rin+ ruhr - WordPress.com

Download Report

Transcript rin+ ruhr - WordPress.com

REGIUNEA RUHR
Germany
Regiunea Ruhr
(In limba germană Ruhrgebiet, sau Ruhr-, Kohlenpott ori Revier) este o zonă
urbană din Renania de Nord-Westfalia, Germania, formată dintr-o serie de orașe
industriale mari încadrate de râurile Ruhr la sud, Rin la vest și Lippe la nord. La
sud vest, regiunea Ruhr se învecinează cu Landul Bergisches. Zona este locuită
de aproximativ 5,3 milioane de oameni și este considerată ca făcând parte din
zona metropolitană Rin-Ruhr, cu o populație de peste 12 milioane de locuitori.
Regiunea se întinde pe o suprafață de 4.435 km² pe partea dreaptă a cursului
inferior al Rinului.
Regiunea include, de la vest la est, următoarele aglomerări urbane: Duisburg,
Oberhausen, Bottrop, Mülheim an der Ruhr, Essen, Gelsenkirchen, Bochum,
Herne, Hamm, Hagen și Dortmund ca și părți ale unor districte mai "rurale" Wesel,
Recklinghausen, Unna și Ennepe-Ruhr. Toate aceste districte au fost transformate
într-un mare complex care formează un conglomerat industrial de o dimensiune
uriașă, cu peste 5,3 milioane de locuitori, a cincea mare aglomerare urbană din
Europa după Moscova, Londra Mare, Madridul Mare și Parisul.
Pentru anul 2010 orașul Essen este declarat una din cele 3 capitale culturale ale
Europei, ca reprezentând întregul Bazin al Ruhrului, celelalte două capitale
culturale fiind Istanbul, Turcia, și Pécs, Ungaria.
Primele cele mai mari oraşe din Ruhr sunt:
NUME
POP
SUPR(km² )
Pop.
Nr
Supr.2010
per
(km²)
Nume
km²
POP PER
KM²
1
Dortmund
580,688
280.37
2,071
2
Essen
575,027
210.38
2,733
3
Duisburg
501,564
232.81
2,154
4
Bochum
385,626
145.43
2,652
5
Gelsenkirchen
268,102
104.86
2,557
6
Oberhausen
218,898
77.04
2,841
7
Hagen
196,934
160.36
1,228
8
Hamm
184,239
226.24
814
9
Mülheim an der Ruhr
169,917
91.29
1,861
10
Recklinghausen
121,827
66.42
1,834
,
Dortmund
Este unul dintre cele mai mari orase din zona Ruhr. A fost cunoscut multa
vreme ca “orasul de otel”, din cauza specificului sau industrial (productie de
otel, huila si bere). Orasul s-a schimbat de-a lungul timpului, ajungand astazi
o metropola cosmopolita, cu shop-uri de toate felurile, gastronomie
internationala, zone mari cu verdeata si o mare varietate culturala.
Evolutia orasului Essen
Pentru anul 2010 orașul Essen este declarat una din cele 3 capitale culturale ale
Europei, ca reprezentând întregul Bazin al Ruhrului, celelalte două capitale culturale
fiind Istanbul, Turcia, și Pécs, Ungaria.Regiunea Ruhr nu are mai mult de 150 ani.
Inainte de procesul industralizarii, aceasta zona provinciala, detinand multe sate si
orasele. Printre acestea se afla si Essen, care exista inca din Evul Mediu, dar care sia pierdut de-a lungul timpului insemnatatea.
Inca de la inceputul secolului al XIX - lea acest orasel avea mai putin de 3500 de
locuitori, care isi castigau existenta din comert, diferite mestesuguri si agricultura. La
mijlocul secolului XIX carbunele a devenit principalul capital al regiunii Ruhr. De-a
lungul timpului s-au infiintat 15 mine noi, acestea influentand si construirea de
locuinte pentru oamenii care incet incet se stabilesc aici. Astfel s-au ridicat sate si
oarasele, dar fara o infrastructura clasica. Teatre, cinematografe, cafenele sau
retaurante elegante precum in marile orase nu existau. In schimb era un amalgam de
fabrici, halte pentru trenurile cu marfa, furnale, etc. Din aceasta cauza cultura nu
evoluase asa cum se intampla in celelalte orase. In regiunea Ruhr marii industriasi,
cei mai bogati oameni, au adus teatrele si muzeele.
RWE HQ, Essen- Germany 1996
RELIEFUL
Geologic, regiunea este definită prin apariţia de straturi de cărbune poartă din perioada
superioară a Carboniferului, mai mult sau mai puţin independente de adâncime lor. Straturi
de cărbune ajung la suprafata într-o bandă de-a lungul râului Ruhr şi golurilor în jos de la râu
la nord. Sub Lippe River, straturile de cărbune se află la o adâncime de 600-800 de metri
(2.000 la 2.600 de metri). Grosimea straturilor de cărbune variază de unu la trei metri (la trei
la zece picioare). Această caracteristică geologică a jucat un rol decisiv în dezvoltarea de
industria minieră în Ruhr.
Potrivit The Regionalverband Ruhr (RVR, Asociaţia Regională a Ruhrului), 37,6% din
suprafaţa regiunii este construită. Un total de 40,7% de teren din regiune rămâne folosit în
scopuri agricole. Pădurile reprezintă 17,6% din suprafaţa regiunii. Corpurile de apă şi a altor
tipuri de utilizare a terenului ocupa restul de teren din Ruhr. Includerea a patru districte în
mediul rural, în principal industriale Ruhrului ne ajută să explicăm mare parte a terenurilor
agricole şi forestiere. În plus, cartierele orasului din regiunea Ruhrului au cartiere periferice,
cu un caracter rural.
Văzut pe o hartă, Ruhrul ar putea fi considerat un singur oraş, din moment ce-cel puţin
în partea de nord-sud- nu există spaţii vizibile între cartierele oraşului individuale. Din acest
motiv, Ruhrul este descris ca o zonă urbană policentrică. Zona este caracterizată printr-o
istorie similară de dezvoltare urbană şi economică.
Datorită istoriei sale, Ruhrul este structurat in mod diferit de regiunile urbane
monocentrice, cum ar fi Berlin şi Londra, care s-au dezvoltat prin fuziunea rapidă de oraşe şi
sate mici, cu un oraş central în creştere. În schimb, târgurile individuale oraşului şi cartierele
urbane din Ruhr au crescut independent una de alta în timpul revoluţiei industriale. În timp
ce oraşele mari europene au de obicei o densitate a populatiei de până la 20.000 de locuitori
pe kilometru patrat (circa 50.000 de kilometri pătraţi), densitatea populaţiei Ruhrului-central,
cu doar aproximativ 2.100 de locuitori pe kilometru pătrat (aproximativ 5400 de kilometri
pătraţi), este subtire în comparaţie cu alte oraşe germane.
Trecerea de la un oraş la altul din regiunea Ruhrului constă în suburbii relativ deschise şi
câmpuri deschise sau chiar agricole. În unele locuri, frontierele dintre oraşele Ruhrului
central sunt de nerecunoscut din cauza dezvoltării lor continue.
Replantare terenurilor industriale dezafectate a creat noi parcuri şi zone de recreere.
Landschaftspark Emscher se afla de-a lungul râului Emscher, practic un fost canal deschis,
din care au fost create noi restarări naturale. Acest parc conectează benzi de parc de
funcţionare de la nord la sud, care au fost dezvoltate prin amenajarea teritoriului în anii
1920, pentru a forma o centură verde între oraşele Ruhrului de la est la vest.
RETEAUA HIDROGRAFICA:
Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica principalele rauri
fiind Elba si Order. Elba izvorastedin Muntii Sudeti (1165 km lungime totala), fiind
navigabila in intregime si este legata prin canale cu alte sisteme hidrografice ale
Europei Centrale si Occidentale. Principalul sau afluent este raul Saale (care
dreneaza sudul tarii si are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).
Reteaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuita si din alte doua bazine: Marea
Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) si Marea Neagra (Dunarea). Rinul (este una
dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaza impreuna cu
afluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest si centrala, Elba, Weserul
(805 km lungime) si Emsul (387 km) campia nordica iar Dunarea partea de sud,
izvorand din Muntii Padurea Neagra si strabatand teritoriul Germanieipe o distanta
de 650 km (navigabila pe 387 km).
SOLURILE: Podzolurile (apar sub padurile de conifere sau de amestec de
conifere cu foioase), argiluvisolurile (se formeaza la latitudini temperate) si
cernoziomurile (se gasesc in zonele de stepa cu clima temperat-continentala) fac
parte din solurile Germaniei.
Replantare terenurilor industriale dezafectate a creat noi parcuri şi zone de
recreere. Landschaftspark Emscher se afla de-a lungul râului Emscher, practic
un fost canal deschis, din care au fost create noi restarări naturale. Acest parc
conectează benzi de parc de funcţionare de la nord la sud, care au fost
dezvoltate prin amenajarea teritoriului în anii 1920, pentru a forma o centură
verde între oraşele Ruhrului de la est la vest.
Trecerea de la un oraş la altul din regiunea Ruhrului constă în suburbii relativ
deschise şi câmpuri deschise sau chiar agricole. În unele locuri, frontierele
dintre oraşele Ruhrului central sunt de nerecunoscut din cauza dezvoltării lor
continue.
Clima
Spre vest verile sunt mai calduroase si iernile mai reci. Precipitatiile medii
anuale insumeaza 585 mm, fiind mai scazute (cca 500 mm/an) in campie ti mai
ridicate in zona montana unde depasesc 1000 mm/an.
Economia
În ultimul timp bazinul Ruhr a pierdut din ponderea industrială; azi există
încă unele firme mari ca RAG, Degussa, ThyssenKrupp care au 8,9 % din
muncitorii angajați din regiune. Tot aici își au sediul concernele RWE (energie
electrică), E.ON (gaz natural), ca și concernele comerciale Aldi,
KarstadtQuelle și Tengelmann.
ThyssenKrupp este un concern industrial german cu 188.000 de angajați.
Principalele produse ale companiei sunt oțelul, nave maritime, lifturi, etc. În
anul financiar 2008 a înregistrat o cifră de afaceri de 40,6 miliarde euro[1].
Compania este prezentă și în România prin toate cele cinci divizii ale sale,
respectiv metalurgie, auto, ascensoare, bunuri industriale și servicii[2]. C
Concernul german deține trei unități de producție, la Galați (agregate minerale
din zgură de oțelărie - DSU Romania SRL) și Sibiu (amortizoare auto ThyssenKrupp Bilstein Compa, respectiv arcuri lamelare și parabolice ThyssenKrupp Compa Arcuri). A înregistrat din activitățile derulate în România,
în anul fiscal 2003-2004, un volum total al afacerilor de 122,6 milioane de
euro[3].
RWE este o companie germană de utilități, având sediul la Essen.
Compania are peste 20 milioane de clienți pentru electricitate, iar pentru gaz, 10
milioane de clienți.
RWE este a patra companie electrică din Europa
In ceea ce priveste carbunii superiori (28,6 mil.t in 2002), bazinul Rhur se
remarca cu rezerve importante de huila (cca 20 miliarde de tone). Straturi de
cărbune ajung la suprafata într-o bandă de-a lungul râului Ruhr şi golurilor în jos de
la râu la nord. Sub Lippe River, straturile de cărbune se află la o adâncime de 600800 de metri (2.000 la 2.600 de metri). Grosimea straturilor de cărbune variază de
unu la trei metri (la trei la zece picioare). Această caracteristică geologică a jucat un
rol decisiv în dezvoltarea de industria minieră în Ruhr.Constituie cel mai mare
complex carbonifer din Europa Occidentala si unul dintre cele mai mari din lume, el
favorizand, alaturi de alti factori – intre care si minereurile de navigatie – dezvoltarea
uneia dintre cele mai complexe si importante regiuni industriala din lume.
Profilul economic al Regiunii Ruhr-Rheineste conturat de exploatarea
carbunilorsuperiori, productia de cocs metalurgic,energie electrica, siderurgie
(Duisburg,Düsseldorf, Essen, Dortmund, Bochum),masini-unelte, utilaje tehnologice,
instalatiiindustriale performante, produse chimice(Leverkusen), automobile (Bochum,
Köln),textile (Krefeld), rafinarea petrolului (Duisburg,Gelsenkirchen .In zona RuhrRhein intalnim importanteresurse precum carbuni, mimereuri de fier,paduri si
terenuri agricole
In zona Ruhr-Rhein intalnim importante resurse precum carbuni, mimereuri
de fier,paduri si terenuri agricole.
In regiuna industriala Ruhr-Rhein se practica activitatea mestesugareasca cu
traditi medievale; Exista un important potential uman,specealizat printr-o veche
tradietie, care dispune de cadre calificate cu o mare capacitate de organizare a
productiei industriale, a peisajului geografic.
Mina din Ruhrgebiet
Aceasta colaborare intre cele 53 de orase ale metropolei Ruhr va fi incurajata
in special prin proiectul “Local Heroes”, care prevede ca fiecare dintre aceste
localitati sa se afle in centrul atentiei timp de o saptamana in 2010, indiferent de
marimea sau importanta ei. Alaturi de metropola Essen, in care se vor desfasura
principalele manifestari culturale ale anului 2010, vor fi promovate astfel si
celelalte orase din zona Ruhr.
Putem identifica o varietate a cailor de transport (rutiere, feroviare si fluviatile
) in regiunea Ruhr-Rhein.
SCURT ISTORIC
Datorită istoriei sale, Ruhrul este structurat in mod diferit de regiunile urbane
monocentrice, cum ar fi Berlin şi Londra, care s-au dezvoltat prin fuziunea rapidă de oraşe şi
sate mici, cu un oraş central în creştere. În schimb, târgurile individuale oraşului şi cartierele
urbane din Ruhr au crescut independent una de alta în timpul revoluţiei industriale. În timp ce
oraşele mari europene au de obicei o densitate a populatiei de până la 20.000 de locuitori pe
kilometru patrat (circa 50.000 de kilometri pătraţi), densitatea populaţiei Ruhrului-central, cu
doar aproximativ 2.100 de locuitori pe kilometru pătrat (aproximativ 5400 de kilometri pătraţi),
este subtire în comparaţie cu alte oraşe germane.
În Evul Mediu, puterea locală a fost învestită în primul rând în conţilor
(Grafs) din Berg, Mark şi Kleve. Malul stâng al Rheinului a ajuns în posesia
Arhiepiscopului de Köln. Hellweg a fost o rută comercială importantă care
traversează regiunea de la Duisburg la Dortmund şi dincolo de a Weser şi Elba.
Cele mai importante orase din regiune au fost concentrate de-a lungul
Hellwegului.
Ca urmare a Congresului de la Viena întreaga zonă a intrat în totalitate sub
controlul Prusiei (au câştigat averile deja acolo). Acest eveniment a fost
aproape concomitent cu evoluţiile care ar fi putut face în cele din urmă o
regiune una dintre cele mai importante zone industriale din lume.
În 1946, Ţara Nordrhein-Westfalen a luat fiinţă, centrată în jurul districtul
Ruhr. Cărbunele şi oţelul, ce anterior au reprezentat importante industrii au
scăzut drastic, iar regiunea este într-o stare de re-ajustare.
Stiati ca:
1)O portiune de autostrada, lunga de aproape 65 km, din Germania, a fost inchisa
traficului, pentru a se organiza aici cea mai mare petrecere “stradala” de care a
auzit Europa. Evenimentul a avut loc in cadrul festivalulul Ruhr.2010, ce
sarbatoreste declararea regiunii Ruhr, din vestul Germaniei, drept Capitala
Europeana a Culturii in 2010.
2) ŞAPTE TERASE DESCHISE SPRE LUME, a carei deschidere a avut loc
duminică, 28 noiembrie 2010 în clădirea Sanaa, Zeche Zollverein, Essen.
Expoziţia a fost prezentată în cadrul celei de a treia ediţii a Zilelor Culturale
Româneşti în regiunea Ruhr-ului şi este aportul galeriei KunstART am Hellweg la
evenimentele legate de Capitala Culturală Europeană RUHR2010
3) De la carbune si otel la teatre de rang international
In 1986 a fost inchisa si ultima mina din zona Ruhr, asa-numita Zeche Zollverein din
Essen, care a intrat chiar in patrimoniul cultural mondial. Astazi, in fosta mina sunt
organizate spectacole de teatru si musical de rang international. Zona Ruhr nu mai
respira doar praful industriei, ci a ajuns o regiune a culturii.
Aceste schimbari spectaculoase prin care a trecut regiunea constituie principalul
motiv pentru care juriul Uniunii Europene a ales zona Ruhr drept capitala culturala
europeana a anului 2010.
4)Fotbal si entuziasm
Oamenii din zona Ruhr traiesc cu entuziasm cultura fotbalului. Aproape nicaieri nu
se mai gaseste o zona cu atat de multe echipe de fotbal de rang international, poate
cu exceptia Londrei”, povesteste Jens Hapke. ”Fotbalul influenteaza viata de zi cu zi
a comunitatii, iar entuziasmul este enorm de mare, iar astfel s-a nascut ideea de a
lega entuziasmul pentru capitala culturala a anului 2010 cu cel microbist, si de a
crea in acelasi timp o platforma europeana. Vom incerca deci sa organizam finala
cupei UEFA a anului 2010 aici in zona Ruhr, pe celebra arena Schalke din
Gelsenkirchen. Un astfel de proiect ar crea in acelasi timp o punte de legatura intre
cultura clasica si cultura maselor.”
Stadionul Schalke
5) Potrivit The Regionalverband Ruhr (RVR, Asociaţia Regională a Ruhrului),
37,6% din suprafaţa regiunii este construită. Un total de 40,7% de teren din
regiune rămâne folosit în scopuri agricole. Pădurile reprezintă 17,6% din
suprafaţa regiunii. Corpurile de apă şi a altor tipuri de utilizare a terenului
ocupa restul de teren din Ruhr. Includerea a patru districte în mediul rural, în
principal industriale Ruhrului ne ajută să explicăm mare parte a terenurilor
agricole şi forestiere. În plus, cartierele orasului din regiunea Ruhrului au
cartiere periferice, cu un caracter rural.