Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" Unitatea de management pentru Programe şi Proiecte de cercetare PLANUL SECTORIAL ADER 2020 Proiect nr. 721/14.11.2011

FUNDAMENTAREA SPRIJINULUI ADRESAT ASIGURARII UNOR STANDARDE SUPERIOARE DE BUNASTARE A ANIMALELOR, IN BAZA ART. 40 AL REGULAMENTULUI (CE) NR. 1698/2005 .

Director de proiect: Mihaela HABEANU

CONSORTIU

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie si Nutritie Animala Balotesti –

INCDBNA Balotesti SC SIAT SA –SIAT SA

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti-

USAMV Bucuresti

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov –

INCDCSZ Brasov

OBIECTIVE

7 DDZ.

Dezvoltarea durabila a zootehniei, cresterea calitativa a populatiilor din speciile de ferma si eficientizarea productiei zootehnice.

Eficientizarea cresterii animalelor si imbunatatirea bunastarii acestora prin tehnologii de furajare inovative bazate pe fundamentarea cerintelor minimale si asigurarea unor standarde superioare de bunastare a animalelor de ferma.

Crearea infrastructurii informatice si tehnice necesare pentru diseminarea rezultatelor in randul crescatorilor de animale din tara noastra in vederea pregatirii introducerii Masurii 215-plati in favoarea bunastarii animalelor.

Obiectivul fazei

Stabilirea implicatiilor nutritiei ca element cheie al bunastarii asupra standardelor de bunastare

la animalele de interes zootehnic.

Activitati

Activitate 1.1

Studiu climatice privind si adaptarea impactul animalelor asupra la valorificarii schimbarile furajere. Studiu privind relatia nutritie –bunastare.

resurselor Cercetari privind potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice.

Activitate 1.2

Caracterizarea din punct de vedere nutritional a unor resurse furajere pentru hrana diferitelor categorii de animale

Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere

Schimbarile climatice au efecte directe asupra productivitatii animalelor si indirect asupra disponibilului de furaje si pasuni.

Clima determina tipurile de animale cel mai bine adaptate pentru anumite zone agro-ecologice si animalele care sunt capabile sa sustina comunitatea rurala.

Este de asteptat ca schimbarile climatice sa afecteaze animalele la nivel de specie .

Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere

Impactul negativ al rumegatoarelor asupra efectului de sera, poate impune schimbari in sistemul de crestere al animalelor, dieta.

Cerintele nutritionale ale animale au fost stabilite intr-un mediu protejat de extremele climatice. Din acest motiv, anumite sunt mai relevante in conditii optime de mediu iar altele sunt mai putin corespunzatoare cand animalele sunt expuse stresului climatic.

Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere

Clase majore de adaptare:

schimbari de sezon si perioade de insamantari; diferite varietati si specii; alte input-uri (fertilizare, opratii de camp etc) noi varietati; managementul arderii padurilor (in anumite conditii acesta este un proces natural de mentinere a sanatatii anumitor ecosisteme), promovarea sistemului agroforestier, management adecvat cu specii potrivite si practici silvicole (FAO, 2005).

Adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere

Raspunsuri specifice adaptarii:

reducerea riscurilor securitatii alimentare; identificarea factorilor vulnerabili; modificarea cercetarilor prioritare in agricultura; protejarea resurselor naturale; intarirea extensiei in agricultura si a sistemelor de comunicare; cresterea nivelului de instruire si educare; identificarea si promovarea beneficiilor climatice ale padurilor.

Potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice.

Schimbarile conditiilor de mediu sunt cunoscute ca avand un impact enorm asupra diversitatii plantelor la originea acestora.

Se preconizeaza faptul ca schimbarile climatice raman factorul important de influenta a biodiversitatii vegetale, fiind agravate conditiile de crestere in zone mai putin favorabile.

Scenariul in fata caruia este pusa agricultura consta in intensificarea rotatiei culturilor cu un numar limitat de plante inalt productive pentru hrana sau materii prime pe piata, in conditiile agravarii climatice. Aceasta va duce la cresterea problemelor legate de stresul biotic si/sau abiotic care limiteaza nivelul de productie.

Recentele progrese biotehnologice deschid noi posibilitati pentru avantaje rapide in cresterea plantelor. Plantele cu rezistenta crescuta la factorii biotici si abiotici sunt optiuni reale.

Potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice.

Speciile de plante variaza in ceea ce priveste raspunsul la CO2.

Graul, soia, orezul fac parte din categoria plantelor cu raspuns rapid la cresterea nivelului de CO2.

Porumbul, sorgul, meiul sunt mai bine adaptate conditiilor de seceta dar raspunsul este mai putin eficient la cresterea nivelului de CO2.

Un nivel ridicat al CO2 induce, de asemenea, inchiderea stamatiilor prin care CO2 este absorbit si vaporii de apa eliberati.

In conditiile cresterii nivelului de CO2 se utilizeaza mai putina apa chiar daca se produc cantitati mai mari de carbohidrati. Acest efect dual imbunatateste eficienta utilizarii apei ca raport intre productia de biomasa si cantitatea de apa consumata.

In acelasi timp, asociat efectelor climatice, cum ar fi cresterea temperaturii, schimbari in nivelul precipitatiilor si gradul de umezire al solului, cresterea evenimentelor meteorologice extreme pot, fie imbunatati fie afecta negativ fiziologia plantelor cultivate.

Proceduri pentru elaborarea suportului cadru pentru introducerea Masurii 215

Dezvoltarea unei strategii de comunicare si introducere a Masurii 215; Definirea problematicilor ce exista si fiinteaza in momentul actual, care sunt lipsurile si ce este necesar pentru acoperirea acestora; Identificarea grupului tinta caruia se adreseaza Masura 215; Activitati de comunicare (informare) prin care putem influenta direct sau indirect crescatorii de animale;

!!!!Fiecare dintre noi este responsabil Proceduri pentru elaborarea suportului cadru pentru introducerea Masurii 215

Definirea obiectivelor si a mesajului cheie pentru activitatile de comunicare; Plan de implementare, resurse financiare si umane ce trebuie mobilizate; Proceduri de monitorizare si evaluare; Recomandari privind centrarea activitatii de comunicare pe legislatie fundamentata pe rezultatele cercetarii; Intarirea activitatilor de monitorizare si evaluare incluzand masuratori regulate si consistente a rezultatelor prin indicatori specifici.

Rezultate obtinute – faza I

1. Studiu privind impactul nutritiei (indicator cheie) asupra bunastarii animalelor; Proceduri pentru elaborarea suportului cadru pentru introducerea Masurii 215; 1 Studiu privind adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupra valorificarii resurselor furajere 1 Studiu privind potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice. 1 Raport privind caracterizarea din punct de vedere nutritional a unor resurse furajere pentru hrana diferitelor categorii de animale.

3 tabele cu valori nutritive

Valoarea nutritivă a unor nutreţuri pentru rumegatoare (pe kg SU) în zona de câmpie Nutreţul UNL UNC

Iarbă de Sudan masă verde Semisiloz lucernă Fân lucernă de calitate bună Fân lucernă de calitate medie N. V. Borceag (ovăz+mazăre) Siloz borceag (ovăz+mazăriche) Siloz de grâu Siloz de porumb Sfeclă furajeră Porumb Orz Tărâţe grâu Tărâţe de orez Mazăre Şrot floarea soarelui Şrot soia Uree

SU (g/kg)

240 350 850 875 154 204 339 300 140 860 860 880 895 880 880 900 1000 0,93 0,82 0,81 0,65 1,09 0,84 0,84 1,05 1,30 1,43 1,22 0,70 1,04 1,33 0,87 1,37 0,91 0,74 0,74 0,55 1,09 0,84 0,80 1,04 1,38 1,52 1,25 0,62 1,00 1,38 0,79 1,42 -

PDIN (g)

62 96 115 85 100 81 55 46 34 96 73 106 96 156 247 326 1420

PDIE (g)

61 55 72 58 86 59 57 66 67 116 81 65 88 100 100 200 -

Ca (g)

3,0 19,7 18,6 14,1 9,0 7,3 2,7 4,3 5,0 0,3 0,8 2,4 1,2 1,3 4,5 3,6 -

P (g)

2,0 2,9 2,7 2,0 3,6 2,9 2,6 2, 2,1 2,9 4,0 8,5 12,0 4,5 11,2 6,4 -

INGREDIENTE

Valoarea nutritivă a unor materii prime pentru pasari

Porumb Sorg Orz Grâu Soia toastată Mazăre Rapiţă Canola Lupin Bob In Turte soia Turte de floarea soarelui Gluten de porumb Drojdie de bere Tărâţă de grâu Tărâţă de orez SU (g/kg) EM Kcal/kg 870 870 870 870 900 900 900 900 900 900 3320 3000 2710 3060 3300 2650 3900 2500 2650 3950 Prot. brută % 8,0 9,5 10,0 11,5 37,0 23,0 20,0 37,0 28,5 22,0 Liz.

% 0,26 0,23 0,37 0,33 2,39 1,70 1,17 1,80 1,80 0,92 Met.

+cist % 0,38 0,34 0,38 0,45 1,06 0,62 0,97 0,81 0,60 0,77 Tre.

% 0,32 0,34 0,33 0,33 1,48 0,86 0,82 1,32 1,05 0,91 Trip.

% 0,07 0,10 0,11 0,13 0,48 0,20 0,19 0,29 0,25 0,45 Ca % 0,01 0,04 0,06 0,05 0,25 0,10 0,71 0,20 0,11 0,25 P disp.

% 0,05 0,05 0,17 0,18 0,11 0,15 0,28 0,10 0,13 0,15 Mg % Na % 0,15 0,20 0,12 0,14 0,28 0,12 0,20 0,18 0,26 0,03 0,03 0,05 0,05 0,03 0,04 0,05 0,03 0,01 Vit. E mg/kg 20,0 12,0 20,0 15,0 55,0 8,0 9,0 900 900 900 950 880 882 2540 1520 3500 2070 2000 2440 43,3 29,0 62,0 47,0 15,5 12,5 2,82 1,14 1,07 3,25 0,68 0,55 1,26 1,27 2,58 1,19 0,55 0,41 1,72 1,01 2,13 2,03 0,52 0,43 0,60 0,35 0,31 0,50 0,21 0,13 0,20 0,30 0,02 0,10 0,11 0,06 0,10 0,15 0,13 0,91 0,37 0,16 0,26 0,50 0,06 0,20 0,55 0,85 0,04 0,03 0,03 0,07 0,05 0,05 4,0 11,0 25,0 2,0 14,0 -

Valoarea nutritivă a unor materii prime pentru porci INGREDIENTE

In Camelina Floarea soarelui Rapita Mazare Schinduff Porumb Grau Orz srot in srot camelina turte floarea soarelui full fat soia srot rapita

SU (%)

89.8

91.03

92.1

92.9

87.87

87.45

87.7

88.83

88.07

91.00

90.30

93.16

87.54

89.00

EM Kcal /kg

4125 3662 3174 4115 3321 3334 3306 2904 3045 3617 3344 3556 4360

PB (%)

22.8

24.97

14.55

24.18

21.53

24.27

7.07

10.71

8.19

30.94

28.16

21.16

30.96

33.87

PBD (%)

18.92

20.72

10.19

18.61

19.16

5.51

8.78

5.9

25.68

23.37

17.14

23.22

25.40

GB (%)

33.9

22.11

37.51

25.88

0.88

3.5

2.76

2 1.65

3.45

22.37

17.40

15.00

2.72

LizB (%)

0.82

LizD (%)

0.72

M + Cis B (%)

0.75

1.04

1.47

1.53

0.21

0.3

0.33

1.08

0.82

1.99

2.03

0.85

1.09

1.41

0.14

0.21

0.22

0.92

0.66

1.53

1.52

0.36

1.1

0.54

0.31

0.41

0.33

1.02

0.84

1.06

1.64

M + Cis D (%)

0.62

Ca (%)

0.23

0.33

0.85

0.41

0.25

0.34

0.25

0.85

0.71

0.88

1.38

0.37

0.39

0.1

0.01

0.05

0.06

0.38

0.35

0.25

0.7

P (%) Cel (%)

0.57

0.98

0.67

0.4

0.25

0.33

0.35

0.86

0.90

0.58

0.9

15.21

22.8

14.02

6.35

3.2

3.32

6.03

6.36

7.99

26.92

9.13

Concluzii

Nutritia constituie unul din indicatorii de baza ai bunastarii animalelor.

Formularea unor retete de nutret combinat la nivelul cerintelor fiziologice specifice fiecarei specii de animale si, in cadrul acestora, specifice starii fiziologice, categoriei de varsta si greutate, este elementul care contribuie in mare masura la asigurarea confortului nutritional.

Schimbarile climatice la care asistam au repercusiuni nu numai asupra oamenilor ci si asupra animalelor si plantelor. Exista specii care se adapteaza mai usor iar altele dispar.