Transcript 2. Factorii care determină mărimea cererii turistice

6 .Particularităţile şi factorii care
influenţează cererea turistică
1. Particularităţile cereii turistice
2. Factorii care determină mărimea
cererii turistice
3. Comportamentul consumatorului
turistic
4. Elasticitatea cererii turistice
1
1.Particularităţile cererii turistice
Conceptul de cerere turistică trebuie să
fie tratat în stânsă legătură cu:
a.) cel de piaţă, în general, şi
b.) de piaţă turistică, în special.
2
Piaţa în general este locul în care se desfăşoară
tranzacţii de natură comercială sau financiară.
Piaţa are mai multe semnificaţii:
• locul unde au loc schimburile sau relaţiile dintre
agenţii economici care vând şi cumpără;
• formă de organizare a schimburilor;
• întâlnire şi/sau confruntare între cererea şi
oferta de diferite bunuri şi servicii, în scopul de a
se realiza schimbul la preţuri care se stabilesc
prin negiciere.
Piaţa turistică în special este locul de întâlnire a
produselor turistice, materializate sub forma ofertei
turistice, ca trebuinţele de consum turistic,
exprimate sub forma cererii turistice.
Definind foarte scurt, structura pieţei turistice: piaţa
turistică este alcătuită din cerere şi ofertă.
3
Ce înţelegem prin cererea turistică?
• Prin cererea turistică înţelegem: cantitatea de
servicii pe care o persoană doreşte şi este
capabilă să o cumpere, la un anumit preţ şi
într-o perioadă dată de timp.
• Prin cererea turistică internaţională înţelegem:
numărul sosirilor şi înnoptărilor (zile-turist),
încasările registrate în balanţa de plăţi a unei
ţări la capitolul ”turism”.
4
Din ce este formată cererea turistică?
• din totalitatea persoanelor care se
deplasează periodic şi temporar în afara
reşedinţei proprii,
• în scopul petrecerii vacanţei sau
concediului,
• timp în care solicită şi consumă o serie de
bunuri şi servicii specifice călătoriei şi
sejurului în localităţile de destinaţie
turistică.
5
Particularităţile cererii turistice imprimată de piaţa
turistică
• Cererea pentru diferite servicii turistice este complementară, în sensul că serviciile
de transport, de cazare şi de alimentaţie se presupun reciproc, alcătuind un lanţ.
• Cererea coincide cu consumul turistic din două motive:
1.pentru că turistul este cel care se deplasează la locul unde sunt produse
serviciile,
2. pentru că aceste servicii nu pot fi stocate.
• Cererea turistică nu are o distribuţie uniformă, ci se concentrează în anumite
regiuni şi zone geografice.
În foarte multe ţări, cererea turistică se caracterisează printr-o sezonalitate
accentuată:
– perioadele vacanţelor şcolare,
– perioadele concediilor de odihnă,
– evenimente sportive,
– evenimente culturale şi
– religioase.
• Cererea turistică poartă şi amprente:
− amprenta specificului naţional,
− al locului consumului turistic,
− tipului de turism practicat şi
− unor factori psihologici.
6
2. Factorii care determină mărimea
cererii turistice
Factorii care influenţează mărimea cererii turistice pot fi grupaţi în mai multe categorii:
a.) factorii economici: - nivelul veniturilor personale;
- evoluţia preţurilor şi a cursului valutar;
b.) factorii de ordin social: - gradul de polarizare socială;
- mărimea clasei de mijloc;
- stilul de viaţă sau modul de trai;
- nivelul ratei şomajului;
- mărimea timpului liber;
c.) factorii de ordin cultural: - nivel de instruire şi educaţie;
- respectul pe care-l manifestă turiştii faţă de
valorile culturale;
d.) factori demografici: - structura pe vârste a populaţiei;
- mărimea familiilor;
- gradul de urbanizare;
e.) factori tehnici:
- distanţele ce trebuie parcurse;
- gradul de înzestrare cu mijloace auto;
f.) factori de ordin administrativ: - facilităţile privind călătoria în alte state;
- condiţii de ordin sanitar (ex. vaccinarea)
Toţi aceşti factori definesc înclinaţia spre călătoria turistică.
7
Bazinele de cerere şi de ofertă turistică
Bazinele de cerere turistică se află în
ţările dezvoltate, din punct de vedere
economic, unde persoanele cu venit
ridicat îşi pot permite să plătească preţul
unor călătorii internaţionale.
Bazinele de ofertă turistică se află în
zonele unde există atracţii turistice,
naturale şi atropice.
8
Bazine turistice
Câteva bazine turistice domină fluxurile turistice internaţionale.
Principalele zece ţări emiţătoare de turişti sunt:
– America ( SUA şi Canada),
– Europa (Germania, Marea Britanie, Franţa, Olanda, Italia, Belgia şi
Spania),
– Asia (Japonia).
Ei împreună reprezintă peste 40% din bazinele de cerere turistică la
nivel mondial. În aceaşi timp acestea reprezintă principalele ţări
bogate ale lumii.
La nivel mondial putem vorbi de trei mari bazine de destinaţie
turistică:
• bazinul euro-mediteranian cu o concentrare mai mare pe ţărmul
nordic al Mării Mediterane;
• bazinul America de Nord – Caraibe, numită „ Mediterana
Americană”
• Asia de Est şi Pacific.
9
Domiciliul turiştilor internaţionali
• Peste 50% dintre turiştii internaţionali
au domiciliul în ţări europene,
• aproape 20% de pe continentul
american şi din Asia de Sud şi Pacific,
iar turiştii din Africa şi Asia de Sud abia
ating 3%.
10
3. Comportamentul consumatorului turistic
Gruparea comportamentelor
•
•
•
Comportamentul diferă de la un individ
la altul. Nu există două comportamente
identice. Totuşi ele pot fi grupate în
funcţie de:
diferenţele de atitudine
percepţie
motivaţie
11
Motivaţia în turism
Motivaţia în turism poate fi urmărită pe mai
multe planuri:
• motivaţii fizice
• motivaţii culturale
• motivaţii interpersonale
• motivaţii legate de statutul social al
persoanei şi de prestigiu.
12
Influenţe asupra formelor de motivaţie
Formele de motivaţie menţionate mai sus sunt influenţate
de:
• imaginea formată despre călătoria turistică şi produsele
turistice (experienţe, preferinţe, învăţăminte; idei,
concepţii);
• stilul propriu de viaţă:
– conservativ (confortabil, convenţional);
– emulator (ambiţios, competitiv);
– îndestulător (mergând de la venituri satisfăcătoare, până la cel
prosper, chiar extravagant, afişat de unii membri ai societăţii);
• ciclul de viaţă (copilărie, adolescenţă, maturitate, vârsta a
treia).
13
Psihologia indivizilor
Influenţele amintite se concretizează în psihologia fiecărui individ, sau a unor grupuri întregi de
oameni.
Psihologia fiecărui individ determină comportamentul consumatorului turistic. Literatura de
specialitate distinge trei grupe mari de turişti:
1.) Turişti psihocentrici:
* dispun de venituri mici;
* preferă călătoriile pe distanţe mai scurte;
* apelează la servicii turistici mai modeste;
* se mulţumesc cu condiţii de cazare şi alimentaţie mai ieftine;
* se integrează uşor în stilul de viaţă al localnicilor;
* ei sunt adepţii unui stil de viaţă conservativ, convenţional.
2.) Turiştii mediocentrici:
* au venituri medii;
* permit o vacanţă anuală fie în interor, fie în exteriorul ţării;
* aparţin, în general, clasei de mijloc;
* formează cea mai mare parte a turiştilor;
3.) Turiştii alocentrici:
* dispun de venituri mari;
* au călătorit mult şi compară diferite oferte;
* vizitează zone exotice;
* preferă condiţii de cazare şi alimentaţie calitativ superioare;
14
Condiţii particulare de consum
Încadrarea exactă a fiecărui turist în una din grupele amintite este greu
de realizat.
Practica turismului a demonstrat că putem întâlni şi alte situaţii ca fiind
efectul direct al unor condiţii particulare de consum:
• efect de regret: turistul trăieşte o experienţă nefericită ;
• efect de imitaţie: cererea unui turist creşte sau scade ca urmare a
alegerilor făcute de alţii;
• efect de demonstraţie: cererea unor indivizi nu depinde strict de nivelul
veniturilor de care dispun;
• efect conjunctural: pe perioadavacanţelor turistul este tentat să
cheltuiască mai mult decât în restul anului;
• efect snobist: unii consumatori renunţă la cumpărarea unor servicii
turistice numai pentru faptul că mulţi alţi turişti au optat pentru acelaşi
tip de vacanţă; ei doresc ca alegerea lor să aibă un caracter exclusivist;
• efectul Veblen: preferinţelepentru un anumit tip de vacanţă cresc pe
măsură ce creşte şi preţul; accesul la anumite servicii turistice sunt
posibil numai pentru cei ce dispun de resurse materiale foate mari.
15
4. Elasticitatea cererii turistice
Dintre factorii economici care îşi exercită influenţa
asupra mărimii şi structurii cererii turistice ,
vorbim despre:
• nivelul preţurilor şi tarifelor, bunurilor şi
serviciilor care intră în consumul turistic;
• mărimea veniturilor de care dispun turiştii.
Astfel:
dacă preţul tarifelor creşte cererea
pentru servicii turistice scade
dacă venitul creşte şi cererea pentru
servicii turistice creşte.
16
Ce măsoară elasticitatea?
Gradul în care cererea turistică reacţionează la
orice modificare a preţului şi venitului. Adică
mai exact, ea pune în evidenţă modificarea
relativă a cantităţii cerute, în funcţie de influenţa
exercitată de un anumit factor.
Cererea pentru un anumit produs turistic poate fi:
• elestică:
Ep > 1
• inelastică: Ep < 1
• neutră:
Ep = 1
Ep = coeficientul elasticităţii cererii turistice în
funcţie de preţ
17
18
În practică este important să cunoaştemelasticitatea cererii,
pentru că prin asta putem defini influenţa formei de cerere
asupra venitului total obţinut de firma turistică.
19
Concluzii:
•
•
•
•
elasticitatea în raport cu preţul depinde foarte mult de
substituibilitatea produselor turistice.
elasticitatea cererii în raport cu preţul, depinde în mare
măsură, de locul pe care serviciile turistice îl ocupă în
consum.
dacă serviciile turistice deţin o parte mai mare în totalul
cheltuielilor bugetului familial, cererea turistică va avea un
caracter mai elastic.
elasticitatea cererii este sensibilă şi la timpul care se scurgede
la modificarea ultimului preţ al unui serviciu turistic.
Determinarea elasticităţii cererii turistice în funcţie de
preţuri şi venituri ne ajută foarte mult la efectuarea
unor calcule legate de previziunea circulaţiei turistice
într-o anumită perioadă a anului, sau într-o anumită
zonă geografică.
20
Conţinut
Cererea turistică
1. Particularităţile cererii turistice
Ce înţelegem prin cerere turistică?
Din ce este formată cererea turistică?
Particularităţile cererii turistice imprimată de piaţa turistică
2. Factorii care determină mărimea cererii turistice
Gruparea factorilor
Bazinele de cerere şi de ofertă turistică
Bazine turistice
Domiciliul turiştilor internaţionale
3. Comportamentul consumatorului turistic
Gruparea comportamentelor
Motivaţia în turism
Influenţe asupra formelor de motivaţii
Psihologia indivizilor
Condiţii particulare de consum
4. Elasticitatea cererii turistice
Ce măsoară elasticitatea?
Concluzii
21
• Bibliografie:
• conf. univ. dr. Marinela Ghereş, Turism
internaţional - suport de curs , 2011
• prof. univ. dr. Gheorghe Postelnicu,
Turism internaţional: realităţi şi
perspective, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj-Napoca, 1998.
22