Transcript micotoxinele în produsele alimentare

micotoxinele în produsele
alimentare
Directia Supravegherea unităților de
producere a produselor alimentar de origine vegetală
1
Ce sunt Micotoxinele?
Micotoxinele sunt substanţe naturale, ce apar ca produşi
secundari în urma dezvoltării ciupercilor parazite la plante
şi la produsele depozitate şi utilizate apoi în hrana
oamenilor şi animalelor. Ele sunt substanţe toxice ce
prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa alimentaţiei
cotidiene.
2
Dezvoltarea micotoxinelor in
produsele alimentare
 Micotoxinele se dezvolta pe o mare varietate de
produse alimentare inainte, in timpul si dupa
recoltare. Principalele produse agricole sensibile la
contaminarea cu mucegaiuri si producerea de
micotoxine sunt: cerealele, fructele, nucile, boabele de
cafea, orezul si plantele oleaginoase.
 IN LANTUL ALIMENTAR. Contaminarea produselor
de catre micotoxine se realizeaza in cazul cand
intrunesc conditiile de mediu pentru aparitia lor,
precum si procedee neadecvate de recoltare, de stocare
si de transformare atunci cand sunt cumulate.
3
Apariția micotoxinelor în produsele
alimentare
 Micotoxinele pot aparea in produsele agricole in cursul
prelucrarii sub forma de uleiuri, unturi, snacksuri,
produse de panificatie, produse de patiserie etc. prin
macinare, morarit.
 IN PRODUSELE AGRICOLE BRUTE. Micotoxinele se
formeaza in conditii specifice in urma depozitarii
furajelor si cerearelor. Factorii care determina
dezvoltarea micotoxinelor sunt: umiditatea,
temperatura, pH-ul mediului și durata depozitarii
4
Efectele micotoxinelor asupra
organismului uman
 Micotoxinele sunt toxice pentru animale si oameni. Toxicitatea
lor este destul de mare si astfel cantitati foarte mici pot
influenta starea de sanatate a organismului.
 Aproape toate micotoxinele sunt citotoxice si pot produce
spargerea membranelor celulare si sa impiedice sau sa
influenteze sinteza ADN, ARN si a proteinelor.
 Principelele efecte biologice sunt activitatea carcinogenă şi
teratogenă. Principalul organ tinta al activităţii cancerigene este
ficatul, care poate dezvolta mai multe tipuri de tumori.
 dintre cele mai importante efecte pot fi enumerate malformatii
fetale, encefalite, degenerarea tubilori renali, si intarziere in
crestere.
5
Micotoxinele sunt substanţe naturale, ce apar ca
produşi secundari în urma dezvoltării ciupercilor
parazite.
 Cele mai raspandite ciuperci parazite:
Fusarium
Aspergillus
Penicillium
6
fusarium
7
Aspergillus și penicillium
8
Aflatoxina
Aflatoxinele au actiuni toxice atat acute cat și cronice la animale si la oameni
provocând leziuni hepatice, ciroza hepatica, inducerea de tumori și efecte
teratogene
Sunt cunoscute sub denumirile de Aflatoxina B1, B2, G1, G2
Aflatoxinele au o raspandire in randul fructelor cu coaja lemnoasă.
Ex: Nuci, Arahide, fistic, migdale, fructe uscate, toate cerealele, condimente etc.
9
Ocratoxina A
Efectele biologice ale ochratoxinei A cuprind modificari la nivelul aparatului
renal (nefropatii cronice, atrofie capilara, fibroze interstitiale, si hialinizarea
glomerulilor renali). Acestora li se adaugă efectele teratogene.
Ocratoxina A are raspandire in cereale neprocesate, in
produsele derivate din cereale, cafea boabe, vinuri, suc de
struguri
10
Patulina
Patulina este moderat toxica si nu se acumuleaza in tesuturi si in organele
animalelor deoarece nu este prezenta in furaje
Patulina este raspandita in special in sucurile de fructe, concetrate de mere,
bauturi alcoolice, produse solide din mere compoturi
11
DEOXINIVALENOL
Actioneaza prin mecanisme de inducere a apoptozei la celulele hematopoetice si
imunitare, alterand imunoglobulinele.
DEOXINIVALENOL se intalneste in cereale neprocesate , grâu dur și ovăz, paste
făinoase pâine
12
Zearalenonă
ZEARALENONA. Avand o structura asemanatoare hormonilor estrogeni, aceasta se
cupleaza cu receptorii estrogenici, putandu-se fixa ireversibil pe receptorii estrogenici ai
tesuturilor tinta.
ZEARALENONA se intalneste in cereale, ulei de porumb, pâine, porumb ,
produse derivate din porumb.
13
Cadrul legislativ privind micotoxinele
Regulamentul (CE) Nr. 401/2006 din 23 februarie 2006
de stabilire a modalităților de prelevare de probe și
metodelor de analiză pentru controlul oficial al
conținutului de micotoxine din produsele alimentare.
Hotărârea Guvernului nr.208 din 20.03.2013 ”Cu
privire la aprobarea Metodelor de prelevare a probelor
pentru determinarea nivelului de micotoxine în
produsele alimentare.
Ordinul nr.160 Din 08.10.2013 cu privirela aprobarea
Metodelor de prelevare a probelor pentru determinarea
nivelului de micotoxine în produsele alimentare de
origine vegetală.
14
Formarea Micotoxinelor
15
Cantitatea medie de Micotoxine ingerată de populaţie în
lumel nanograme/zi.
16
Dispoziţii generale
a
b
c
• . Probele destinate controlului oficial al conţinutului de micotoxine în
produsele alimentare vor fi prelevate conform Metodelor de prelevare a
probelor pentru determinarea nivelului de micotoxine în produsele
alimentare (în continuare – Metode).
• Probele globale obţinute vor fi considerate ca reprezentative pentru loturile
din care au fost recoltate.
• Conformitatea cu limitele maxime admise de prevederile legale în vigoare
va fi stabilită în baza nivelului determinat prin analiza probelor de
laborator.
Vă mulțumesc pentru
atenție!!!
18