Transcript 2.1 Impactul macroeconomic al turismului

CAPITOLUL II
IMPACTUL ECONOMICO-SOCIAL AL
TURISMULUI
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
2.2 Efectul multiplicator al turismului
2.3. Turismul şi ocuparea fortei de munca
2.4. Turismul international şi echilibrarea
balantei de plati externe
2.5. Impactul socio-cultural al turismului
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Organizaţia Mondială a Turismului împarte efectele turismului asupra
economiei în trei categorii, respectiv:
asupra economiei naţionale, în
general, stimulării producţiei, folosirii forţei de
muncă;
 efecte globale:
 efecte parţiale: asupra
echilibrului balanței de plăţi,
nivelul ratei de schimb, masei monetare şi circulaţiei
băneşti, modului de distribuţie a veniturilor,
dezvoltării regionale, mediului rural, mişcării
demografice;
asupra calităţii mediului, formării
profesionale, obiceiurilor de consum, instruirii şi
educaţiei, schimbărilor sociale şi culturale.
 efecte externe:
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Efectele pozitive directe sunt reliefate prin:
 creşterea produsului intern brut şi a venitului naţional datorită creşterii
volumului încasărilor din turism (realizate atât de prestatorii direcţi –
unităţi de cazare, alimentaţie publică, agrement, transportatori, cât si a
agenţiilor de turism), ca urmare a sporului de producţie;
 reechilibrarea balanţei comerciale de plăţi ca urmare a creşterii
volumului încasărilor valutare rezultate din :


vânzarea serviciilor turistice pe valută;
exportul intern;
 valorificarea unor categorii de resurse naturale și antropice (care
găsesc în turism cea mai bună valorificare sau chiar singura);
 creşterea prosperităţii zonelor În care se dezvoltă turismul (favorizând
dezvoltarea infrastructurii în zonă, valorificarea resurselor, a forţei de
muncă etc.).
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Efectele indirecte pot fi reprezentate de:
 locurile de munca indirecte create în alte sectoare prin dezvoltarea
turismului,






cresterea veniturilor indirecte si a produsului indirect din
alte ramuri,
activitaţi, cresterea investiţiilor din alte sectoare de
activitate, a veniturilor
suplimentare obținute de acestea prin promovarea
potențialului turistic al unei zone si intensificarea
circulației turistice,
efectele în planul sanatații,
refacerii capacitații de munca a resurselor umane,
efectele în planul dezvoltarii teritoriale echilibrate,
datorita mutațiilor fluxurilor turistice.
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Principalele sectoare de activitate economica care cumuleaza efectele
directe si indirecte ale dezvoltarii turismului sunt:
1.
ramurile generatoare de materii prime, materiale auxiliare necesare
crearii bazei tehnico-materiale a turismului (construcții de masini,
finanțe, industria mobilei, a prelucrarii lemnului);
2.
ramurile care deservesc si amenajeaza infrastructura (rețeaua de
drumuri, cai ferate, furnizoare de energie, apa, lucrarile de sistematizare
a teritoriului);
3.
industria usoara, mica industrie, producatoare de bunuri de consum
curent, cerute pe durata sejurului ;
4.
industria alimentara;
5.
industria articolelor sportive, de artizanat;
6.
comerțul, care îsi va dezvolta rețeaua de unitați comerciale si de
alimentație;
7.
serviciile personale, de posta, telecomunicații, transport;
8.
cultura si arta.
2.1 Impactul macroeconomic al turismului
Aprecierea locului și aportului turismului la dezvoltarea economiei naționale este facută
cu ajutorul unui sistem de indicatori, mai semnificativi fiind următorii:
1. ponderea cheltuielilor turistice în totalul cheltuielilor de consum (pc)
pc= (Σ Ct / (Σ Cc) × 100
în care Ct, Cc = cheltuieli turistice respectiv cheltuieli de consum
2. ponderea personalului din turism în populația activa (Pp)
Pp =( Pt / Pa) × 100
în care Pt , Pa – populația ocupata în turism, populația activă
3. aportul încasarilor din turism în produsul național net sau în P.I.B (Aî )
Aî =(Σ It / P.N.N) × 100
în care It--încasari din turism, P.N.N.-produsul național net
4. aportul turismului în exportul de marfuri (At)
At =(Ite/Em) × 100
în care Ite -încasari turisti externi; Em – exportul de marfuri
5. ponderea cheltuielilor turistice în importul de marfuri (Pi)
Pi=(Ce/Imp) × 100
în care Ce-cheltuielile turistice ale populației autohtone în alte țari; Imp- importul de
marfuri.
Ponderea valorii adăugate din turism în PIB
Indicatori
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Val. adăugată 1904,2 2459,0 2730,0 3114,2 3803,6 5089,9 6621,5 7817,3 8727,3 94359,5 102122,2
în hoteluri şi
restaurante
(mld. lei)
PIB (mld.lei 80377,3 116768,7 152017,0 197427,6 247368,0 288954,6 344650,6 416006,8 514700,0 501139,4 522561,1
preţuri curente)
Ponderea VA 2,37 1,84 2,13 2,13 1,53 1,76 1,92 1,87 1,69 1,88 2,31
din turism în
PIB (%)
Sursa: Prelucrare după INS, Anuarul Statistic al României 2011, p. 321-322
2.2. Efectul multiplicator al turismului
 efectul direct constă în creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii,
profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour-operatoare), ca
urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite
perioade de timp, de obicei un an;
 efectul indirect vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile
turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care
firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine oferta
turistică la parametri competitivi;
 efectul indus asupra întregii economii naţionale, deoarece atât veniturile
celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului
producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării
altor mărfuri şi servicii de care au nevoie.
Asistăm astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la
scară macroeconomică.
Impactul macroeconomic
$ valuta turiștilor $
$
Infrastructura
Taxe
venituri
$
$
Impulsionarea
afacerilor $
Locuri de
muncă
2.2. Efectul multiplicator al turismului
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi
definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de
cheltuieli a turistului, care va fi utilizat în economie.
 Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investiţiilor, în
literatura de specialitate se indică o fomulă de calcul a multiplicatorului
turistic astfel:
r = 1 / 1 − c’
unde:
r = multiplicatorul turistic care arată de câte ori se multiplică în economia
naţională fiecare unitate monetară cheltuită de turist;
c’ = înclinaţia marginală spre consum turistic care arată cu cât creşte
cheltuiala pentru consumul turistic la creşterea cu o unitate monetară a
veniturilor din turism.
2.3. Turismul şi ocuparea forţei de
muncă
 Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă
un important rol în economie.
 El creează noi locuri de muncă, participând astfel la atragerea
excedentului de forţă de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la
atenuarea şomajului.
 Legat de efectul indirect al creşterii numărului celor ocupaţi în acest sector,
studiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea 1-3 locuri
de muncă indirecte şi induse. Aceasta se explică prin aceea că turismul,
fiind un mare consumator de bunuri şi servicii, influenţează benefic
utilizarea forţei de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura,
industria alimentară, construcţii).
2.3. Turismul şi ocuparea forţei de
muncă
 În acest sens, se poate aprecia turismul ca fiind cel mai dinamic sector,
prin prisma creării de locuri de muncă sub diferite forme care au
determinat stabilirea următoarelor tipuri de angajări:
- angajare directă – persoanele care lucrează într-o întreprindere
turistică, precum hoteluri, restaurante, magazine pentru turişti, agenţii de
voiaj, touroperatori;
- angajare indirectă – locuri de muncă produse în sectoarele de
aprovizionare cu mărfuri alimentare şi nealimentare, respectiv industrie,
agricultură, piscicultură;
- angajare indusă – personal suplimentar angajat pe baza cheltuirii
câştigurilor salariale realizate de angajaţii direcţi şi indirecţi;
- angajare în domeniul construcţiilor – locuri de muncă în domeniul
construcţiei infrastructurii şi capacităţii de turism; acestea, de regulă, sunt
temporare, dar pot dura o perioadă mai îndelungată în acele zone unde
are loc o dezvoltare continuă a turismului.
WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2012, Romania, p. 3
WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2012, Romania, p. 4
WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2012, Romania, p. 4
2.3. Turismul şi ocuparea forţei de muncă
Relaţia turism-forţă de muncă poate fi exprimată şi calitativ, printr-o
serie de aspecte :




nivelul de calificare profesională –circa 40% din
totalul personalului din turism este necalificat, aprox.
42% din total personal are studii medii, 8% studii de
specialitate şi numai 10% studii superioare.
fluctuaţia - se apreciază că, în medie, 35- 40% din
totalul lucrătorilor din turism sunt angajaţi temporar.
raportul între cei angajaţi full-time şi part-time,
caracterul temporar al angajării, alături de alte
aspecte, conducând costul relativ ridicat al creării
unui nou loc de muncă în turism şi întreţinerii
acestuia.
costul formării profesionale.
2.4.Turismul international şi echilibrarea
balantei de plati externe
 Turismul face parte din structura comerţului invizibil mondial,
reprezentând una dintre principalele componente ale acestuia.
 Comerţul invizibil este o formă a schimburilor economice
internaţionale care nu au ca obiect o marfă. Prin apartenenţa la comerţul
invizibil, turismul internaţional are o contribuţie semnificativă la
creşterea şi diversificarea exporturilor.
 Turismul poate reprezenta atât un export, cât şi un import, în funcţie de
condiţiile concrete din fiecare ţară. Spre exemplu, bunurile şi serviciile
pe care le consumă turiştii pe durata şederii lor într-o ţară pot fi
asimilate, pentru ţara vizitată, cu un export, aşa după cum cheltuielile pe
care le face un turist în străinătate constituie, pentru ţara lui de reşedinţă,
un import. Ca urmare, o creştere a numărului turiştilor internaţionali şi a
cheltuielilor acestora conduce la sporirea volumului schimburilor
internaţionale.
2.4.Turismul international şi echilibrarea
balantei de plati externe
 Comerţul invizibil se materializează şi formează „balanţa
invizibilă” sau „balanţa serviciilor”, componentă importantă
a balanţei de plăţi externe a unei ţări.
 În cadrul balanţei serviciilor, încasările şi cheltuielile
provenite din activitatea turistică se înregistrează în contul
balanţier numit „călătorii”. Astfel, în creditul acestui cont se
înscriu veniturile rezultate din activitatea turistică
(cheltuielile turiştilor străini în ţara primitoare), iar în debit
cheltuielile de aceeaşi natură făcute de rezidenţi în
străinătate.
2.4.Turismul international şi
echilibrarea balantei de plati externe
În funcţie de mărimea şi semnul soldului contului „călătorii”, dar şi de
mărimea şi semnul soldurilor celorlalte conturi balanţiere, putem avea una
din următoarele situaţii:
a) Contul „călătorii” are un sold pozitiv, atunci
acesta poate contribui, în funcţie şi de soldul
celorlalte conturi balanţiere, după caz la:



reducerea deficitului balanţei de plăţi;
echilibrarea balanţei de plăţi;
creşterea excedentului balanţei de plăţi.
b) Contul „călătorii” are un sold negativ, atunci
acesta poate contribui la:



creşterea deficitului balanţei de plăţi;
reducerea excedentului balanţei de plăţi;
dezechilibrarea balanţei de plăţi.
Comerţul mondial cu servicii, pe categorii, în 2010
(Miliarde dolari şi procente)
Exporturi
Total servicii comerciale
Servicii de transport
Servicii turistice (călătorii)
Alte servicii comerciale
Importuri
Total servicii comerciale
Servicii de transport
Servicii turistice (călătorii)
Alte servicii comerciale
Valoare
2010
2000
Pondere
2005 2008
2009
2010
3695
785
940
1970
100.0
23.2
32.1
44.7
100.0
22.8
27.6
49.6
100.0
23.2
24.8
52.0
100.0
20.2
25.6
54.2
100.0
21.3
25.4
53.3
3510
100.0 100.0
960
28.4
28.6
850
29.9
27.0
1705
41.7
44.4
Sursa: World Trade Organization
100.0
28.8
23.9
47.2
100.0
25.4
24.6
50.0
100.0
27.3
24.1
48.5
Comerţul mondial cu servicii turistice pe regiuni în 2010
(Miliarde dolari şi procente)
Valoare
2010
Pondere
2005
2010
Modificarea anuală
procentuală
2005-2010 2008 2009 2010
Exporturi
Mondial
785 100.0
100.0
America de Nord
84 11.3
10.7
America Centrală şi de Sud
25
2.9
3.2
Europa
374 50.8
47.6
Uniunea Europeană (27)
339 46.0
43.2
Comunitatea Statelor Independente (CIS)
32
3.1
4.1
Africa
23
2.6
2.9
Orientul Mijlociu
21
2.7
2.7
Asia
226 26.7
28.8
Importuri
Mondial
960 100.0
100.0
America de Nord
101 14.1
10.5
America Centrală şi de Sud
44
3.9
4.6
Europa
340 40.0
35.4
Uniunea Europeană (27)
309 36.8
32.1
Comunitatea Statelor Independente (CIS)
22
1.5
2.3
Africa
58
4.6
6.0
Orientul Mijlociu
72
5.4
7.5
Asia
322 30.4
33.6
Sursa: World Trade Organization
7
6
9
5
5
13
9
7
8
16
13
20
15
15
24
18
10
18
-23
-18
-17
-23
-23
-16
-15
-14
-28
15
16
18
8
8
20
20
11
26
7
1
11
5
4
17
13
15
9
17
6
20
13
13
40
24
28
19
-22
-21
-24
-24
-25
-30
-10
-12
-22
18
15
28
12
11
18
17
12
26
Soldul tranzacţiilor internaţionale cu servicii turistice
milioane EUR
UE (27 ţări)
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Franţa
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
Olanda
Austria
Polonia
Portugalia
România
Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
Marea Britanie
Islanda
Norvegia
Elveţia
Muntenegru
Croaţia
Macedonia
Turcia
Statele Unite
Japonia
1999
:
:
0.4
1.5
-1.1
-36.4
0.3
0.1
4.5
23.9
12.1
10.9
1.4
-0.1
0.2
0.5
1.9
0.4
-4.8
3.8
2.2
2.8
-0.1
0.4
0.1
-0.5
-3.6
-13.5
:
-2.4
:
:
:
:
3.5
26.6
-27.4
2000
:
:
0.6
1.8
-1.1
-37.4
0.3
0.0
5.1
26.0
14.1
12.9
1.7
-0.1
0.1
0.5
2.2
0.4
-5.4
3.8
2.6
3.3
-0.1
0.5
0.1
-0.5
-4.3
-17.9
:
-2.7
:
:
:
:
6.4
33.5
-31.0
2001
:
:
0.6
1.9
-1.0
-37.8
0.4
-0.4
5.6
26.9
13.6
12.4
1.8
-0.1
0.2
0.5
2.6
0.4
-5.9
3.7
1.3
3.8
-0.1
0.5
0.4
-0.5
-3.0
-21.3
:
-2.6
:
:
:
:
7.1
29.0
-25.9
2002
:
-3.4
0.6
1.5
-1.1
-35.2
0.3
-0.7
7.7
25.9
13.6
10.4
1.5
-0.1
0.2
0.5
1.6
0.5
-5.5
4.3
1.2
3.8
-0.1
0.5
0.3
-0.5
-2.8
-22.4
:
-3.1
:
:
:
:
7.0
24.3
-24.5
2003
:
-3.6
0.8
1.4
-1.2
-37.3
0.3
-0.8
7.3
27.0
11.6
9.4
1.3
-0.1
0.1
0.5
1.3
0.4
-5.6
4.3
1.1
3.7
0.0
0.5
0.3
-0.5
-2.6
-22.4
:
-3.6
:
:
:
:
9.8
19.8
-17.7
2004
-17.4
-3.9
0.7
1.5
-1.3
-35.3
0.4
-0.6
8.0
26.6
12.2
12.2
1.2
-0.1
0.1
0.6
1.2
0.4
-4.9
4.7
0.8
4.0
0.0
0.6
0.1
-0.6
-3.2
-22.8
:
-4.4
:
:
:
:
10.7
19.7
-21.7
2005
-19.2
-4.1
0.9
1.9
-1.3
-36.3
0.4
-1.0
8.6
26.4
9.8
10.4
1.1
-0.2
0.1
0.5
1.5
0.4
-4.6
5.4
0.6
3.7
0.1
0.7
0.3
-0.7
-2.7
-23.3
:
-5.5
:
:
:
:
12.3
23.1
-20.2
2006
-16.2
-4.2
0.9
2.5
-1.5
-32.8
0.3
-1.2
9.0
27.4
10.9
12.0
1.1
-0.2
0.1
0.4
1.9
0.4
-4.5
5.6
0.0
4.0
0.0
0.8
0.4
-0.8
-1.9
-22.7
:
-6.3
:
:
:
:
11.2
23.9
-14.7
2007
-19.4
-4.7
1.3
2.4
-2.1
-34.3
0.3
-1.9
8.8
27.7
11.7
11.2
0.9
-0.2
0.0
0.4
1.6
0.5
-4.2
5.9
2.0
4.5
0.1
0.8
0.4
-0.8
-2.0
-24.0
:
-7.2
:
:
:
:
11.1
27.8
-12.5
2008
-19.4
-5.4
1.3
2.2
-2.3
-34.7
0.3
-2.8
9.0
28.1
10.5
10.2
0.8
-0.2
-0.2
0.5
1.9
0.5
-5.7
7.0
1.4
4.5
-0.1
0.9
0.3
-0.9
-2.4
-22.2
:
-6.3
:
:
:
:
12.5
33.8
-11.6
2009
-17.4
-7.3
1.4
2.1
-2.4
-33.3
0.3
-2.8
8.0
26.0
8.0
8.8
0.6
-0.1
-0.1
0.4
2.1
0.4
-6.0
6.2
1.2
4.2
-0.2
0.9
0.2
-1.1
-1.2
-14.4
:
-6.0
:
:
:
:
12.3
30.0
-10.7
2010
-14.0
-6.4
1.8
2.3
-2.6
-32.8
0.3
-2.8
7.5
27.0
6.1
8.8
0.8
0.0
0.2
0.4
2.2
0.6
-5.1
6.3
0.7
4.6
-0.4
1.0
0.2
-1.0
-1.7
-13.3
:
:
:
:
:
:
12.1
39.3
-11.1
2.5. Impactul socio-cultural turismului
 Turismul are şi o profundă semnificaţie socio-umană. El actionează, prin
natura sa, atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra populaţiei din
zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng şi asupra
calităţii mediului, a utilizării timpului liber şi nu în ultimul rând asupra
legăturilor dintre naţiuni.
 Turismul este, dincolo de toate, UN ELEMENT care favorizează
comunicarea, schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea
orizontului cultural cu efect asupra formării intelectuale.
 Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul său
reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de
muncă a populaţiei, atât prin formele de odihnă, cât şi prin formele de
tratamente balneo-medicale. Totodată, turismul reprezintă un mijloc de
educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură şi civilizaţie a
oamenilor.
2.3 Impactul socio-cultural al turismului
Pe lângă efectele pozitive în plan social, turismul poate genera și efecte
negative:
 Supraaglomerarea - un aflux de turişti în vârful de sezon deranjează
rezidenţii de la activităţile lor zilnice, fapt ce poate conduce chiar la
resentimente şi ostilitate, fiind o problemă presantă mai ales în comunităţile
rurale mici, lipsite de infrastructura şi serviciile necesare pentru
satisfacerea cerinţelor consumatorilor.
 Standardizarea - intervine în procesul de satisfacere a dorinţelor turiştilor
pentru ca sejurul să se desfăşoare în condiţii cât mai familiare. Deşi
peisajul, cazarea, alimentaţia trebuie să satisfacă aşteptările turiştilor pentru
noutate şi necunoscut, totuşi nu trebuie să fie foarte noi şi foarte ciudate
pentru că puţini turişti sunt în căutarea lucrurilor complet noi.
 Distorsionarea şi manipularea obiceiurilor şi artei locale. Acesta este un
efect cultural negativ întâlnit şi sub alte formulări, cum ar fi "pierderea de
autenticitate a culturii locale", "trivializarea culturii locale", "vulgarizarea"
acesteia.
2.3 Impactul socio-cultural al turismului
 Tendinţa de imitaţie sau "efectul de demonstraţie" - creează mari
satisfacţii şi frustrări în rândul localnicilor care se confruntă cu persoane
cu stiluri de viaţă, standarde, valori, ambiţii şi niveluri materiale total
diferite de ale lor. Turiştii le apar localnicilor bogaţi, plini de succes,
interesanţi şi sofisticaţi, ceea ce cauzează, mai ales în rândul tinerilor
dorinţa de imitaţie.
 Creşterea criminalităţii şi a altor manifestări antisociale ale
localnicilor. Turismul de masă este adesea acompaniat de creşterea
criminalităţii. Prezenţa unui mare număr de turişti cu foarte mulţi bani de
cheltuit, cu bunuri de valoare( camere video, bijuterii), reprezintă adesea o
atracţie pentru criminali şi hoţi.
 Fragmentarea comunităţilor. Ariile turistice care se dovedesc foarte
populare pentru turişti vor deveni reşedinţe secundare pentru cei care-şi
permit să plătească preţuri ridicate pentru case şi terenuri.
2.3. Impactul socio-cultural al turismului
 Conflicte în utilizarea resurselor. Deposedarea populaţiei locale se extinde
şi la alte aspecte cum ar fi lipsa de acces la resursele naturale proprii( apă,
energie) datorită dezvoltării turismului; supărătoare este şi degradarea
mediului şi creşterea costurilor de utilizare a infrastructurii pentru localnici,
cum ar fi creşterea costurilor pentru furnizarea apei sau a facilităţilor sanitare.
 Iritarea localnicilor datorită comportamentului turiştilor. Ignoranţa şi
lipsa de grijă a turiştilor care nu înţeleg să respecte obiceiurile şi valorile
morale ale localnicilor provoacă iritarea acestora, transformând o atitudine
iniţială de ospitalitate într-una de antagonism şi ostilitate.
 Prostituţia şi turismul sexual. Exploatarea sexuală a copiilor şi a tinerelor
femei însoţeşte dezvoltarea turismului în multe părţi ale lumii. Deşi turismul
nu este cauza exploatării sexuale, el furnizează acces uşor la aceasta.
WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2012, Romania, p. 6
WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2012, Romania, p. 6
WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2012, Romania, p. 6
WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2012, Romania, p. 7
WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2012, Romania, p. 7
WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2012, Romania, p. 7
1.
2.
1.
3.
4.
2.
5.
3.
4.
5.
Orizontal
Vertical
1. World Travel and Tourism Council – abreviere.
1.
2. Efectele turismului asupra balanţei de plăţi externe intră în categoria efectelor.......
2.
3. Multiplicatorul .......... se referă la schimbările produse de cheltuielile suplimentare ale
turiştilor în nivelul venitului, producţiei, angajării forţei de muncă şi balanţei de plăţi ale
3.
unei ţări.
4. Multiplicatorul ............ măsoară creşterea producţiei generată de o unitate suplimentară de
4.
cheltuială turistică şi ia în calcul şi modificările care intervin la nivelul stocurilor.
5. Multiplicatorul ............. măsoară valoarea importurilor determinate de cheltuielile turistice. 5.
Efectele turismului asupra calităţii mediului intră în categoria efectelor.........
Organizaţiile internaţionale ce activează în domeniul turismului (WTO, WTTC,
EUROSTAT) au propus elaborarea şi utilizarea unui Cont .......... al Turismului.
Efectele ............. sunt legate de faptul că dezvoltarea turismului determină dezvoltarea altor
ramuri ale economiei naţionale.
Efectele ............ se reflectă asupra întregii economii naţionale.
Turismul face parte din structura comerţului..................