Transcript SINDROMUL ACUT DE DESHIDRATARE

SINDROMUL ACUT
DE DESHIDRATARE
Compartimentele hidrice

2 compartimente:

Extracelular – 1/3 din lichide





Interstitial
Intravascular
Intracelular – 2/3 din lichide
Compartimentul extracelular este controlat de
catre rinichi
Compartimentul intracelular este controlat de
compartimentul intracelular
Necesarul de apa si electroliti

Apa totala din organism reprezinta:


0,6 x G(Kg) la copil si adult
0,78 x G(Kg) la nou nascut

Necesarul hidric:

Necesarul de Na: 2-3 mmol/kg/24 ore sau 3 mmol/100 ml
Necesarul de K: 1-2 mmol/kg/24 ore sau 2 mmol/100 ml

Sindromul acut de deshidratare
Clasificare

Dupa gravitate:




Usoare: pierderi de 5% din greutate
Medii: pierderi de 10% din greutate
Severe: pierderi de 15% din greutate
Dupa tipul de deshidratare;



Normotona, normonatremica (Na: 135-145 mmol/l)
Hipotona, hiponatremica (Na: <135 mmol/l)
Hipertona, hipernatremica (Na: >145 mmol/l)
Sindromul acut de deshidratare
Clasificare
Simptome
Usoara
Medie
Severa
Mucoase uscate
±
+
+
Abs. secretiei lacrimale
±
+
+
normal
lenes
persistent
Deprimarea font. ant.
–
+
+
Ochi infundati in orbite
–
±
+
Hiperpnee
–
±
+
Tahicardie
–
+
+
Hipotensiune
–
±
+
Pliu cutanat
Examenul clinic in soc

Neurologic:



Tegumente si extremitati:







Paloare
Marmorare
Cianoza
Reumplere capilara intarziata
Puls filiform
Hipotonie musculara
Cardio-pulmonar:



Alterarea constientei
Fontanela deprimata / sub tensiune, pulsatila (hipernatremie)
Tahicardie
Hiperpnee
Renal:


Oligurie
Urina concentrata
Raspunsul hemodinamic in soc
hemoragic la copil
Rezistenta
vasculara
% din
control
100
Tensiunea
Arteriala
Debitul cardiac
25%
50%
% Pierdere acuta de plasma
Tratamentul deshidratarii severe
 Airway (caile aeriene)

Intubatie daca caile aeriene nu pot fi protejate sau
mentinute libere
 Breathing (respiratia)


Intotdeauna oxigen 100% la inceput
Monitorizarea SaO2
 Circulation (circulatia)


Asigurarea a 1 sau 2 aborduri iv
Monitorizarea frecventa a FC si TA
Tratamentul deshidratarii severe
Investigatii de laborator:









Parametri Astrup
Glicemia
Electroliti
Hemoleucograma
Grupul sanguin, Rh
Ureea, Creatinina
Probe hepatice
Probe inflamatorii nespecifice
Culturi: hemoculturi, coproculturi, uroculturi, etc.
Tratamentul parenteral

Etapa I – tratamentul socului

20 ml/kg lichide in bolus, intr-o perioada de 1-2
ore




Coloide: HES, Dextran,
Cristaloide: Ser fiziologic, Ringer lactat
Alte: albumina umana, plasma, sange
Reevaluare clinica

La nevoie se repeta administrarea de lichide in
bolusuri de 20 ml/kg/ora
Administrarea de lichide in
stadiile initiale ale socului septic
Fluid in early septic shock. Carcillo, et al, JAMA, 1991
 Analiza retrospectiva a 34 pacienti de varsta pediatrica
cu soc septic, intre 1982-1989
 Pacientii prezentau hipovolemie si hipotensiune
 Toti pacientii au primit 33 ml/kg la 1 ora si 95 ml/kg la 6 ore
 Trei grupe:
–
–
–
1: au primit 20 ml/kg in prima ora
2: au primit 20-40 ml/kg in prima ora
3: au primit peste 40 ml/kg in prima ora
 Nu au existat diferente privind incidenta ARDS intre cele 3
grupe
Fluid in early septic shock
Grupul 1
Grupul 2
Grupul 3
(n = 14)
(n = 11)
(n = 9)
Hipovolemici la 6
ore
Decese
6
2
0
6
2
0
Normovolemici la 6
ore
Decese
8
9
9
2
5
1
Total decese
8
7
1
Tratamentul parenteral

Etapa II: urmatoarele 6 ore

Adminstrarea a ½ din lichide:


½ Necesar + ½ Pierderi
Etapa III: urmatoarele 16 ore

Administrarea restului de ½ din lichide:

½ Necesar + ½ Pierderi
Calculul pierderilor lichidiene

In pierderile acute (sub 48 ore):



In pierderile subacute (2-7 zile):



75% apa extracelulara
25% apa intracelulara
60% apa extracelulara
40% apa intracelulara
In pierderile prelungite (<7 zile):


50% apa intacelulara
50% apa extracelulara
Calculul pierderilor lichidiene

In deshidratarea hiponatremica:

Pierdere suplimentara de Na:


Deficitul de Na = (Naideal – Naactual) x G x 0,6
In deshidratarea hipernatremica

Pierdere suplimentara de apa

Deficitul de apa = 0,6 x G x [1 – (Naactual/Naideal)
Valoarea pH-ului

Acidoza – Alcaloza



pH < 7,35 – acidoza
pH > 7, 35 – alcaloza
Acidoza / alcaloza se refera doar la valoarea
pH-ului fara a oferi informatii privind
afectiunea de baza
Interpretarea PCO2





Valoarea PCO2
 Normal
 Crescut
 Scazut
 Neconcordant cu valoarea pH-ului
O variatie de 10 mmHg a PCO2 corespunde unei variatii cu 0,08
a pH-ului
Regula lui Winter: ultimele 2 cifre ale unui pH > 7 trebuie sa fie
egale cu valoarea PCO2 in acidoza metabolica, pentru a evidentia
o compensare respiratorie corespunzatoare. (pH=7,25 PCO2=25
mmHg. Daca PCO2 este mai mare – posibil disfunctie
respiratorie
Daca scaderea pH-ului se datoreaza modificarilor PCO2 acidoza/alcaloza respiratorie
Se evalueaza oxigenarea (PaO2, SaO2)
Interpretarea bicarbonatului

Valorile normale: 22-24 mmol/l



< 22 mmol/l – acidoza metabolica
> 24 mmol/l – alcaloza metabolica
In acidoza metabolica – se calculeaza
GAURA ANIONICA

(Na+ – [Cl- + HCO3-]) = 12 ± 2


GA > 16 acidoza metabolica cu GA
GA < 16 acidoza metabolica fara GA
Gaura anionica

Dg# al acidozei metabolice cu gaura anionica >16











C – cianuri, CO
A – alcool
T – toluen
M – metanol
U – uremie
D – diabet (CAD)
P - paraldehida
I – isoniazida, iron (Fe)
L – acidoza lactica
E - etilenglycol
S - stricnina
Gaura anionica

Dg# al acidozei metabolice fara gaura anionica <16


Pierdere renala de bicarbonat – Acidoza tubulara renala
Pierdere digestiva de bicarbonat - BDA
Masuratorile venoase

Daca debitul cardiac e normal



In insuficienta cardiaca



pH-ul venos central < 0.03 ca cel arterial
PCO2 venos central < 6 mmHg ca cel arterial
pH-ul venos central < 0.1 ca cel arterial
PCO2 venos central < 24 mmHg ca cel arterial
In stopul cardio-respirator


pH-ul venos central < 0.35 ca cel arterial
PCO2 venos central < 56 mmHg ca cel arterial