DICŢIONARELE LIMBII LATINE

Ce este un dicţionar?

DICȚIONÁR s.n. 1.

Lucrare care cuprinde cuvintele unei limbi obicei alfabetică) și sau ale operei unui scriitor aranjate într-o anumită ordine (de explicate în aceeași limbă sau traduse în altă limbă .

2.

Listă alfabetică de termeni (cu explicațiile necesare) aparținând unei anumite științe, arte etc. [Pron.

-ți-o-

. / < fr.

dictionnaire

, cf. lat.t.

dictionarium

]. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 2

Tipuri de dicţionare

1.

2.

3.

Dicţionare explicative (cf. DEX). Pentru latină:

Thesaurus Linguae Latinae

. Dicţionare de echivalenţă terminologică. Pentru latină:

Oxford Latin Dictionnary

,

Dicţionar Latin-Român

(Gh. Guţu). Dicţionare speciale. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 3

Dicţionare speciale:

    Albert Blaise:

Dictionnaire latin-français des auteurs chrétiens

, Turnhout, 1954.

C. Du Cange,

Glossarium Mediae et Infimae Latinitatis

, Niort, 1883. A. Ernout & A. Meillet,

Dictionnaire étymologique de la langue latine

.

Histoire des mots

, Paris, 1951 3 .

Virgil Matei,

Dicţionar de maxime, reflecţii şi expresii latine comentate

, Bucureşti, Scripta, 1998. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 4

Limitele unui dicţionar

   Realitatea TV (16.11.2011): “Franţujii le-au vîndut grecilor tancuri de jdemii de euro”.

“jdemii” = adjectiv pronominal nehotărît invariabil, echivalent cu “nenumărate”, “o grămadă de”, “o mulţime de”. Dicţionarul de argou:

jdemii

= foarte mulţi.

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 5

“jdemii” = ?!

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 6

Limitele unui dicţionar

  Un dicţionar este limitat la anumite fapte de limbă, pe care o persoană sau un colectiv de persoane le-au înregistrat la un moment dat. Un dicţionar nu poate fi exhaustiv: nu are cum să epuizeze nici măcar multitudinea de

forme

dintr-o limbă, necum multitudinea

sensurilor

unui cuvînt (cf.

mittere

la Lactantius).

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 7

Limitele unui dicţionar

 

Mitto, mittere, misi, missum

= “a trimite”.

Lactantius (sec. IV),

Ciceronis imitator

:

Apostoli Petrus et Paulus […] fundamenta Ecclesiae miserunt .



Mitto, mittere, misi, missum

= “a trimite”, dar şi “a pune”, “a aşeza”. Cf. fr.

mettre

< lat.

mittere

. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 8

Dicţionar latin-român

    GUŢU MARE: Gh. Guţu,

Dicţionar latin-român

, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983 (okazii.ro 200 RON). GUŢU MIC: Gh. Guţu,

Dicţionar latin-român

, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1993.

Ediţie revizuită şi adăugită a dicţionarului mare: Humanitas, 2003.

Ediţie revizuită şi adăugită a dicţionarului mic: Humanitas, 2003. (19 RON – okazii.ro / 39 RON – librăria Eminescu).

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 9

Cuvintele neflexibile

  Adverbe:

bene

= bine;

tarde

dată, îndată. = târziu;

statim

= pe Interjecţii:

heu

= ehei!

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 10

Cuvintele neflexibile: prepoziţii



ex

(cu abl.) = I. (sens local) din; de pe, de la:

pellere ex foro

– a goni din for;

frumentum ex agris comportatur

– grîul e cărat de pe ogoare; II. (sens temporal) 1. din:

ex eo tempore

– din acel moment; 2. îndată după:

ex consulatu

– îndată după cauza, de: consulat; III. (raporturi variate) 1. din

ex renibus laborare

– a suferi de rinichi;

ex vulnere aeger

– bolnav de pe urma rănilor; 2. după, potrivit cu:

ex mea sententia

– după părerea mea. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 11

Cuvintele neflexibile: prepoziţii

  Prepoziţia

in

: Cu ablativul: locativ (mă aflu

în

= în interiorul).  Cu acuzativul: direcţional (mă duc

în

pădure = către, spre). 

Dormiet in lucem

= va dormi pînă în zori.

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 12

Cuvintele neflexibile: conjuncţii



Postquam

: după ce.

 

Ut

: Cu indicativul:   1. cînd; 2. după cum.

    Cu conjunctivul. 1. Să; 2. Ca să;  3. Încît să; 4. Deşi. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 13

Cuvintele neflexibile:

Cum

  Prepoziţie cu abl. = cu, împreună cu.

 Conjuncţie: Cu indicativul:   1. cînd; 2. ori de cîte ori;     Cu conjunctivul. 1. De vreme ce, fiindcă; 2. Cu toate că;  3. Pe cînd (+ conjunctiv imperfect); 4. După ce (+ conjunctiv mai mult ca perfect. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 14

Cuvintele neflexibile

PARE SIMPLU?

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 15

Cuvintele flexibile.

El mănîncă?

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 16

Cuvintele flexibile în română

     Strălucirea aştrilor – astru.

Speli rufe – a spăla.

Roase de vreme – ros. Feţe de masă – faţă. Am cusut nasturele – a coase. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 17

Cuvintele flexibile: substantive.

 tren, trenuri / ren, reni: N.sg. + N.pl. (nearticulat).

  

regionem

: regio, -onis. A se citi: regio, regionis.

temporum

: tempus, -oris = tempus, temporis.

legis

: lex, legis (dar şi verb: lego, -ere;

vide infra

).

Substantivele se găsesc în dicţionar cu două forme: Nominativ + Genitiv singular.

  Plural:

cum armis

: arma, -orum = arma, armorum. Cf. cîlţi, zori, şale, icre, tăiţei. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 18

Cuvintele flexibile: adjective



bonis

: bonus, -a, -um SAU: bonus (3) = bonus, bona, bonum. 

aegros

: aeger,-gra,-grum = aeger, aegra, aegrum.

Adjectivele de clasa I (cu trei terminaţii) se găsesc în dicţionar cu trei forme: M + F + N (toate la nominativ singular).

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 19

Cuvintele flexibile: adjective



gravissimi

: gravis, -e = gravis, grave.

Adjectivele de clasa a II-a (cu două terminaţii) se găsesc în dicţionar cu două forme: M / F + N (ambele la nominativ singular).



feroci

: ferox, ocis = ferox, ferocis. Adjectivele de clasa a III-a (cu o singură terminaţie) se găsesc în dicţionar cu două forme: N.sg. + G.sg. (pentru toate genurile: M + F + N!) Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 20

Cuvintele flexibile: pronume.

    

ego

: ego (un dicţionar bun dă toate formele).

nostros

: noster, tra, trum (vezi adjective).

mihi

: într-un dicţionar mare: v. ego!

eum

: ?!? Vezi

is, ea, id

– pronume demonstrativ.

eandem

: ?!? Vezi

idem, eadem, idem

= acelaşi. La pronume se învaţă toate formele pe dinafară! :( Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 21

Cuvintele flexibile: verbul

1.

2.

3.

4.

   

scripserunt

(ei au scris) – scripsi – scribo!

Scribo, -ere, scripsi, scriptum = a scrie!

A se citi: scribo, scribere etc.

Verbele se găsesc în dicţionar cu patru forme: Indicativ prezent activ, pers. I, sg. = eu scriu Infinitiv prezent activ = a scrie Indicativ perfect, pers. I, sg. = eu am scris / eu scrisei Supin = de scris.

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 22

Cuvintele flexibile: verbul

  

cantabat

(el cînta) – canto.

În dicţionar: canto (I) = a cînta.

canto, -are = a cînta. SAU   Celelalte două forme se presupun uşor: cantavi, cantatum. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 23

Cuvintele flexibile: verbul

    Cele patru forme verbale sînt date în dicţionar doar pentru conjungările a II-a şi a III-a, care prezintă anumite “neregularităţi”. Pentru conjugările I şi IV, este suficient să ştim primele două forme: celelalte două se reconstruiesc pe baza normelor gramaticale. Conjugarea I: vocala ā .

Conjugarea a IV-a: vocala ī . Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 24

Cuvintele flexibile: verbul

Conjugarea I: vocala ā .

 Canto (I) SAU Canto, -are.

Reconstituim: canto, cant are , cant avi , cant atum . Conjugarea a IV-a: vocala ī .  Audio (IV) SAU Audio, -ire.

Reconstituim: audio, aud ire , aud ivi , aud itum .

Atenţie la accent: întrucît este vocală lungă (ā / ī), accentul va cădea pe silaba respectivă.

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 25

Cuvintele flexibile: verbul

În text:

audietur

.  Audio (IV)

sau

Audio, -ire = a auzi, a asculta.      AUDI E TUR .

AUDI – indică tema de prezent; E – indică timpul viitor; TUR – indică diateza pasivă, pers. a III-a, sg. Audietur = el va fi auzit / ea va fi auzită. Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 26

Cuvintele flexibile: verbul

În text:

pepercisti

.        Audio (I)

sau

Audio, -ire = a auzi, a asculta. isti – indică timpul perfect, pers. a II-a, sg. PEPERC – indică tema de PERFECT; Reconstituim UNA DIN FORMELE DE DICŢIONAR: în cazul nostru, a treia formă:

peperci

. Dicţionarul:

peperci

– vezi

parco

.

Parco, parcere, peperci, parsum

= a cruţa.

DECI:

pepercisti

= tu ai cruţat Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 27

Evangelium Secundum Marcum 5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. 2 Et exeunto eo de navi, statim occurrit ei de monumentis homo in spiritu immundo, 3 qui domicilium habebat in monumentis; et neque catenis iam quisquam eum poterat ligare, 4 quoniam saepe compedibus et catenis vinctus dirupisset catenas et compedes comminuisset, et nemo poterat eum domare; 5 et semper nocte ac die in monumentis et in montibus erat clamans et concidens se lapidibus. 6 Videns autem Iesum a longe cucurrit et adoravit eum 7 et clamans voce magna dicit: "Quid mihi et tibi, Iesu, Fili Dei summi? Adiuro te per Deum, ne me torqueas." 8 Dicebat enim illi: "Exi, spiritus immunde, ab homine." 9 Et interrogabat eum: "Quod tibi nomen est?" Et dicit ei: "Legio nomen mihi est, quia multi sumus." Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 28

Evangelium Secundum Marcum 5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. et = şi trans = dincolo de fretum, i = strîmtoare.

mare, is = mare in = în, către; regio, onis = regiune, ţinut; Geraseni, orum = ?!?  venerunt = ?!?

Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 29

Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum  venero, are (1) = a împodobi cu graţie;  venero, are (2) = 1. (=

veneror

) a venera, a adora; 2. a ruga, a cere rugător.  veneror, ari = 1. a venera, a cinsti, a adora; 2. a implora.

 veneo, -ire = 1. a fi pus în vînzare, a fi vîndut; 2. (despre dări) a fi arendat, a fi adjudecat.  venerius (3) = 1. al Venerei; 2. senzual, amoros, lasciv.  venio, venire, veni, ventum = a veni Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. Accent. © Octavian Gordon 30

Speriat?

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 31

Aşa NU…

Pas cu pas…

Aşa DA…

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 32

Următoarele teme

 Categoriile gramaticale ale verbului; recunoaşterea unui verb în textul latin.  Categoriile gramaticale ale numelui; recunoaşterea unui nume în textul latin.  Vocabularul teologic minimal în limba latină.  Principalii conectori în limba latină: prepoziţii şi conjuncţii.

Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină. © Octavian Gordon 33

Gratias ago!