2.1 Impactul macroeconomic al turismului

Download Report

Transcript 2.1 Impactul macroeconomic al turismului

CAPITOLUL 2
IMPACTUL EONOMICO-SOCIAL AL
TURISMULUI
2.1 Impactul macroeconomic al
turismului
2.2 Efectul multiplicator al turismului
2.2.1 Turismul şi ocuparea fortei de
munca
2.2.2 Turismul international şi
echilibrarea balantei de plati externe
2.3 Impactul social al turismului
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Sistemul activitaților și serviciilor turistice constituie un
complex integrat în ansamblul subsistemelor principale din
economie, cu care interacționeaza permanent.
Subsistemele serviciilor turistice
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Organizaţia Mondială a Turismului împarte efectele turismului asupra
economiei în trei categorii, respectiv:
globale: asupra economiei naţionale, în
general, stimulării producţiei, folosirii forţei de
muncă;
 efecte
 efecte
parţiale: asupra echilibrului balanței de
plăţi, nivelul ratei de schimb, masei monetare şi
circulaţiei băneşti, modului de distribuţie a
veniturilor, dezvoltării regionale, mediului rural,
mişcării demografice;
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Efectele pozitive directe sunt reliefate prin:
 creşterea produsului intern brut şi a venitului naţional datorită creşterii
volumului încasărilor din turism (realizate atât de prestatorii direcţi – unităţi de
cazare, alimentaţie publică, agrement, transportatori, cât si a agenţiilor de turism),
ca urmare a sporului de producţie;
 reechilibrarea balanţei comerciale de plăţi ca urmare a creşterii volumului
încasărilor valutare rezultate din :

vânzarea serviciilor turistice pe valută;

exportul intern;
 valorificarea unor categorii de resurse naturale și antropice (care găsesc în
turism cea mai bună valorificare sau chiar singura);
 creşterea prosperităţii zonelor în care se dezvoltă turismul (favorizând
dezvoltarea infrastructurii în zonă, valorificarea resurselor, a forţei de muncă etc.).
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Efectele indirecte pot fi reprezentate de:






locurile de munca indirecte create în alte sectoare
prin dezvoltarea turismului,
cresterea veniturilor indirecte si a produsului
indirect din alte ramuri,
activitaţi, cresterea investiţiilor din alte sectoare
de activitate, a veniturilor
suplimentare obținute de acestea prin
promovarea potențialului turistic al unei zone si
intensificarea circulației turistice,
efectele în planul sanatații,
refacerii capacitații de munca a resurselor
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Principalele sectoare de activitate economica care cumuleaza efectele
directe si indirecte ale dezvoltarii turismului sunt:
1. ramurile generatoare de materii prime, materiale auxiliare necesare crearii
bazei tehnico-materiale a turismului (construcții de masini, finanțe,
industria mobilei, a prelucrarii lemnului);
2. ramurile care deservesc si amenajeaza infrastructura (rețeaua de drumuri,
cai ferate, furnizoare de energie, apa, lucrarile de sistematizare a
teritoriului);
3. industria usoara, mica industrie, producatoare de bunuri de consum curent,
cerute pe durata sejurului ;
4. industria alimentara;
5. industria articolelor sportive, de artizanat;
6. comerțul, care îsi va dezvolta rețeaua de unitați comerciale si de
alimentație;
7. serviciile personale, de posta, telecomunicații, transport;
8. cultura si arta.
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Aprecierea locului și aportului turismului la dezvoltarea economiei naționale este facută
cu ajutorul unui sistem de indicatori, mai semnificativi fiind următorii:
1. ponderea cheltuielilor turistice în totalul cheltuielilor de consum (pc)
pc= (Σ Ct / (Σ Cc) × 100
în care Ct, Cc = cheltuieli turistice respectiv cheltuieli de consum
2. ponderea personalului din turism în populația activa (Pp)
Pp =( Pt / Pa) × 100
în care Pt , Pa – populația ocupata în turism, populația activă
3. aportul încasarilor din turism în produsul național net sau în P.I.B (Aî )
Aî =(Σ It / P.N.N) × 100
în care It--încasari din turism, P.N.N.-produsul național net
4. aportul turismului în exportul de marfuri (At)
At =(Ite/Em) × 100
în care Ite -încasari turisti externi; Em – exportul de marfuri
5. ponderea cheltuielilor turistice în importul de marfuri (Pi)
Pi=(Ce/Imp) × 100
în care Ce-cheltuielile turistice ale populației autohtone în alte țari; Imp- importul de
marfuri.
Ponderea valorii adăugate din turism în PIB
Indicatori
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Val.
adăugată în
hot. şi
restaurante
(mld. lei)
1904,2
2459,0
2730,0
3114,2
3803,6
5089,9
6621,5
8402,2
PIB
(mld.lei
preţuri
curente)
80377,3
116768,7
152017,0
197427,6
247368,0
288954,6
344650,6
412761,5
Ponderea
VA din
turism în
PIB (%)
2,37
1,84
2,13
2,13
1,53
1,76
1,92
2,03
2.2. Efectul multiplicator al turismului
 efectul direct constă în creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii,
profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour-operatoare), ca
urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite
perioade de timp, de obicei un an;
 efectul indirect vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile
turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care
firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine oferta
turistică la parametri competitivi;
 efectul indus asupra întregii economii naţionale, deoarece atât veniturile
celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului
producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării
altor mărfuri şi servicii de care au nevoie.
Asistăm astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la
scară macroeconomică.
Impactul macroeconomic
$ valuta turiștilor $
$
Infrastructura
Taxe
venituri
$
$
Impulsionarea
afacerilor $
Locuri de
muncă
2.2. Efectul multiplicator al turismului
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi
definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de
cheltuieli a turistului, care va fi utilizat în economie.
 Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investiţiilor, în
literatura de specialitate se indică o fomulă de calcul a multiplicatorului
turistic astfel:
r = 1 / 1 − c’
unde:
r = multiplicatorul turistic care arată de câte ori se multiplică în economia
naţională fiecare unitate monetară cheltuită de turist;
c’ = înclinaţia marginală spre consum turistic care arată cu cât creşte
cheltuiala pentru consumul turistic la creşterea cu o unitate monetară a
veniturilor din turism.
2.2. Efectul multiplicator al turismului
 Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă un
important rol în economie.
 El creează noi locuri de muncă, participând astfel la atragerea excedentului
de forţă de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea
şomajului.
 Legat de efectul indirect al creşterii numărului celor ocupaţi în acest sector,
studiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea 1-3 locuri de
muncă indirecte şi induse. Aceasta se explică prin aceea că turismul, fiind
un mare consumator de bunuri şi servicii, influenţează benefic utilizarea
forţei de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, industria
alimentară, construcţii).
2.2. Efectul multiplicator al turismului
 În acest sens, se poate aprecia turismul ca fiind cel mai dinamic sector,
prin prisma creării de locuri de muncă sub diferite forme care au
determinat stabilirea următoarelor tipuri de angajări:
- angajare directă – persoanele care lucrează într-o întreprindere
turistică, precum hoteluri, restaurante, magazine pentru turişti, agenţii de
voiaj, touroperatori;
- angajare indirectă – locuri de muncă produse în sectoarele de
aprovizionare cu mărfuri alimentare şi nealimentare, respectiv industrie,
agricultură, piscicultură;
- angajare indusă – personal suplimentar angajat pe baza cheltuirii
câştigurilor salariale realizate de angajaţii direcţi şi indirecţi;
- angajare în domeniul construcţiilor – locuri de muncă în domeniul
construcţiei infrastructurii şi capacităţii de turism; acestea, de regulă, sunt
temporare, dar pot dura o perioadă mai îndelungată în acele zone unde
are loc o dezvoltare continuă a turismului.
Ponderea populaţiei ocupate din turism în totalul populaţiei
ocupate din România
indicatori
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Populaţia
ocupată în
hoteluri şi
restauran
te (mii)
93
79
95
105
133
133
134
156
Populaţia
ocupată în
economie
(mii)
8629
8563
8329
8306
8238
8390
8469
8726
Ponderea
populaţiei
ocupate în
turism în
total
populaţie
ocupată
1,07
0,92
1,14
1,26
1,61
1,58
1,58
1,78
2.2. Efectul multiplicator al turismului
Relaţia turism-forţă de muncă poate fi exprimată şi calitativ, printr-o serie de
aspecte :



nivelul de calificare profesională –circa 40% din
totalul personalului din turism este necalificat,
aprox. 42% din total personal are studii medii, 8%
studii de specialitate şi numai 10% studii
superioare.
fluctuaţia - se apreciază că, în medie, 35- 40%
din totalul lucrătorilor din turism sunt angajaţi
temporar.
raportul între cei angajaţi full-time şi parttime, caracterul temporar al angajării, alături de
Turismul international şi echilibrarea
balantei de plati externe
 turismul apare ca o componentă importantă a relaţiilor economice
internaţionale.
 turismul face parte din structura comerţului invizibil mondial,
reprezentând una dintre principalele componente ale acestuia.
Comerţul invizibil este o formă a schimburilor economice internaţionale
care nu au ca obiect o marfă.
Comerţul invizibil se materializează şi formează „balanţa invizibilă” sau
„balanţa serviciilor”, componentă importantă a balanţei de plăţi
externe a unei ţări.
În cadrul balanţei serviciilor, încasările şi cheltuielile provenite din
activitatea turistică se înregistrează în contul balanţier numit
„călătorii”. Astfel, în creditul acestui cont se înscriu veniturile
rezultate din activitatea turistică, iar în debit cheltuielile ocazionate
de desfăşurarea activităţii turistice.
Turismul international şi echilibrarea
balantei de plati externe
În funcţie de mărimea şi semnul soldului contului „călătorii”, dar şi de mărimea şi
semnul soldurilor celorlalte conturi balanţiere, putem avea una din următoarele
situaţii:
a) Contul „călătorii” are un sold pozitiv, atunci acesta poate contribui, în
funcţie şi de soldul celorlalte conturi balanţiere, după caz la:
 reducerea deficitului balanţei de plăţi;
 echilibrarea balanţei de plăţi;
 creşterea excedentului balanţei de plăţi.
b) Contul „călătorii” are un sold negativ, atunci acesta poate contribui la:
 creşterea deficitului balanţei de plăţi;
 reducerea excedentului balanţei de plăţi;
 dezechilibrarea balanţei de plăţi.
2.3 Impactul social al turismului
 Turismul are şi o profundă semnificaţie socio-umană. El actionează, prin
natura sa, atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra populaţiei din
zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng şi asupra
calităţii mediului, a utilizării timpului liber şi nu în ultimul rând asupra
legăturilor dintre naţiuni.
 Turismul este, dincolo de toate, UN ELEMENT care favorizează
comunicarea, schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea
orizontului cultural cu efect asupra formării intelectuale.
 Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul său
reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de
muncă a populaţiei, atât prin formele de odihnă, cât şi prin formele de
tratamente balneo-medicale. Totodată, turismul reprezintă un mijloc de
educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură şi civilizaţie a
oamenilor.
2.3 Impactul social al turismului
Pe lângă efectele pozitive în plan social, turismul poate genera și efecte
negative:
 Supraaglomerarea - un aflux de turişti în vârful de sezon deranjează
rezidenţii de la activităţile lor zilnice, fapt ce poate conduce chiar la
resentimente şi ostilitate, fiind o problemă presantă mai ales în comunităţile
rurale mici, lipsite de infrastructura şi serviciile necesare pentru
satisfacerea cerinţelor consumatorilor.
 Standardizarea - intervine în procesul de satisfacere a dorinţelor turiştilor
pentru ca sejurul să se desfăşoare în condiţii cât mai familiare. Deşi
peisajul, cazarea, alimentaţia trebuie să satisfacă aşteptările turiştilor pentru
noutate şi necunoscut, totuşi nu trebuie să fie foarte noi şi foarte ciudate
pentru că puţini turişti sunt în căutarea lucrurilor complet noi.
 Distorsionarea şi manipularea obiceiurilor şi artei locale. Acesta este un
efect cultural negativ întâlnit şi sub alte formulări, cum ar fi "pierderea de
autenticitate a culturii locale", "trivializarea culturii locale", "vulgarizarea"
acesteia.
2.3 Impactul social al turismului
 Tendinţa de imitaţie sau "efectul de demonstraţie" - creează mari
satisfacţii şi frustrări în rândul localnicilor care se confruntă cu persoane
cu stiluri de viaţă, standarde, valori, ambiţii şi niveluri materiale total
diferite de ale lor. Turiştii le apar localnicilor bogaţi, plini de succes,
interesanţi şi sofisticaţi, ceea ce cauzează, mai ales în rândul tinerilor
dorinţa de imitaţie.
 Creşterea criminalităţii şi a altor manifestări antisociale ale
localnicilor. Turismul de masă este adesea acompaniat de creşterea
criminalităţii. Prezenţa unui mare număr de turişti cu foarte mulţi bani de
cheltuit, cu bunuri de valoare( camere video, bijuterii), reprezintă adesea o
atracţie pentru criminali şi hoţi.
 Fragmentarea comunităţilor. Ariile turistice care se dovedesc foarte
populare pentru turişti vor deveni reşedinţe secundare pentru cei care-şi
permit să plătească preţuri ridicate pentru case şi terenuri.
2.3. Impactul social al turismului
Conflicte în utilizarea resurselor. Deposedarea populaţiei locale se extinde
şi la alte aspecte cum ar fi lipsa de acces la resursele naturale proprii( apă,
energie) datorită dezvoltării turismului; supărătoare este şi degradarea
mediului şi creşterea costurilor de utilizare a infrastructurii pentru localnici,
cum ar fi creşterea costurilor pentru furnizarea apei sau a facilităţilor sanitare.
Iritarea localnicilor datorită comportamentului turiştilor. Ignoranţa şi
lipsa de grijă a turiştilor care nu înţeleg să respecte obiceiurile şi valorile
morale ale localnicilor provoacă iritarea acestora, transformând o atitudine
iniţială de ospitalitate într-una de antagonism şi ostilitate.
Prostituţia şi turismul sexual. Exploatarea sexuală a copiilor şi a tinerelor
femei însoţeşte dezvoltarea turismului în multe părţi ale lumii. Deşi turismul
nu este cauza exploatării sexuale, el furnizează acces uşor la aceasta.
Bibliografie
1. Maria Oroian şi Marinela Ghereş-Economia şi managementul
turismului, Editura Casa Carţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2013
2. Puiu Nistoreanu-Economia turismului,teorie şi practică,
Biblioteca digitală ASE,accesat în martie 2013.
3. J.Ch. Halloway,Taylor,N.,the Business of Tourism,seventh
edition, Prentice Hall, Harlow,2006,p104
Tema Curs 18-19 Martie 2013
Punctaj acordat 0,5puncte
Calculaţi impactul macroeconomic
al turismului pentru ţara pe care o veţi analiza în cadrul
proiectului individual utilizînd relaţiile de calcul din
acest curs si date statistice din 2011-2012.
Veţi calcula:
ponderea cheltuielilor turistice în totalul
cheltuielilor de consum (pc),ponderea personalului
din turism în populația activa (Pp), aportul
încasarilor din turism în produsul național net sau în
P.I.B (Aî ), aportul turismului în exportul de marfuri
(At) şi ponderea cheltuielilor turistice în importul de
marfuri (Pi
