Transcript 1. dia - mdrl.ro

Transnational Strategy for the Sustainable Territorial
Development of the Danube Area with special regard to
Tourism
DATOURWAY Project
ANALIZA SI EVALUARE TERITORIALA
STUDIUL NATIONAL PENTRU ROMANIA
Institutul National de Cercetare Dezvoltare URBANPROIECT
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Turism - INCDT
Braila, Februarie 2010
Contributia UP in acest proiect este legata de urmatoarele
aspecte ale amenajarii teritoriului: Resurse umane, Infrastructura
de transport, Infrastructura tehnico edilitara, Structura spatiala a
zonei.
Pentru elaborarea analizei nationale URBANPROIECT a
selectat si integrat date statistice nationale, regionale si locale,
studii si programe sectoriale disponibile rezultand analiza
teritoriului acestei zone din punct de vedere spatial.
Indicatorii abordati pun în evidenţă disparităţile interregionale
în dezvoltarea şi atractivitatea zonei dar si punctele de atractivitate
ale fiecarui domeniu analizat.
Zona de studiu a proiectului cuprinde judetele riverane
Dunarii – 13 judete + Bucurestiul.
Potentialul turistic al unei zone, regiuni etc. trebuie
sustinut printr-o organizare teritoriala care sa includa:
• Retea de localitati echilibrata
• Infrastructura de transport puternica si bine intretinuta,
• O buna dotare a localitatilor cu infrastructuri tehnico – edilitare:
apa potabila, canalizare, telefonie, energie electrica, termica,
gaze
• Buna accesibilitate a localitatilor urbane si rurale la reteaua de
transport
• Resurse umane cu nivel ridicat de educatie si rata de crestere
pozitive
• Zone rurale bine armonizate si dezvoltate si in echilibru cu
zonele urbane
• Buna cooperare interjudeteana, interregionala
Proiecte de dezvoltare in zona Dunarii
Promovate de WWF (World Wide Fund for Nature – Fondul Mondial pentru natura) si UE
Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, - promovat printr-un acord international semnat in anul 2000
de guvernele Ucrainei, Romaniei, Bulgariei si Moldovei, contribuie la implementarea unor solutii
pentru conservarea unora dintre cele mai importante eco-regiuni de pe glob: Dunarea si Delta
Dunarii.
 refacerea zonelor umede si desemnarea de noi arii protejate in lungul Dunarii si ai
principalilor sai afluenti, precum si promovarea dezvoltarii socio-economice durabile
si implicarea comunitatilor riverane in activitati benefice pentru mediu.
Proiectul de Conservare si Management Integrat al Ostroavelor, demarat de WWF in 2006Programul Life Nature
Proiectele de dezvoltare a navigatiei pe Dunare. Planurile de dezvoltare a navigatiei pe „Coridorul
de transport nr. 7“ prevad lucrari de adancire, regularizare si indiguire a Dunarii, pe mai mult de
1.000 km.
Sprijinite prin Planul Operational Sectorial de Transport 2007 – 2013
Proiect ISPA - “Asigurarea conditiilor minime de navigatie pe Dunare pe tronsonul Calarasi –
Braila si sectorul comun cu Bulgaria”
“Reabilitarea Infrastructurii Portuare”
“Strategia privind transportul fluvial”
“Reducerea eroziunii costiere” - Proiect al Ministerului Mediului
Planuri de actiune in zona Dunarii
 Studiul - Master Plan Suport pentru dezvoltarea durabila in
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii promovat de Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor
 Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal pe aria Rezervatiei
Biosferei Deltei Dunarii.
 Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Dunarii. -
implementarea efectiva a Directivei Cadru a Apei (DCA) in Districtul
Hidrografic al Dunarii. A fost elaborat si a fost aprobat in vederea
implementarii un “Ghid privind Elaborarea Planului de Management
Bazinal al Districtului Dunarii”
Resurse Umane
Populaţia totală a regiunii a fost în 2008 de 7 .283 .305 persoane.
Cel mai populat este Bucureştiul, cu 1.943.981 locuitori,
reprezentând 26,6% din populaţia regiunii. Cu populaţii între
600.000-800.000 locuitori sunt Constanta (720.303), Dolj (708.504),
Galati (611.590). Pe ultimele locuri, având mai puţin de 300000
locuitori, sunt situate Tulcea (249.022), Giurgiu (282.554), Ialomita
(288.725) şi Mehedinti (295.248).
Cele mai multe dintre judeţele ce aparţin regiunii înregistrează
rate de creştere negative în 2008 comparativ cu 1990.
Rata de crestere. Populaţia regiunii s-a diminuat cu 679.722 persoane
(10%) între 1990-2008.
Doar judeţul Ilfov a înregistrat o creştere a populaţiei cu 36.955
persoane în 2008 comparativ cu 1990. În celelate 12 judeţe şi
Bucureşti populaţia totală a scăzut.
Importante scăderi (între 15-20%) s-au înregistrat în judeţele
Teleorman, Caras Severin.
Scăderi între 10-15% persoane s-au înregistrat în Olt, Giurgiu
and Braila.
Resurse Umane
Stractura pe vârste a populaţiei este caracterizată de
Imbătrânirea demografică a populaţiei, generată de scăderea ratei
natalităţii - diminuarea populaţiei tinere (0-14 ani) şi creşterea
populaţiei vârstnice (60 de ani şi peste).
Sporul migratoriu
În 2008, regiunea a înregistrat un spor migratoriu pozitiv datorat însă
valorii înregistrate în judeţul Ilfov, cele mai multe judeţe (Braila,
Caras Severin, Galati, Ialomita, Mehedinti, Olt, Teleorman, Tulcea)
înregitrând valori negative ale ratei nete a migraţiei.
Comparativ cu 1990, în 2008 rata netă a migraţiei a scăzut cu 7
puncte procentuale.
Puncte slabe
•Rată de creştere negativă a populaţiei în 2008 comparativ cu 1990 în
toate judeţele regiunii, exceptând Ilfov. Cele mai importante scăderi s-au
înregistrat în Teleorman, Caras Severin, Olt, Giurgiu, and Braila;
•Cele mai multe judeţe au o rată netă a migraţiei negativă (Braila, Caras
Severin, Galati, Ialomita, Olt, Teleorman, Tulcea); Ponderea populaţiei
fără educaţie este ridicată în judeţele din sudul ţării: Giurgiu, Teleoman,
Ialomiţa.
Doi factori principali pot avea o influenţă negativă asupra dezvoltării
turismului în zonă: trendul descrescător al evoluţiei volumului populaţiei,
pe de o parte şi nivelul relativ scăzut de educaţie a populaţiei din judeţele
menţionate anterior.
Puncte tari
•Ponderi importante de populaţie tânără (0-14 years), comparativ cu media
naţională, în judeţele in Mehedinti, Olt, Tulcea, Giurgiu, Galati, Calarasi,
Ialomita.
Riscuri
•Emigrarea populaţiei tinere a zonei poate conduce la declin demografic în
regiune.
Sistemul de Transport
Partea romaneasca a regiunii studiate este strabatuta de urmatoarele
drumuri europene (11):
E 60 , E 70, E 81, E 85, E 87, E 574, E 584, E 79, E 771, E 671, E 675.
Coridoare pan europene care strabat zona:
Corridor IV: Granita ungara de la Curtici – Arad – Simeria – Vintu de Jos
– Alba Iulia – Cosaliu – Copsa Mica – Brasov – Bucuresti – Fetesti –
Medgidia – Constanta cu legatura de la Arad la Timisoara - Caransebes Drobeta Tunu Severin - Strehaia - Craiova - Bulgarian border at Calafat
Corridor IX: Granita moldoveneasca de la Ungheni – Cristesti Jijia –
Iasi – Pascani – Bacau – Adjud – Marasesti – Focsani – Buzau – Ploiesti
– Bucuresti – Videle – Granita bulgara de la Giurgiu cu legatura de la
Bucuresti to Giurgiu
The Corridor VII – Dunarea
Sistemul de Transport
Reteaua de CF
Densitatea liniilor operationale de CF la 1000 km2
 Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov au mai mult de 100
km/1000km2, situandu-se pe primul loc.
 Galati (66.9 km/1000 km2), Ialomita (66.0 km/1000 km2), Constanta
(103.9 km/1000 km2), Calarasi (36.9km/1000 km2), Caras-Severin
(40.4 km/1000 km2) si Olt (43.1km/1000 km2) au valori similare
ocupand al doilea loc
 Pe locul trei se situeaza judetele Braila (33.2km/1000 km2), Dolj
(30.5 km/1000 km2) si Mehedinti (25.1 km/1000 km2).
 Tulcea si Giurgiu ocupa ultimul loc, 12.5 km/1000 km2 respectiv
13.3 km/1000 km2.
Sistemul de Transport
Cai navigabile si porturi
• Fluviul Dunarea este navigabila pe intreagul teritoriu romanesc.
• Fluviul Dunarea este cea mai importanta artera de navigatie
transeuropeana.
• Partea romaneasca a Coridorului Pan European VII include ruta Bazias Cernavoda – Braila – Tulcea –Marea Neagra.
• Porturi importante de-a lungul malului dunarean au facilitate comertul si
productia industriala: Galati, Braila, Tulcea, Giurgiu, Calarasi, Oltenita si
Drobeta Turnu Severin
• Zona dunareana romaneasca are potential de a dezvolta un sistem coerent
de transport datorita pozitiei in viitoarea retea de transport Pan europeana
Transportul aerian
Aeroporturi din zona de studio:
 In zona Bucureasti – Aeroportul international ’’Henri Coanda’’, Aeroportul
international’’Aurel Vlaicu’’
 In alte regiuni: aeroporturilr din Constanta, Tulcea, Craiova si Caransebes
Indicatori ai sistemului de transport
A. Punctele de trecere a frontierei de stat a României
Puncte de trecere deschise traficului internaţional
- Mehedinţi: Orsova, Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, Drobeta Turnu Severin
- Caraş-Severin: Moldova Veche
- Dolj: Calafat, Bechet, Corabia
- Teleorman: Turnu Măgurele, Zimnicea
- Giurgiu: Giurgiu
- Călăraşi: Olteniţa, Călăraşi Chiciu
- Constanţa: Ostrov, Negru Vodă, Vama Veche
- Galaţi: Galaţi
Puncte de mic trafic: Caraş-Severin: Moldova Veche, Mehedinţi: Sviniţa,
Gruia, - Galaţi: Galaţi, - Tulcea: Isaccea, Chilia Veche, Plauru, Periprava
B. Porturi
- Pasageri: Sulina, Tulcea, Galaţi, Brăila, Călăraşi, Giurgiu, Calafat, Drobeta
Tn Severin
- Industriale: Sulina, Tulcea, Galaţi, Brăila, Călăraşi, Giurgiu – OIL
TERMINAL, Zimnicea, Turnu Măgurele, Calafat, Bechet – RO-RO, Drobeta
Turnu Severin, Drencova, Moldova Veche
Indicatori ai sistemului de transport
- Porturi pe canalul Dunăre – Marea Neagră: Cernavodă, Medgidia,
Basarabi, Poarta Albă-Midia
C. Treceri cu bacul - Calafat, Bechet, Călăraşi-Chicui,
- Poduri peste Dunăre: Giurgiu
Puncte De Trecere Pe Tipuri De Transport
- rutier şi feroviar: Giurgiu, Negru Vodă, Galaţi
- rutier: Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, OSTROV, Vama Veche
- rutier (bac) şi portuar: Calafat, Bechet
- rutier (bac): Călăraşi - Chiciu
- portuar: Moldova Veche, Orşova, Drobeta Turnu Severin, Şviniţa,
Gruia, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Olteniţa, Galaţi, Isaccea, Chilia
Veche, Plauru, Periprova
Puncte De Trecere - Din Interior
- aeroporturi: Bucureşti – Henri Coandă, Bucureşti – Aurel Vlaicu,
Caransebeş, Craiova, Tulcea, Mihail Kogălniceanu
- porturi: Brăila, Cernavodă, Tulcea, Sulina
Accesibilitatea prin infrastructura de transport
Disparităti de dezvoltare inter şi intra-regionale
 accesul diferit al regiunilor la infrastructura de transport judeteana,
nationala si internatională
 calitatea necorespunzătoare a infrastructurii
 reteaua de transport inadecvata impiedică dezvoltarea oraselor mici
si mijlocii, a comunelor si a satelor.
Acces mai bun la infrastructura de transport:
 Regiunea Bucuresti-Ilfov concentreaza aeroporturile cu cel mai
intens trafic international şi national.
 Regiunea Sud-Muntenia (Calarasi, Giurgiu, Teleorman), cu o retea
de drumuri nationale in mare parte modernizata, este traversata de
patru drumuri internationale, avand un acces bun la reteaua
natională si internatională de drumuri.
Accesibilitatea prin infrastructura de transport
Accesibilitatea localitatilor rurale constituie o problema majora, vitala
pentru sansele acestora de dezvoltare.
 accesibilitatea comunelor la reteaua majora de transport, respectiv
situarea pe un DN sau CF
 starea de viabilitate a drumurilor comunale si judetene care asigura
legatura intre localitati,
 legatura cu reteaua majora de transport,
 accesul populatiei la dotari si servicii de nivel superior (legatura cu
localitatile urbane de rang superior).
Accesibilitatea prin infrastructura de transport
Puncte tari
 Existenta coridoarelor paneurope IV rutier/ feroviar, IX rutier/ feroviar si coridorul VII
Dunarea
 Existenta drumurilor europene E60, E70, E81, E85, E87, E79, E574, E584, E771,
E671,E675
 Densitatea buna a retelei de drumuri judetene si comunale
 Densitatea buna a retelei feroviare
Puncte slabe
 Dezvoltarea inegala a infrastructurii de transport intre regiuni
 Drumuri nationale doar cu doua benzi de circulatie
 Existenta unor tronsoane de drumuri nationale care necesita lucrari de imbunatatire
 Lipsa retelei de autostrazi si drumuri expres
 Numarul scazut al variantelor ocolitoare ale localitatilor, factor de poluare fonica si cu
noxe a localitatilor
 Starea precara a infrastructurii rutiere locale - drumuri judetene si comunale
 Accesul dificil in anumite zone din mediul rural si din zonele turistice
 Viteza de circulatie pe calea ferata -mult mai scazuta decât standardele europene,
datorita starii avansate de uzura a retelei feroviare
 Transportul feroviar inregistreaza un declin, in favoarea transportului rutier
 Slaba dezvoltare a transportului combinat si a logisticii necesare acestui
Echipare hidroedilitara
Alimentari cu apa
Situatia actuala a alimentarii cu apa in sistem centralizat
Judet
Nr.crt
Localitati
urbane
Localitati
urbane cu apa
(%)
Localitati
rurale
Localitati
rurale cu apa
(%)
1
Braila
4
4
100
40
31
77,5
2
Caras - Severin
8
8
100
69
31
45
3
Calarasi
5
5
100
50
35
70
4
Constanta
12
12
100
58
57
98,2
5
Dolj
7
7
100
104
14
13,5
6
Galati
4
4
100
60
38
63,3
7
Giurgiu
3
3
100
51
15
29,4
8
Ialomita
7
7
100
59
43
72,9
9
Mehedinti
5
5
100
61
36
59,0
10
Olt
8
8
100
104
43
41,3
11
Teleorman
5
5
100
92
21
22,8
12
Tulcea
5
5
100
46
44
95,6
13
Ilfov si m. Bucuresti
9
9
100
32
14
43,8
82
82
100
826
422
51,1
TOTAL REGIUNE
Sursa date: Anuar statistic, anul 2008
Echipare hidroedilitara - Canalizare Ape Uzate
Situatia localitatilor care beneficiaza de sistem de canalizare:
Nr.crt.
Judet
Localitati
urbane
Localitati
urbane cu
canalizare
(%)
1
Braila
4
4
100
2
Caras Severin
8
8
3
Calarasi
5
4
Constanta
5
Localitati
rurale cu
canalizare
(%)
40
2
5
100
69
11
16
5
100
50
1
2
12
12
100
58
20
34,5
Dolj
7
6
85,7
104
2
1,9
6
Galati
4
4
100
60
15
25
7
Giurgiu
3
3
100
51
1
2
8
Ialomita
7
5
71,4
59
-
-
9
Mehedinti
5
5
100
61
7
11,5
10
Olt
8
8
100
104
2
1,9
11
Teleorman
5
5
100
92
1
1
12
Tulcea
5
5
100
46
8
17,4
13
Ilfov si m. Bucuresti
9
9
100
32
10
31,3
82
79
96,3
826
80
9,7
TOTAL REGIUNE
Sursa date: Anuar statistic, anul 2008
Localitati
rurale
Echipare hidroedilitara
Puncte tari
 Resursele de apa tehnic utilizabile ale judetelor cuprinse în regiune
permit cresterea debitelor necesare consumurilor viitoare.
Puncte slabe
 Statiile de epurare sunt putine si/sau ineficiente;
 Inexistenta sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate
menajere în localitatile cu sisteme centralizate de apa potabila;
 Deficiente în sistemul existent de canalizare si epurare al apelor
uzate din localitatile urbane si rurale;
 Grad scazut de asigurare a apei potabile si canalizarii prin sistem
centralizat;
 Deficiente privind managementul apei.
Controlul Inundaţiilor
Din suprafata totala a regiunii studiate 7.184.475 ha. inundatiile au afectat
cca. 67.575,1 ha, aproximativ 0,94%, din care 3.136,2 ha suprafata inundata
in intravilan si 64.438,9 ha in extravilan.
Principalele lucrari de aparare impotriva inundatiilor existente sunt
• indiguirea fluviului Dunarea pe toata lungimea,
•indiguirea afluentilor majori ai acestuia- Jiu, Olt, Vedea, Arges, Mostistea,
Ialomita, Calmatui, Siret, Prut.
•Lacurile de acumulare cu rol de atenuare a viiturilor: Cerna (j. Caras
Severin), Portile de Fier I si II (j. Mehedinti), Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti,
Draganesti, Frunzaru, Rusanesti (j. Olt), Mihailesti, Gradinari (j. Giurgiu),
Iezer, Frasinet, Mostistea, Gurbanesti (j. Calarasi).
Controlul Inundaţiilor
Puncte tari
 Existenta lucrarilor hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor;
 Legislatia in vigoare cu privire la managementul riscului la inundatii
care este aliniata cerintelor europene in domeniu. (H.G. 1854/2005 –
Strategia nationala de management al riscului la inundatii).
Puncte slabe
 Degradarea lucrarilor existente de aparare impotriva inundatiilor,
datorita neintretinerii acestora, precum si neefectuarii lucrarilor de
reparatii dupa trecerea viiturilor;
 Modul defectuos de utilizare al terenurilor situate in zonele cu risc
Controlul Inundaţiilor
Reteaua de Localitati
În 2008, densitatea populaţiei regionale a fost de 102,7 locuitori/km2
(mai mare decat media naţională, de 90,2 loc./km2), comparativ cu Bucureşti care,
cu 8172,5 locuitori/km2 poate fi considerat o zonă aglomerată.
- 192 locuitori/km2 - judeţul Ilfov -una dintre cele mai mari densităţi ale
populaţiei, datorită poziţiei sale teritoriale, în jurul capitalei. În această zonă,
densitatea populaţiei este aproape în mod egal distribuită între urban şi rural, fiind
singurul judeţ din România cu mai mult de 100 locuitori/km2 în mediul rural;
- 136 locuitori/km2 - judeţul Galaţi – este mai mare decât densitatea
medie pe regiuni şi la nivel naţional, ca urmare a apariţiei puternicei migraţii ruralurban ca urmare a procesului de industrializare înainte de 1990;
- 101 locuitori/km2 - judeţul Constanţa – unul dintre cele trei judeţe cu o
densitate de peste 100 locuitori/km2, care include o mare parte din litoralul
românesc;
Reteaua de Localitati
• 38,2 locuitori/km2 în judeţul Caraş-Severin
• 29,3 locuitori/km2 în judeţul Tulcea care cuprinde Delta Dunării –
având una dintre cele mai scăzute densităţi a populaţiei
Absenţa unei reţele puternice de localităţi urbane a dus la
transformarea politică a unor sate în oraşe şi, prin urmare,
acestea nu reprezintă cu adevărat nişte centre economice
atractive.
• 25 de oraşe au o densitate mai mică de 100 locuitori/km2,
• 80 de localităţi rurale au o densitate mai mare de 100 locuitori/km2,
arătând caracterul preponderent rural al acestei regiuni.
Grafic: Densitatea populaţiei în 2008, la nivel NUTS 3
Grafic: Densitatea populaţiei în 2008 la nivel NUTS 3, fără Bucureşti
Sursa: Institutul Naţional de Statistică – România
Utilizarea terenurilor
The territory has 7,184,475 hectares in total. Farmlands represent 5,081,317 ha (71%).
The share of arable lands in the total farmland represents 4,207,505 ha (83%). The
share of forests on total area represents 1,063,492 ha (15%), water surface 580,786 ha
and miscellaneous area 458,880 ha.
Structura administrativă a regiunii.
În 2008, regiunea cuprinde 82 de municipii şi oraşe (din care 26 municipii) şi 827
comune cu 2802 sate. Numărul total de oraşe şi municipii din regiune reprezintă
25,7% din numărul total din România,
numărul comunelor reprezintă 28,9%
din
numărul total, iar satele reprezintă 21,6%. Aceasta înseamnă un total de 909 unităţi
administrative locale (LAU) în regiune (2884 localităţi).
Reteaua de localitati
Regiunea include:
•5 din principalele 10 oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Craiova,
Galaţi şi Brăila.
•Porturile româneşti: 2 porturi maritime (Constanţa şi Mangalia),
•17 porturi la Dunăre (Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu-Severin,
Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi,
Cernavodă, Hârşova, Măcin, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina) - toate sunt
oraşe.
Tendinţele dinamicii de dezvoltare a localităţilor din punct de vedere al
numărului populaţiei sunt:
• numărul total al populaţiei din zonă este în descreştere şi, în consecinţă,
aproape toate oraşele şi comunele au caracteristici în declin,
• în localităţile urbane ale regiunii se concentrează 63,9% din totalul
populaţiei, având tendinţe de scădere. Procesul de industrializare forţată,
după război, a determinat concentrarea populaţiei în judeţele Galaţi,
Brăila şi Constanţa, toate aparţinând regiunii Sud-Est. Aceeaşi situaţie este
în judeţele Caraş-Severin şi Dolj – în care există mai multă populaţie urbană
decât rurală.
Puncte tari
- Regiunea are 5 din principalele 10 oraşe din România:
Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Brăila
- Zona rurală bine populată care poate reprezenta o oportunitate
pentru dezvoltarea turismului sau pentru agroturism
Puncte slabe
- Această zonă se distinge prin cele mai mari disparităţi
regionale şi între mediul urban / rural
- Populaţia urbană creşte lent şi mai puţin
- Porturile de pe Dunăre sunt mai puţin dezvoltate şi nu
atrag populaţie
- Reţeaua de localităţi urbane nu este suficient susţinută de
oraşele cu peste 300.000 locuitori
- 80% din localităţi au mai puţin de 10 000 de locuitori
- Cel mai depopulat judeţ este cel care include Delta Dunării
CADRUL NATURAL SI CARACTERISTICI DE MEDIU
RESURSE NATURALE
 Elemente de analiza:
Scurta descriere a cursului Dunarii in Romania
Relief, Clima, Retea hidrografica, Lacuri, Flora, Fauna, Factori naturali
terapeutici.
 Fluviul Dunarea este o resursa importanta pentru turism, avand in vedere
varietatea ecosistemelor;
 Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, sit RAMSAR, sit UNESCO – zona umeda
cea mai bine pastrata din Europa, cu peste 30 de tipuri de ecosisteme;
 Conditii naturale bune pentru practicarea activitatilor turistice;
 O retea hidrografica bogata – rauri, lacuri naturale sau artificiale;
 Varietatea peisajelor, varietatea reliefului (de la munti la mare);
 Zone naturale neatinse de interventiile omului;
 Ihtiofauna bogata mai ales in Delta Dunarii si multe zone bune pentru
pescuit;
 Specii endemice (flora, fauna) si un habitat intins pentru pasari;
 Existenta factorilor naturali terapeutici insa insuficient exploatati;
 Aglomerarea zonelor turistice din cauza lucrarilor de constructie fara
autorizatie sau care nu respecta mediul
CADRUL NATURAL SI CARACTERISTICI DE MEDIU
CALITATEA MEDIULUI
Elemente de analiza: Politici si strategii de conservare, Poluarea apei, Poluarea
aerului, Zone inundabile, Managementul apei
PUNCTE TARI VS. PUNCTE SLABE
existenta unu cadru legislativ privind protectia mediului, conservarea zonelor protejate sau
protectia apei (mai ales transpunerea legislatiei europene);
existenta unor sisteme de protectie contra inundatiilor;
legislatia in vigoare privind managementul riscului de inundatii in conformitate cu cerintele
europene din domeniu;
implementarea planurilor de actiune pentru protectia mediului la nivel national, regional si
local, a planurilor de management pentru toate raurile interne, a sistemelor de management la
nivel national sau la nivel de bazin hidrografic (ex. AEWS, DESWAT,WATMAN);
multe vai inundabile pe cursul Dunarii;
disparitia multor habitate din cauza indiguirilor;
desertificarea unor zone vecine Dunarii din cauza schimbarilor climatice;
lipsa unor statii de tratare a apelor uzate si a apelor reziduale sau tratarea inadecvata a apelor
uzate si a apelor reziduale;
degradarea sistemelor de protectie contra inundatiilor din cauza lipsei mentenantei si din
cauza nerealizarii lucrarilor de reparatii dupa inundatii;
folosirea defectuoasa a terenurilor localizate in zone cu riscuri de inundatii;
comunicare proasta intre autoritatea de management al riscului de inundatii si populatia din
zonele cu risc mare de inundatii.
CADRUL NATURAL SI CARACTERISTICI DE MEDIU
IMPACTUL MEDIULUI ASUPRA NAVIGABILITATII PE DUNARE
La nivelul Dunarii au fost realizate / sunt in curs de realizare o serie de proiecte care
au ca scop imbunatatirea conditiilor de navigatie pe fluviul Dunarea
CONSERVAREA NATURII
In judetele limitrofe fluviului Dunarea sunt consemnate:
- 11 din cele 28 de arii protejate majore existente la nivel national (63,4% din
suprafata acestora);
- 68 din cele 273 de Situri de Importanta Comunitara (SCI) instituite la nivel
national (44,6% din suprafata acestora);
- 60 din cele 108 de Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) instituite la nivel
national (52,5% din suprafata).
-162 de rezervatii stiintifice, monumente ale naturii si rezervatii naturale
(categoriile I, III si V UICN) existente la nivel national.
-Din cele 11 arii protejate majore, in prezent 10 au structura de administratie
proprie .
-Majoritatea parcurilor au realizat planul de management, dar in prezent datorita
unor inadvertente legislative nu este aprobat nici un astfel de plan.
CONSERVAREA NATURII
CONFLICTE INTRE TURISM SI MEDIU
• Aspecte importante:
– Practicarea unui turism necontrolat in anumite areale a afectat
habitatele si biodiversitatea
– Comportamentul vizitatorilor, in special in anumite arii protejate
(deseurile ramase in urma turistilor afectand calitatea peisajului,
taierea vegetatiei protejate, focuri necontrolate)
– Presiunea asupra mediului, ca urmare a numarului mare de
turisti sositi in anumite perioade (ex. sfarsit de saptamana)
– Supraexploatarea anumitor resurse naturale (ex. pescuitul
excesiv)
– Dezvoltarea necontrolata a infrastructurii de turism (in special
structuri de cazare, case de vacanta)
PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL
PATRIMONIU PROTEJAT:
 Piata culturala complexa cu interese foarte segmentate;
 Diversitatea patrimoniului cultural protejat:
 Conform Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice,
publicata in MO nr. 407/2001 exista aprox. 8450 monumente istorice
(arheologie, arhitectura, monumente de for public, monumente
memoriale-funerare) din care 6.1% clasificate in categoria A (de valoare
nationala si universala ) si restul clasificate B (reprezentative pentru
patrimoniul cultural local).
 Numar important de monumente istorice categ A in: Constanta (255),
Caras Severin (112), Tulcea (114), Mehedinti (70), Dolj (64), Teleorman
(62), Olt (59).
 Degradarea accentuata a unor locatii turistice ale patrimoniului cultural-artistic;
 Lipsa investitiilor statului pentru dezvoltarea si promovarea locatiilor culturale;
 O implementare neadecvata a legilor despre conservarea cladirilor si metodelor
de a mentine caracteristicile arhitecturale;
 Monitorizarea insuficienta a starii de conservare a locatiilor culturale.
PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL
EVENIMENTE CULTURALE
 Organizarea unor evenimente culturale complexe cu participare nationala si
internationala, importante pentru potentialului creativ regional si capabile sa
suscite interesul comunitatilor;
 Larga tipologie a festivalurilor de muzica (pop, canto, folk, clasica, corala, jazz) si
festivaluri de dans, festivaluri de teatru, festivaluri de literatura (poezie, proza, eseu),
caricatura, comedia si festivaluri de umor, festivaluri de film, festivaluri etnice,
concursuri de arta, targuri de carte.
 Marea lor majoritate au loc in orasele resedinta de judet si municipii.
 Promovarea multiculturalismului si dialogului etnic si intercultural;
 Lipsa unei baze de date cu evenimente si festivaluri culturale;
 Numar scazut de evenimente culturale cu impact international printre vizitatori;
ZONE ETNOFOLCLORICE:
Zone care au un potential de dezvoltare si promovare a turismului rural,
beneficiind de un cadru natural si cultural deosebit: Campia Olteniei (ex. Dabuleni,
Gighera), Valea Bistrei (Marga), Teleorman (Draganesti-Vlasca, Suhaia), Tulcea /
Delta Dunarii (Crisan, Murighiol, Sfantu Gheorghe).
PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL
FESTIVALURI FOLCLORICE:
 Diversitatea festivalurilor folclorice ce reflecta multe zone folclorice din
Romania (Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova) ce reprezinta
toate regiunile istorice romanesti cu exceptia Transilvaniei, unele din ele
fiind dedicate Dunarii;
 Festivaluri de muzica si dansuri traditionale (ex. hora, calusari), celebrand datinile
si obiceiurile (ex. Anul Nou, Craciun, Paste, Lasa Secului), competitii de stimulare
a creativitatii artistilor, festivaluri in memoriam mari artist i(ex. Maria Tanase),
festivaluri dedicate Dunarii, festivaluri celebrand traditiile minoritatilor.
 Marea lor majoritate au loc in Caras-Severin, Mehedinti, Olt.
ARTA SI MESTESUGURI POPULARE
 Traditii folclorice bogate si existenta unor zone etnografice cu diverse traditii
si obiceiuri, cu o gama diversa de traditii legate de arte si mestesuguri;
 Diversitatea mestesugurilor traditionale: pictura naiva, cojocarit, cusut, tesut,
ceramica, instrumente muzicale, sculptura in lemn, masti populare, sticlarie,
prelucrarea lemnului, dogarie, artizanat, fierarie, potcovarie, prelucrare
pielii, sculptura in piatra, pictura populara pe lemn si sticla, bijuterii etc.
 In unele judete au loc expozitii periodice si targuri populare, in care mesterii
populari isi expun creatiile (ex. Constanta, Dolj, Teleorman, Tulcea)
TURISM
PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL
INSTITUTII DE PROMOVARE A CULTURII SI ARTEI TRADITIONALE

Au ca scop conservarea si promovarea culturii si artelor traditionale, cum ar
fi scolile populare de arte si meserii, asociatiile nationale si a centrele
judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, centrele de
creatie, muzeele de arta populara etc. Astfel de centre exista in majoritatea
judetelor.

Se remarca interesul institutiilor locale de cultura de a stimula creativitatea
artistilor.
ALTE ASPECTE IMPORTANTE

Resurse financiare si umane insuficiente in ceea ce priveste programele si
proiectele culturale.

Interes scazut al comunitatilor de a participa la viata culturala si de a se
implica in initierea si derularea de proiecte interjudetene si interregionale.

Echipamentele de practica culturala sunt distribuite inegal si nefunctionale
in relatie cu cerintele de comunicare, de stimulare a accesului si participarii
oamenilor la viata culturala sau nu exista deloc in unele zone rurale.
CARACTERISTICI ECONOMICE
ASPECTE GENERALE: PIB / cap de locuitor, Nr. intreprinderi/1000 locuitori
 Prezenta unora din cele mai dezvoltate judete din tara (Bucuresti, Constanta, Ilfov)
 O dezvoltare insuficienta a sectoarelor economice in majoritatea judetelor Dunarii
 Valoarea medie a PIB/locuitor ( 4.235 euro/loc) a fost mai mica decat la nivel national
(4.613 euro/loc). Diferente semnificative au fost inregistrate in restul judetelor, mai ales
in cele sudice, la Calarasi, Teleorman, Giurgiu si Olt. Cea mai mica valoare a
indicatorului a fost in judetul Calarasi (2.454 euro / locuitor).
 In anul 2008 existau 7176 intreprinderile din zona pilot, din care 147 intreprinderi
mijlocii si numai 23 de intreprinderi mari. Micro-intreprinderile si intreprinderile mici
predomina (micro-intreprinderile reprezinta 88,8% din totalul intreprinderilor din
zona).
 Numarul de intreprinderi / 1000 de locuitori este cel mai scazut in judetele din sudul
tarii, Teleorman, Olt, Mehedinti, si cel mai crescut in judetele Ilfov and Constanta.
Media zonei (31,3) este mai mare decat cea la nivel national (25,8), dar este puternic
influentata de valoarea mare a acestui indicator pentru Bucuresti (60 intreprinderi/1000
de locuitori).
 Peste 70% din intreprinderile din zona pilot activeaza in sectorul tertiar, servicii, dar
majoritatea sunt micro-intreprinderi. Un procent mic de hoteluri si restaurante in total
intreprinderile de servicii (doar 4,5%).
 Judetul Constanta are cea mai mare pondere a hotelurilor si restaurantelor (9%).
CARACTERISTICI ECONOMICE
CARACTERISTICI ECONOMICE
AGRICULTURA
Activitate traditionala in special in judetele din sudul tarii (ex. Teleorman, Calarasi, Ialomita,
Giurgiu, Olt, Dolj) dar si in Braila, Constanta, Galati situate in partea de SE a tarii.
Aceste judete detin primele locuri in ierarhia pe judete din Romania, avand un potential ridicat
pentru agricultura si zootehnie cu terenuri agricole de calitate;
Activitatile din agricultura absorb un numar substantial de persoane angajate si le ofera o
sursa de venit;
 Judetele din zona analizata exceleaza la nivel national in anumite culturi vegetale si/sau
productie animala.
Cea mai mare contributie in crearea productiei agricole in zona analizata, o au judetele
Constanta (10,7%), Galati (10,6%), Dolj (10,2%), Caras Severin (10,2%); cea mai scazuta
contributie fiind inregistrata in Tulcea ( 4,3%), Mehedinti (4,6%). Cea mai ridicata productie
animala: Olt, Calarasi si Teleorman.
Fragmentarea unitatilor agricole care practica o agricultura de subzistenta (slaba mecanizare,
sistem deficient de irigatie);
Lipsa unor burse de alimente care duc la existenta unei piete libere in zona;
Agricultura organica incepe sa se dezvolte iar productia din agricultura se diversifica;
 Agroturismul si turismul rural reprezinta o oportunitate pentru regiune, putand sustine
valorificarea produselor agricole, a potentialului cultural si a bogatiei etnografice a zonei.
 Exista deja anumite initiative de dezvoltare a turismului rural, fiind prezente structuri de
cazare in zonele rurale.
CARACTERISTICI ECONOMICE
SILVICULTURA
Distributia fondului forestier pe judete, comparativ cu suprafata totala la nivel
national (6.469.852 ha) indica o concentrare intr-o proportie semnificativa a
acestuia in judetul Caras – Severin (5,97%), in timp ce restul judetelor sunt
deficitare in vegetatie forestiera - Mehedinti (1,94%), Tulcea (1,40%), Dolj (1,35%),
Constanta (0,59%), Galati (0,57%), Olt (0,52%), Giurgiu (0,51%), Teleorman (0,42%),
Braila (0,40%), Ialomita (0,40%) si Calarasi (0,31%).
Valorificarea limitata a lemnului si a tehnologiilor vechi pentru exploatarea
lemnului;
Preturi reduse pentru produsele forestiere non-lemnoase: fructe de padure,
ciuperci, plante medicinale;
Conditii naturale adecvate pentru practicarea silvoturismului si activitatilor
turistice, drumetiilor, calariei, ciclismului, etc.
Practica redusa a silvoturismului.
CARACTERISTICI ECONOMICE
GAME MANAGEMENT / VANATOARE –
TURISM DE VANATOARE
Existenta in arealul studiat a unor fonduri
de vanatoare importante
Turismul de vanatoare reprezinta pentru
Romania un sector care dispune de un
valoros potential de dezvoltare, neexploatat
inca suficient, dar care poate deveni o sursa
de atractie atat a investitorilor, cat si a
turistilor straini.
Suprafata fondurilor de vanatoare din
judetele analizate reprezinta 30,1% din
suprafata fondului cinegetic din Romania.
Directia Silvica Braila (2 cabane de
vanatoare - 113 paturi), Directia Silvica
Caras - Severin (12 cabane de vanatoare 113 paturi), Directia Silvica Calarasi (va
amenaja 2 cabane -20 locuri), Directia
Silvica Giurgiu poate desfasura actiuni de
silvoturism si agrement, folosind eficient
capacitatile proprii. In judetul Teleorman
activitatea de silvoturism este in plina
dezvoltare.
CARACTERISTICI ECONOMICE
INDUSTRIE
Sectorul de industrial nu este dezvoltat la intregul sau potential mai ales din cauza
dezvoltarii sale artificiale in perioada comunista. Sectorul industrial sufera un proces de
restructurare si chiar declin al unor ramuri. Numar mare de zone mono-industriale si
dezindustrializare in alte zone.
Restructurarea activitatii industriale a generat somaj, persoanele afectate orientandu-se catre
alte sectoare de ex. agricultura sau turism. In unele judete (ex. Tulcea, Caras Severin), sectorul
turistic inregistrat o dezvoltare semnificativa in ultimii ani, continuand sa fie o alternativa
pentru dezvoltarea locala.
In trei judete (Olt, Calarasi, Galati) contributia industriei la crearea cifrei de afaceri depaseste
50%, industria fiind principalul sector de activitate si in special industria prelucratoare, cu o
contributie de peste 90% din cifra de afaceri judeteana. Nivel scazut de inovatie industriala.
 Distributie inegala a intreprinderilor in teritoriu, fiind concentrate mai ales in zonele urbane.
Unele monumente constituie elemente reprezentative pentru istoria industriala (ex.
Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I si Portile de Fier II din judetul
Mehedinti, Podul Anghel Saligny Cernavoda) devenind atractii turistice pentru vizitatori.
CARACTERISTICI ECONOMICE
SERVICII, COMERT
Serviciile de turism sunt mai dezvoltate in judetele Constanta, Tulcea, Caras
Severin, unde de altfel exista si statiuni turistice, respectiv pe litoralul Marii Negre,
Tulcea, ca o poarta de acces la Delta Dunarii si in statiunile balneare si climatice din
zona de munte, dar si in Bucuresti.
Reteaua de unitati comerciale este dezvoltata insuficient pentru a putea satisface
cererile turistilor de bunuri si servicii.
Contributie scazuta a sectorului de servicii la dezvoltarea economiei regionale in
general si la sectorul turismului in particular.
Intreprinderile mici, oferind o varietate de servicii incepand cu cazare, produse
alimentare si bauturi, artizanat etc. au aparut, contribuind la dezvoltarea
economica a zonei.
SECTOR TURISTIC
 ATRACTII TURISTICE
 Monumente de interes turistic
 Existenta si diversitatea unor resurse turistice naturale si antropice
valoroase: un patrimoniu cultural-artistic bogat, locatii arheologice, o gama
larga de muzee, parcuri si lacuri cu facilitati de recreare.
 Statiuni turistice
 Prezenta unui numar important de statiuni cu traditie in turismul montan,
de litoral, balneo-climateric, recunoscute la nivel national si international;
 INFRASTRUCTURA TURISTICA
 Structuri de cazare
 Nr. de structuri de cazare pe tipuri de structuri turistice (hoteluri, pensiuni,
campinguri): 31% din totalul unitatilor de cazare din Romania
 Nr. locuri de cazare pe tipuri de structuri: 50% din total RO (74,5% CT)
 Tipologia structurilor de cazare este una relativ complexa;
 Concentrarea capacitatii de cazare in unele zone distinctive mai ales in cele
urbane si in statiunile turistice;
 Grad de ocupare: sub 50%
 Servicii oferite in cadrul structurilor de cazare: sali de conferinta,
sauna, piscine etc.
SECTOR TURISTIC
SECTOR TURISTIC
INFRASTRUCTURA TURISTICA


SLABA DIVERSIFICARE A OFERTEI DE AGREMENT
Spa si bai termale
 Furnizorii independenti de servicii spa ofera servicii de calitate (mai ales in
facilitatile din Bucuresti);
 Lipsa unor facilitati medicale moderne in statiunile spa;
 Statiunile spa si baile termale depind mult de subventiile de la stat.

Centre de echitatie
 Existenta unei retele de herghelii si centre ecvestre distribuite avand un bun
potential pentru organizarea de activitati de calarie.


Aquaparcuri
Terenuri de golf
 Traditie in golf in Romania de 90 de ani, pastrata constant la Clubul Diplomatic
din Bucuresti si existenta Federatiei Romane de Golf;

Centre de informare turistica
 Centre de informare si promovare turistica nationale
 Centre de vizitare si puncte de informare in cadrul parcurilor naturale si nationale
 Numar insuficient de centre de informare si promovare turistica si uniformitatea
limitata a serviciilor pe care le ofera.
SECTOR TURISTIC
SECTOR TURISTIC
CERERE TURISTICA
Elemente analizate
 Nr. de turisti: 36,3% din totalul turistilor sositi in Romania, cei mai multi
fiind cazati Bucharest-Ilfov (40.1%), Constanta (37.8%), Caras Severin (4.0%),
Tulcea (3.7%)
 % Sosirilor de turisti straini in total sosiri: 720 persoane din care 80.6% sositi
in Bucuresti, ponderi mai importante in total sosiri in regiune fiind
inregistrate in Constanta (9%) si Tulcea ( 2.4%).
 Nr. de innoptari: Total - 8.068 innoptari din care 1.729 innoptari ale strainilor
(4,7%). Cele mai ridicate ponderi in total innoptari in regiune au avut
consemnate in judetele Constanta (55%), Bucuresti-Ilfov (27.4%), Caras
Severin (8.8%), Ialomita (3.8%), Braila (3.6%).
Aspecte importante
 Sezonalitate ridicata mai ales in perioada de vara;
 Diferente intre judete in ce priveste numarul de vizitatori si concentratia
mare de sosiri in judetul Constanta;
 Competitivitate scazuta a ofertei turistice reduce numarul vizitatorilor.
SECTOR TURISTIC
Va multumim pentru atentie