Prezentarea Studiului privind îmbătrînirea în Republica Moldova

Download Report

Transcript Prezentarea Studiului privind îmbătrînirea în Republica Moldova

Studiul ”Îmbătrânirea populației în Republica Moldova”

Ședința CNPD 20 octombrie 2011

Scopul și obiectul cercetării

Studiul a fost efectuat la solicitarea CNPD cu susținerea UNDESA, UNFPA, UNDP și BM.

Scopul -

investigarea și primirea datelor obiective privind situația social-economică, statutul ocupațional, starea de sănătate, accesul la serviciile sociale, medicale etc. a persoanelor mai în vârstă de 50 de ani .

Obiectul -

persoanele mai în vârstă de 50+ ani, pe sexe, medii, zone statistice, pe grupe de vârstă: 50-54; 55- 59; 60-64; 65-69; 70-74; 75-80; 80+

Metodologia. Cercetarea cantitativă

Datele BNS:

• Cercetarea bugetului gospodăriilor casnice 2005-2010 (5500 gospodării pentru anul 2010) • Cercetarea anchetei forței de muncă, 2000-2010 (108 mii persoane, dintre care 35% (38 mii) persoane de 50 de ani si peste) • Cercetarea excluderea socială a populației, 2009 (în baza BGC - persoane, dintre care 30,3% persoane de 50 de ani și peste) • Cercetarea sănătate și accesul populației la serviciile de sănătate, 2008, 2010 (3760 persoane)

Registrele administrative

(RSP, CNAS)

Cercetările existente în domeniu

(la nivel național) în ultimii 5 ani de zile (AȘM, CBS AXA etc.)

Metodologia. Cercetarea calitativă

Interviuri individuale

MMPSF, MS, Med., MJ Asociația Patronatelor Confederația Sindicatelor din Republica Moldova ONG (2) Mas-media (2) Persoane decizionale din cadrul APL Medicii de familie

Discuții în focus grup

Focus grup cu pensionarii Focus grup cu pensionarii din aziluri și casele de bătrâni Focus grup cu persoanele apte de muncă (35 50 ani) Focus grup cu lucrătorii sociali Focus grup cu asistenții sociali

Nord

(Briceni, Dondușeni),

Găgăuzia

(Comrat),

Centru

(Hâncești, Telenești),

municipiul Chișinău Sud

(Cantemir),

ATO

Obiectivele

• • • • • • Identificarea

modelelor şi tendinţelor geografice şi demografice

ale îmbătrânirii; Evaluarea

consecinţelor (impactului)

umane, sociale şi economice / de dezvoltare al îmbătrânirii populaţiei, inclusiv a îmbătrânirii „artificiale” ca consecinţă a migraţiei de muncă;

Evaluarea capacităţii sectorului guvernamental şi cel non-guvernamental

face faţă provocărilor impuse de problema îmbătrânirii populaţiei; de a Evidenţierea

legăturilor dintre îmbătrânire şi alte probleme

socio-economice; Evidenţierea

măsurilor stabilite şi necesare

pentru a aborda problema îmbătrânirii populaţiei, într-un cadru mai larg strategic de dezvoltare socio-economică a ţării; Identificarea căilor de dezvoltare a îmbătrânirea populaţiei.

strategiilor de sensibilizare

cu privire la

Repartizarea populației în vârstă 50+ pe medii și pe zone statistice

, 1.01.2011

Tipul gospodăriilor cu vârstnici pe medii, 2006-2010

Tipul gospodăriilor cu vârstnici pe zone statistice

Populația în vârstă pe sexe și medii, pe grupe de vârstă,

(%), 1.01.2011

Nivelul educației persoanelor în vârstă

(%) 1.01.2011

Evoluţia veniturilor medii lunare ale gospodăriilor cu vârstnici faţă de gospodăriile fără vârstnici.

100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 15.02

22.91

4.93

21.53

22.52

2.87

10.83

15.46

17.51

23.01

3.79

18.26

29.59

3.06

9.29

11.67

18.31

25.33

5.38

12.60

30.20

3.13

9.97

8.19

15.28

29.43

4.43

10.39

28.93

3.97

8.85

7.11

15.86

30.60

4.26

11.46

29.23

4.70

9.71

7.91

30% 20% 35.46

48.05

37.20

46.06

38.01

48.35

40.30

51.01

37.69

48.32

10% 0% cu vîrstnici f ără vîrstnici cu vîrstnici f ără vîrstnici cu vîrstnici f ără vîrstnici cu vîrstnici f ără vîrstnici cu vîrstnici f ără vîrstnici 2006 2007 Venit din activitatea salariata Venit din activitatea individuala non-agricola Prestatii sociale 2008 2009 2010 Venit din activitatea individuala agricola Venit din proprietate Alte venituri, inclusiv remitențe

Distribuţia veniturilor disponibile ale gospodăriilor cu vârstnici în funcţie de sursă pe regiuni statistice,

anul 2010 100% 12.28

15.96

90% 80% 16.32

18.87

70% 60% 37.92

28.41

50% 40% 30% 20% 3.23

15.04

0.13

4.08

16.77

10% 0% 27.49

31.74

Nord Centru Venit din activitatea salariata Venit din activitatea individuala non-agricola Prestatii sociale remitente 15.71

19.74

28.97

0.17

4.10

13.26

33.76

5.41

9.53

25.26

0.27

5.79

0.66

58.48

Sud Chisinau Venit din activitatea individuala agricola Venit din proprietate Alte venituri

Structura veniturilor gospodăriilor cu vârstnici potrivit surselor principale de formare,

anul 2010 .

Sursa principală

100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 2.9% 12.7% 41.7% 3.8% 8.8% 0.1% 1.0% 76.8% 24.1% 18.6% 1.8% 0.9% 57/62-65 50-57/62 activitate pe cont propriu agricultura activitate pe cont propriu sectorul non-agricol pensii trasnferuri de peste hotare 0.5% 93.6% 4.9% 0.5% 65-70 0.2% 98.2% 1.3% 70-75 salariul sectorul agricol salariul sectorul non-agricol plati sociale alte surse de venit 0.5% 98.7% 0.7% >75 ani

Ponderea gospodăriilor beneficiare de remitenţe în funcţie de componenţa gospodăriei şi mediul de reşedinţă

100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 54.5% 58.1% 52.7% 53.8% 53.6% 53.9% 51.3% 47.4% 53.2% 64.9% 60.2% 67.4% 64.2% 57.4% 67.9% 25.9% 19.1% 29.4% 28.1% 25.8% 29.3% 28.2% 19.6% 22.8% 18.0% 18.1% 20.6% 16.9% 20.5% 23.7% 28.9% 30.4% 14.9% 13.7% 15.5% 15.0% 16.4% 20.3% 26.1% 15.9% 17.1% 20.9% 26.7% 14.4% 17.7% Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural 2006 2007 o singura persoană 2008 cuplu f amilial 2009 alte gospodării 2010

Distribuţia gospodăriilor cu vârstnic beneficiare de remitenţe în funcţie de zonele statistice

100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 14.1% 27.5% 31.0% 27.4% 2006 14.8% 28.4% 29.7% 11.4% 30.3% 30.3% 11.8% 29.3% 32.0% 27.1% 27.9% 26.9% 2007 Nord Centru 2008 Sud Chisinau 2009 12.5% 27.5% 33.9% 26.2% 2010

Prelucrarea pământului de persoanele în vârstă în dependență vârsta capului de gospodăriei

Serviciile specializate,

2000-2010

Dinamica numărului lucrătorilor sociali și a beneficiarilor de servicii.

Dinamica numărului cantinelor și beneficiarilor de servicii

Aprecierea calității serviciilor sociale pe sexe și pe medii

Aprecierea calității serviciilor sociale acordate,

pe grupe de vârstă

Autoaprecierii stării sănătății,

anii 2000-2010

Autoaprecierea stării sănătății în funcție de grupă de vârstă și sex

Autoaprecierea stării sănătății pe grupe de vârstă și medii

Rezultatele Studiului

• • • • • • • • Caracteristicile socio-demografice ale persoanelor de 50 de ani și mai în vârstă Persoanele în vârstă și familia Proprietățile, fluxurile monetare și veniturile gospodăriilor cu membrii familiei mai în vârstă de 50 de ani Ocuparea persoanelor în vârstă. Pensionarii Locuința și condițiile locative ale persoanelor în vârstă Sănătatea, necesitatea în îngrijire a persoanelor în vârstă Protecția socială a persoanelor în vârstă Concluzii și recomandări

Recomandări de ordin general

          Formarea și dezvoltarea în societate a ideologiei privind ”

societatea pentru toate vârstele”

Perfectarea legislației și practicii de aplicare drepturilor populației în vârstă a actelor normative ce țin de asigurarea și protejarea Dezvoltarea potențialului de integrare socială a persoanelor în etate prin optimizarea sistemului instituțiilor sociale ținând cont de necesitățile actuale și viitoare ale societății Asigurarea accesului persoanelor în vârstă la resursele educaționale, medicale, culturale, de acordare a serviciilor sociale, crearea oportunităților de angajare etc. pentru menținerea și utilizarea plenară a potențialului persoanelor în etate Crearea precondițiilor pentru asigurarea persoanelor în etate a unui trai decent, fapt ce asigură autonomia în viața cotidiană și menaj, un grad sporit de acomodare la necesitățile specifice vârstei.

Dezvoltarea rețelelor de susținere socială a persoanelor în etate, reducerea nivelului excluziunii sociale și marginalizării persoanelor în etate, antrenarea plenară a persoanelor în etate la viața socială, culturală, economică, politică etc.

Dezvoltarea parteneriatului între structurile statale, organizațiile neguvernamentale, structurile private, culte etc. în soluționarea problemelor ce țin de persoanele în vârstă. Crearea mecanismelor de delegare de către stat a unor funcții ce țin de acordarea serviciilor sociale către sectorul neguvernamental Utilizarea pe larg a cercetărilor și recomandărilor științifice pentru dezvoltarea politicilor și practicilor existente în domeniu Implementarea în legislația și practica persoanelor în etate națională a standardelor internaționale de acordare serviciilor Ridicarea nivelului profesional a funcționarilor și lucrătorilor implicați în elaborarea și implementarea politicilor ținând cont de principiile și tehnologiile sociale moderne

Consolidarea relațiilor între generații

 Creșterea gradului de informare a societății și a generației tinere, în particular, privind rolul și aportul persoanelor în vârstă în dezvoltarea economică și socială a țării, promovarea imaginii persoanei în vârstă drept un membru deplin și activ a societății  Acordarea asistenței în dezvoltarea unor bune relații între generații, stimularea voluntariatului comunitățile locale menit să asigure incluziunea socială a persoanelor în etate în  Motivarea unor activități comune menite să extindă gradul de cooperare între generații  Antrenarea potențialului persoanelor în vârstă și experiența acestora în domeniul social și pedagogic la organizarea măsurilor ce țin de educație, cultură, agrement etc. a generației tinere  Stimularea prin diverse metode susținerea de către membrii familiei și de către societate a persoanelor în vârstă  Crearea mecanismelor efective de contracarare a violenței domestice față de persoanele în etate și asigurarea securității traiului pentru aceste persoane  Susținerea asocierii tinerilor din comunități în vederea acordării asistenței vârstnicilor din comunitate, în special pentru persoanele care locuiesc singure

Creșterea nivelului de bunăstare

 Promovarea politicilor ce țin de asigurarea veniturilor persoanelor în etate drept un element cheie pentru asigurarea unui trai decent și a posibilităților de autorealizare pentru persoanele în etate  Dezvoltarea politicilor menite să extindă condițiile și posibilitatea obținerii de către persoanele în etate a veniturilor adiționale prin diversificarea formelor și tipurilor de activități, susținerea formelor de activitate individuală etc.

 Sporirea gradului de responsabilitate a copiilor privind acordarea asistenței părinților în etate.

Perfectarea mecanismelor ce țin de aplicarea normelor dreptului civil și familial față de persoanele care nu respectă obligațiunile prescrise ce țin de acordarea asistenței membrilor familiei inapți de muncă  Susținerea și încurajarea persoanelor în vârstă la activități antreprenoriale  Optimizarea procedurilor și indicatorilor privind acordarea serviciilor sociale micșorarea presiunii asupra bugetului familiei persoanelor în vârstă persoanelor în etate,

Sănătatea și asistența medicală

Creșterea gradului de coordonare la nivelul serviciilor medicale și sociale privind acordarea persoanelor în etate a asistenței medicale și îngrijire, precum și la nivelul structurilor care acordă asistență medico sanitară, prin pregătirea resurselor profesionale, având în vedere specificul contingentului de persoane cu care se lucrează (fizic, psihologic, social), crearea sistemelor și mecanismelor de finanțare auxiliară a activităților care permit o mai bună integrare a serviciilor acordate  Acordarea atenției prioritate stărilor de sănătate care contribuie ulterior la creșterea morbidității populației în vârstă prin ameliorarea măsurilor de diagnosticare și prevenire a factorilor de risc principal pentru stările de ictus cerebral, depistarea demenței la etapele inițiale și elaborarea programelor de sprijin care permit persoanelor afectate de maladia respectivă să se mențină cât mai mult timp în societate  Ameliorarea calității serviciilor de reabilitare pentru persoanele în etate după externare din spitale, în special după intervențiile menite să medicilor gerontologi, amelioreze funcționalitatea, atragerea specialiștilor, în special pentru examinare persoanelor externate la domiciliu și determinarea măsurilor necesare de reabilitare  O mai bună coordonare a diferitor structuri și o atenție sporită pentru serviciile ce țin de profilaxie, atenție cuvenită problemelor alimentației, igienei, susținerea mobilității, asistență în asigurarea cu medicamente, reducerea riscurilor externe, asigurarea periodicității testărilor medicale etc.

Persoanele în etate și ocuparea

 Determinarea drept o prioritate de bază excludere discriminării ”de facto” față de persoanele în etate pe piața muncii și crearea mecanismelor de control și de contracarare a fenomenului respectiv  Dezvoltarea politicilor ocupaționale ce contribuie la menținerea și integrarea persoanelor în etate pe piața muncii, utilizarea rațională a potențialului, competențelor și experienței profesionale ale acestora  Acordarea asistenței consultative, informaționale, (re)instruire profesională la vârstele de pre pensionare pentru persoanele respective, simplificarea accesului persoanelor în etate la serviciile agențiilor statale și nestatale de ocupare a forței de muncă  Motivarea patronilor pentru crearea locurilor de muncă pentru persoanele în etate, în crearea locurilor de muncă și a condițiilor de muncă ținând cont de indicatorii medico-biologici a vârstei și capacitatea generală de a munci pentru persoanele în vârstă. Introducerea realizărilor gerontotehnologiilor pentru menținerea productivității muncii persoanelor în etate la nivelul persoanelor tinete  Dezvoltarea potențialului comunităților privind crearea precondițiilor pentru antrenarea persoanelor în etate în activități antreprenoriale etc. etc.

Deservirea socială

 Asigurarea prestării serviciilor sociale în măsura necesităților specifice persoanelor în etate, asigurarea calității, accesibilității și eficienței serviciilor prestate care contribuie la autonomia persoanei în etate și susținerea diferitor forme de activitate socială a persoanelor în etate  Asigurarea corelării interdepartamentale la prestarea diferitor servicii (socio-medicale, socio-culturale, socio pedagogice etc.) pentru persoanele în etate, sporirea randamentului și sinergismul activităților realizate  Susținerea formării rețelelor locale de susținere a persoanelor în etate în baza potențialului din comunitate (organizațiilor statale și nestatale, cultelor etc.) și a infrastructurii sociale  Dezvoltarea bazei tehnico-materiale, tehnologice și informaționale privind deservirea persoanelor în etate. Perfectarea mecanismelor de stabilire a sarcinii de lucru și a nivelului de remunerare a lucrătorilor ce acordă servicii sociale, în special în mediul rural.

 Dezvoltarea formelor particulare de acordare a serviciilor sociale. Elaborarea mecanismelor de delegare a funcțiilor de acordare serviciilor sociale către sectorul neguvernamental etc.