprinde cheltuielile guvernamentale şi
cele efectuate de către agenţii economici pentru bunuri şi servicii
(transport, cazare, masă, etc.) ocazionate de călătoriile de afaceri ale
propriului personal.
 - cheltuielile guvernamentale – reprezintă cheltuielile (transferuri sau
subvenţii) efectuate de către agenţiile guvernamentale pentru
furnizarea de servicii T&T cum ar fi cele cu caracter cultural (oferite de
muzee), cu caracter recreativ (oferite de parcurile naţionale) sau
servicii vamale.
 - exportul turistic – cheltuielile efectuate de turiştii străini în ţara de
rezidenţă.
 Situaţia generală a industriei T&T
 Cererea mondială de servicii turistice în anul 2006 s-a
situat la nivelul de aproximativ 6.477 mld. USD şi se
previzionează ca va atinge nivelul de 12.118 mld. USD în
anul 2016.
 T&T reprezintă o industrie intensivă în factorul de
producţie „forţă de muncă”, solicită personal special
calificat şi se enumeră printre activităţile cu deosebit
potenţial de generare de locuri de muncă.
 În 2016, se preconizează că unul din 11 locuri de muncă
de pe glob va fi generat de activităţile de transport şi
turism.
 În prezent această industrie generează 76,7 mil. locuri de
muncă pe glob şi se aşteaptă să creeze alte 2,8 mil. locuri
de muncă până în anul 2016.
 industriaT&T :
 - este o activitate cu mare capacitate de export, turismul
receptor asigură un aport seminficativ de valută în cadrul
economiilor statelor.
 - este un catalizator al industriei produselor manufacturate
şi al sectorul construcţiilor. Astfel, investiţiile publice şi
private din sectorul T&T, la nivel global, s-au situat în 2006
la un nivel de 1.010.732 mld. USD (9,3% din volumul
mondial de investiţii) şi vor creşte în următorii 10 ani la
2.059.802 mld. în 2016 (respectiv vor reprezenta 9,6% din
totalul mondial al investiţiilor).
 - este un receptor de fonduri guvernamentale. În jur de
300.175 mld. USD au fost alocaţi din resursele
guvernamentale sectorului T&T la nivel global, iar până în
2016 cheltuielile guvernamentale T&T se vor ridica la cca.
480.894 mld. USD.
Indicatorii industriei T&T pe plan mondial
(2006/ previziuni 2016)
Sursa: World Travel&Tourism Council, The 2006 Travel&Tourism Economic research,
Spain:http://www.wttc.org/2006TSA/pdf/Spain.pdf
Fluxuri turistice internaţionale
în perioada 2004 - 2006
 La nivelul anul 2004, încasările din turismul internaţional o
valoare de 622 mld. USD.
 Una din explicaţiile creşterii volumului valoric al turismului
internaţional cu aproape 100 mld. USD faţă de 2003
rezultă din deprecierea dolarului faţă de euro, yen, dolarul
canadian şi dolarul australian.
 Creşterea volumului valoric, exprimat în euro, în anul 2004
faţă de anul 2003 este însă tot de 10,3%.
 Din încasările turistice mondiale, Europa a reţinut 52,5%,
cele două Americi 21%, Asia-Pacific 20%, Africa şi
Orientul mijlociu câte 3%. Atât Europa cât şi cele două
Americi au raportat ritmuri pozitive, pentru prima dată
după trei ani de ritmuri negative de creştere.
 Revenirea spectaculoasă s-a produs în America de Nord,
unde anterior a avut loc şi cea mai dramatică prăbuşire a
veniturilor provenite din exportul de turism (după
evenimentele tragice de la 11 septembrie 2001).
 În privinţa primelor şase locuri din topul exportatorilor de
produse şi servicii turistice, structura nu s-a modificat în
2004 comparativ cu 2003:
 - SUA continua să ocupe primul loc cu 74,5 miliarde dolari;
 - pe locul doi s-au aflat Spania şi Franţa,
 -pe locul trei Italia urmată de Germania, Marea Britanie, China,
Turcia, Austria şi Australia.
 Marea majoritate a ţărilor exportatoare sunt ţări dezvoltate, ceea ce
confirmă existenţa unei strânse interdependenţe între gradul de
dezvoltare economică şi dezvoltarea industriei turistice.
 La nivelul anului 2005:
 numărul sosirilor internaţionale de turişti a crescut cu 5,5% faţă de
2004, atingând nivelul record de 800 milioane (+10% faţă de 2004).
 Sosiri /încasări turistice internaţionale
 Sursa: Tourism Highlights 2006 Edition:
http://www.unwto.org/facts/wtb.html
 Africa s-a remarcat printr-o creştere de 10%, îndeosebi în zona SubSahariană (+13%), cu rezultate remarcabile pentru Kenya (+26%) şi
Mozambic (+37%). Africa de Sud (+11%), şi destinaţiile insulare
Seychelles (+7%) şi Mauritius (+6%) şi-au îmbunătăţit net
performanţele în 2005 faţă de anul precedent.
 Africa de Nord a continuat să înregistreze ritmuri în creştere, însă
cu o rată mai modestă: Tunisia a înregistrat creştere de 8% a
indicatorilor analizaţi, iar Marocul ,5%.
 Pentru regiunea Asia-Pacific, creşterea sosirilor internaţionale de
turişti în anul 2005 a fost în medie de 7% ca urmare a evenimentelor
legate de SARS – Severe Acute Respiratory Syndrome (Sindromul
Sever Acut Respirator), după ce înregistrase o creştere
spectaculoasă în 2004 (+27%).
 Asia de
dinamică
Taiwanul
modeste,
Sud.
Nord –Est a fost subregiunea cu cea mai accentuată
(+10), cele mai ridicate performanţe le-a înregistrat
(+15%), China (+13%) şi Japonia (+9%). Rezultate mai
de 4%, s-au atins în Asia de Sud-Est , Oceania şi Asia de
 În cazul ţărilor afectate de tzunami, Maldive a raportat a
reducere cu 39% a sosirilor de turişti, Indonezia cu 9%
(ţara a suportat inclusiv consecinţele atacului cu bombă de
la Bali din luna octombrie), iar Sri Lanka a înregistrat o
scădere cu doar 0,4%, în timp ce Thailanda a cunoscut un
declin al sosirilor turistice internaţionale de 6% .
 Pe continentul american creşterea sosirilor internaţionale
de turişti în 2005 a fost de 6% (4% pentru America de
Nord şi 5% pentru Caraibbe). Principala destinaţie a fost
SUA (+8%), Mexicul (+8%), şi Cuba (+13%).
 America Centrală a înregistrat o creştere a sosirilor cu
14% iar America de Sud cu13%. Cea mai susţinută
creştere a înregistrat-o Venezuela (+23%) şi Columbia
(+22%);
 Argentina, Brazilia, Chile, Paraguay, Peru, Costa Rica, El
Salvador, Guatemala, Honduras şi Nicaragua au
înregistrat rate de creştere între 10-20%.
 După doi ani de performanţe extraordinare
în plan turistic, Orientul Mijlociu a intrat, în
2005, într-o perioadă de ritmuri mai
modeste:
 - Egipt (+6%);
 - Dubai (Emiratele Arabe Unite) (+7%);
 - Iordania (+5%).
S-au detaşat prin performanţe:
 Bahrain (+11%);
 Arabia Saudită (+21%);
 Palestina (+45%).
 La nivelul anului 2005, Europa a înregistrat 400 milioane sosiri
internaţionale (cu 18 milioane mai mulţi decât în 2004).
 Creşterea a fost mai puternică în Europa de Nord (+7%):
 - în Marea Britanie creşterea a fost cu 10% mai mare decât în
2004 (se pare că atacurile cu bombă din Londra nu şi-au pus
puternic amprenta asupra turismului din această ţară).
 Sosirile internaţionale de turişti au crescut cu 6% în Europa de
Sud şi Mediteraneană:
 - Turcia a fost ţara cu cele mai ridicate performanţe (+20%).
 - Spania (+6%);
 - Croaţia (+7%);
 - Israel (+26%);
 - Serbia şi Muntenegru (+27%).
 Europa de Vest şi Europa Centrală şi de Est au înregistrat
creşteri de 2%, respectiv 4%.
 La nivelul anului 2006, performanţele turistice au fost peste aşteptări,
având în vedere a serie de fenomene care au afectat sfera
economică, socială şi politică (acte de terorism, gripa aviară,
creşterea preţului petrolului etc.).
 Turismul internaţional a înregistrat o rată de creştere a sosirilor de
turişti de 4,5%.
 Sosiri internaţionale de turişti (mil.)/2006


Sursa: UNWTO, UNWTO World Tuorism Barometer, Vol.5, No.1,January 2007
 Sosirile internaţionale de 842 mil. turişti au reflectat o
creştere cu 36 milioane sosiri în 2006 faţă de 2005:




+ 17 milioane pentru Europa;
+ 12 milioane pentru Asia-Pacific, ;
+ 3 milioane pentru Africa şi America;
+ 2 milioane pentru Orientul Mijlociu.
 Africa a continuat să surprindă printr-o creştere anuală a
sosirilor internaţionale de 8% în 2006, îndeosebi prin
contribuţia Africii Sub-Sahariene.
 Asia-Pacific a menţinut în 2006 ritmul de creştere din
2005:
 - Thailanda şi Maldive au cunoscut o uşoară recuperare după
tzunami din decembrie 2004;
 - China, Taiwan şi Republica Coreea s-au numărat printre
destinaţiile cu cel mai ridicat dinamism.
 Europa a înregistrat o creştere de 4% a sosirilor internaţionale, la fel
ca în 2005.
 Europa de Nord a fost regiunea cu cel mai înalt dinamism în plan
turistic (+6%), urmată de Europa de Sud /Mediteraneană (+4,6%),
Europa de vest (+2,1%) şi Europa Centrală şi de Est (-0,1%).
 În Orientul Mijlociu ritmul de creştere a fost de aproximativ 4%, în
ciuda situaţiei geo-politice din regiune (situaţia de criză în relaţiile
dintre Israel şi Liban).
 Rezultatele cele mai slabe – o creştere a sosirilor internaţionale de
numai 2% - le-a înregistrat America, datorită, în principal, stagnării
sosirilor în America de Nord (+0,4%), cu toate că America Centrală
(+8,6%) şi de Sud (+8,1%) şi zona Caraibbelor (+5,1%) au avut
rezultate favorabile.
 America de Nord a fost defavorizată de scăderile sosirilor
internaţionale de turişti din Canada (-4,1%) şi din Mexic (-3,8%), chiar
dacă SUA a înregistrat o creştere de 4,3% în 2006 faţă de 2005.
 America Centrală şi de Sud a înregistrat o creştere a încasărilor
provenite de la consumatorii nord-americani şi europeni. De
asemenea, turismul intra-regional s-a intensificat în 2006.
Sosiri internaţionale de turişti

Sursa: UNWTO World Tuorism Barometer, Vol.5, No.1,January 2007
 SUA a fost lider d.p.d.v. al încasărilor din turism
(+5%);
 Statele de pe locurile II şi III, Spania, respectiv
Franţa, au înregistrat o stagnare a încasărilor din
turismul internaţional.
 Germania (+12%) a beneficiat din plin
avantajele Cupei Mondiale de Fotbal(FIFA).
de
 Italia (+17%) a înregistrat o creştere a încasărilor
ca urmare a derulării Olimpiadei de Iarnă de la
Torino.
Regiunea Europa
Occidentală
Zona Mediteraneană
 Piaţa turistică a Uniunii Europene
 Cererea pentru servicii de transport şi turistice în
Uniunea Europeană a fost evaluată la 2.149 mld. USD şi
previzionată a atinge nivelul de 3.529 în decurs de un
deceniu.
 Contribuţia T&T în cadrul PIB total al Uniunii s-a situat la
aproximativ 3,9% în 2006.
 În UE industria T&T generează 8,6 mil. locuri de muncă
(4,2% din totalul locurilor de muncă existente la nivelul
Uniunii Europene).
 Exporturile T&T reprezintă aproximativ 13% din totalul
exporturilor UE din 2006.
 Investiţiile de capital în T&T au avut valoarea de 241
mld. USD în 2006 (88,6% din volumul investiţional
regional).
 Indicatorii industriei T&T pentru UE - 2006/ previziuni
2016

Sursa: World Travel&Tourism Council, The 2006 Travel&Tourism Economic research, Spain
 Zona Mediteraneană
 Zona mediteraneană, care mobilizează 1/3 din oferta
turistică mondială şi aproximativ ½ din oferta turistică
regională, reprezintă cea mai mare concentrare turistică
din lume.
Specializarea în oferta mediteraneană decurge din
caracteristicile naturale ale acestei regiuni (climă, litoral,
floră etc.) a căror atractivitate, în prezent, răspunde
principalei motivaţii din timpul verii a turiştilor europeni,
în principal a celor din nordul continentului.
 Principalele destinaţii ale turiştilor internaţionali în cadrul
ţărilor europene riverane Mării Mediteraneene sunt:
 1. Spania – cu încasări de 38,495 mil. euro, în 2005
 2. Franţa – cu încasări de 33,981 mil. euro;
 3. Italia - cu încasări de 28,453 mil. euro;