Transcript EDUCAŢIA INCLUZIVĂ – CERINŢĂ PENTRU O ŞCOALĂ MODERNĂ Training pentru elevi ,părinţi şi profesori realizat în cadrul atestării. Realizat : Orlov Diana, profesoară la Liceul Teoretic ,,M.Sîrghi” Obiective:  O1-

EDUCAŢIA INCLUZIVĂ –
CERINŢĂ PENTRU O ŞCOALĂ
MODERNĂ
Training pentru elevi ,părinţi şi
profesori realizat în cadrul
atestării.
Realizat : Orlov Diana,
profesoară la Liceul
Teoretic ,,M.Sîrghi”
Obiective:
 O1- să definească sistemul de educaţie incluziv.
 O2- să identifice factorii şi formele incluziunii.
 O3- să analizeze conceptul de incluziune, utilizănd
metode active de învăţare
 O4- să propună paşi pentru crearea unui mediu
şcolar ,care să sugereze o cultură şcolară incluzivă
în LT,,M.Sîrghi”
 O5-să argumenteze necesitatea schimbării
abordării tradiţionale în abordare incluzivă .
Evocare
 Activitatea ,,Locul din dreapta mea este liber.Doresc
să-l ocupe ... ”
Tehnica ,,Harta conceptuală”
Întrebări:
1.Doar unii copii au drepturi?
2.Prezenţa căruciorului,ochelarilor... Poate influenţa
copiii?
3.Avem grupe de copii care nu au drepturi?
4.Cum se grupează copiii la lecţii, înafara lecţiilor?
Realizarea sensului:
 Lucrul în grup:
Studierea informaţiei:
 ,,Educaţia incluzivă –cerinţă pentru o şcoală
modernă”
 Definiţii:
 Educaţia (şcoala) incluzivă exprimă extinderea scopului şi a organizării
şcolii obişnuite (transformarea acesteia) pentru a putea răspunde unei
diversităţi mai mari de copii, în speţă copiilor marginalizaţi,
defavorizaţi şi / sau excluşi de la educaţie
 Şcoala incluzivă este cea ,care poate răspunde unei diversităţi mari de
copii, o şcoală în care toţi participă şi sunt trataţi ca fiind la fel de
importanţi.

Declarația de la Salamanca, 1994
Sistemele de învăţământ ar
trebui proiectate şi
programele educaţionale
implementate în aşa mod
încât să ţină seama de
marea diversitate a
copiilor.
http://www.unesco.de/fileadmin/medien/Dokumente/Bildung/Salamanca_Declaration.pdf
6
Abordări tradiționale, istorice
Copiii cu cerințe educaționale speciale (CES):
Excluderea din familii și comunități
Plasarea în instituții rezidențiale, de tip
internat
Acces limitat la educație
7
Cauzele excluderii
Cauze de sistem
Ineficienţa sistemului în a răspunde
necesităţilor familiei și copilului
Lipsa serviciilor de educație incluzivă
Insuficiența serviciilor de sprijin familial
Cauze ce ţin de familie
Iresponsabilitatea părinţilor
Probleme materiale ale familiilor
Cauze ce ţin de copil
Starea sănătății copilului
Probleme de dezvoltare
Demotivare şcolară şi eşec şcolar
8
Schimbarea retoricii / semanticii
 Invalid
 Handicapat
 Copil cu dizabilitate
 Defectologie
 Copil cu cerințe
educaționale speciale
 Educație incluzivă
 Educație corecțională
9
Cerinţe Educaționale Speciale (CES)?
 CES - totalitatea dificultăţilor de
învăţare, care complică, îngreuiază
adaptarea şcolară şi socială a
copilului
10
Clasificarea CES
UNESCO(1995):
-
tulburări emoţionale (afective) şi de comportament;
tulburări de limbaj;
dificultăţi de învăţare;
întârziere/deficienţă mintală/intelectuală/ dificultăţi
severe de învăţare;
deficienţe fizice/neuromotorii;
deficienţe de văz;
deficienţe de auz
-
Alte situații
-
copii care cresc în medii defavorizate;
copii ce aparţin unor grupări etnice
minoritare;
copii ai străzii;
copii bolnavi de SIDA;
copii cu comportament deviant
11
Identificarea copiilor cu CES
Din perspectivă
socială:
•Familia
•Asistentul social
•Rudele
Din perspectivă
educațională:
•Instituția preșcolară
•Învățătoarea
•Psihologul școlar
•Dirigintele
•Cadrele didactice
Din perspectivă medicală:
•Medicul de familie
•Medicul pediatru
•Medicul specialist (pe domenii)
!
Principiul identificării și intervenției
timpurii
12
!
Este greșit să apreciem inteligența copiilor numai după rezultatele şcolare.

Thomas Edison, important inventator și om de

afaceri american era considerat un elev mediocru.

Albert Einstein, autorul teoriei
relativității, nu a vorbit până la trei ani,
dînd, impresia că este retardat mintal.
Datorită dificultății de a se adapta la
școală, profesorii l-au considerat un copilproblemă, îndărătnic și diferit, care nu vrea să învețe. (Sindromul Einstein,
identificat cu sindromul Asperger, în care micii pacienți, deși au tulburări de vorbire, de comportament și de integrare socială, sunt
adevărate genii).


Există aspecte ale inteligenței care nu se pot măsura prin abilitatea cu care
manevrăm simbolurile grafice sau verbale care alcătuiesc testele școlare.
13
Test de atitudine implicită
Rezultatele acestui test de atitudine implicită
aduc unele dezvăluiri neconfortabile: toţi
folosim stereotipuri, tot timpul, fără s-o ştim.
Mediul nostru ne “hrăneşte” stereotipurile, iar
noi le absorbim, chiar dacă tare mult am prefera
să n-o facem.
Forme de incluziune
TOTALĂ
Frecventarea
tuturor
disciplinelor
şcolare, pe
întreaga durată a
lecţiilor
PARȚIALĂ
Frecventarea doar
a unor discipline,
în funcţie de
capacitatea de
participare
ocaziţională
Participarea doar
la activităţi de
socializare,
extradidactice
FLEXIBILITATE, MOBILITATE
15
Modele de incluziune:
Educaţie în comun în şcoală obişnuită a şcolii de
masă.
 Este un obiectiv complex,care necesită o pregătire
minuţioasă atât a familiei şi copilului ,cît şi a corpului
didactic,contingentului de elevi şi părinţii din şcoala
integratoare.Doar pentru o mică parte din copiii cu
CES instruirea în şcoala de
masă poate fi mai eficientă
decît instruirea în instituţia
specială.
Clase speciale în şcoala de masă
 Elevii cu CES sunt instruiţi după programe
speciale ,dar sunt acceptaţi ca membri cu drepturi
depline ai colectivităţii şcolare şi
participă la diverse activităţi extracurriculare de
rînd cu elevii fără deficienţe.
Clase de recuperare a copiilor cu
dificienţe.
Are loc ,pe de o parte,
instruirea diferenţiată
a copiilor în şcoala
specială ,iar pe de altă
parte- instruire lor în
clasă de reabilitare în condiţiile şcolii
generale .
Clase cu instruire compensător –
terapeutică.
 Acestea sunt destinate copiilor din grupele de risc
care ,deşi nu au devieri de dezvoltare, atestă un
nivel redus de maturitate şcolară ,soldat cu
dificultăţi de învăţare şi socializare.
Reflecţie.
Analizaţi conceptul de incluziune utilizînd
metoda cubului
 Descrie- Cum arată ? Ce este?
 Compară- Cu ce seamănă şi cu ce diferă?
 Asociază – La ce te face să te gândeşti?
 Analizează- Din ce e făcut?Din ce se
compune
 Aplică – Cum poate fi folosit?
 Argumentează pro / contra–E bun sau
rău? De ce? (Jocul ,,Colţul opiniei”)
Plan educațional individualizat
PEI – standard educațional, aprobat de
Consiliul Național pentru Curriculum la
24 noiembrie 2011,
(decizie validată prin Ordinul ME nr. 952 din
06.12.2011)
21
Echipa PEI
 cadrul didactic de sprijin (dacă este);
 dirigintele clasei;
 profesorii la clasă;
 psihologul;
 logopedul;
 profesorul itinerant( activează în mai multe şcoli)
Componența nominală a echipei PEI se aprobă
prin ordinul directorului instituției de învățămînt
22
Caracteristici-cheie PEI
PEI
incluziv
23
Cine participă la educația incluzivă?
Toți copiii, indiferent de starea lor de
sănătate și/sau situația lor socială
Cadrele didactice
Părinții
Autoritățile
Comunitatea
24
Concept
Educația incluzivă:
Este o abordare şi un proces continuu de
dezvoltare a politicilor şi practicilor
educaţionale, orientate spre asigurarea
oportunităţilor şi şanselor egale pentru
persoanele excluse/marginalizate de a
beneficia de drepturile fundamentale la
dezvoltare şi educaţie
Prevede schimbarea şi adaptarea continuă
a sistemului educaţional pentru a
răspunde diversităţii copiilor şi nevoilor ce
decurg din aceasta
ESTE O PROVOCARE SPRE
SCHIMBAREA ATITUDINILOR ŞI
MENTALITĂŢII
25
Schimbarea școlii
Abordarea
tradițională
Abordarea incluzivă
•Prioritatea o constituie elevii
„buni“.
•Toţi elevii sunt consideraţi la fel
de importanţi.
•Cei mai buni profesori sunt cei care
au rezultate bune cu cei mai buni
elevi.
•Cei mai buni profesori sunt cei
care ii ajuta pe toţi elevii sa
înregistreze progrese.
•Instituțiile sunt evaluate /apreciate
după rezultatele obţinute de cei mai
buni elevi.
•Instituțiile sunt
evaluate/apreciate după progresul
înregistrat de toţi elevii.
•Părinții sunt doar informați, de
regulă public, despre problemele și
insuccesele copilului.
•Părinții sunt implicați direct în
remedierea problemelor cu care se
confruntă copilul.
•Educația este, în general, problema
școlii.
•Educația devine problema
tuturor.
26
Concluzii
Rolul și responsabilitățile instituției incluzive rezidă în:
Satisfacerea necesităților educaționale ale tuturor copiilor
Schimbarea de atitudini, comportamente, conținuturi
educaționale, pentru a răspunde diversității copiilor
Aplicarea practicilor nediscriminatorii în procesul de educație
Prevenirea și combaterea excluderii și/sau marginalizării în
educație
Centrarea procesului de educație pe potențialul elevilor, urmărind
dezvoltarea acestuia
27
Provocarea …
 Crearea unui mediu şcolar în care toţi
elevii şi profesorii să se simtă confortabil
şi bineveniţi,care să sugereze o cultură
şcolară incluzivă şi care să îi încurajeze pe
părinţi şi pe membrii comunităţii să viziteze
şcoala şi să participe la activităţile
acesteia.
 Ce putem face în liceul nostru?
O sută de căi
(traducere şi adaptare după Loris Malaguzzi)
 Copilul are:
• O sută de limbaje,
• O sută de mâini,
• O sută de gânduri,
• O sută de moduri de a
gândi,
 Jocul şi vorbirea.
 O sută, mereu o sută de
feluri:
 De a asculta,
 De a se minuna,





•
De a iubi.
O sută de jucării Pentru a cânta şi a înţelege.
O sută de cuvinte pentru a
descoperi,
O sută de cuvinte pentru a
inventa,
O sută de cuvinte pentru a visa.
 Copilul are:
O sută de limbaje
(şi o sută de sute de sute încă).
• Dar... i se fură nouăzeci
si nouă.
Şcoala şi cultura  Separă capul de corp .
I se spune copilului
 Să gândească fără să-şi folosească
mâinile.
 Să facă lucrurile fără a gândi.
 Să asculte
•
şi nu să vorbească.
 Să înțeleagă fără a se bucura.
I se spune copilului
 Că munca şi jocul,
Realitatea şi fantezia,
Ştiinţa şi imaginaţia,
Cerul şi pământul,
Raţiunea şi visul
Sunt lucruri
Care nu merg împreună.
 Şi atunci când i se spune
copilului că SUTA nu există,
Copilul răspunde
Nu-i adevărat !
Exista ...o sută.
29
Elaboraţi un cvintet cu substantivul
,,incluziune” respectând structura
acestuia:
 Primul vers este un singur cuvânt-cheie(de obicei
un substantiv) referitor la subiectul în discuţie.
 Al doilea vers e format din două cuvinte(adjective)
 Versul al treilea este format din trei cuvinte care
exprimă acţiuni (verbe,de obicei la gerunziu)
 Al patrulea vers e format din patru cuvinte şi
exprimă sentimentele faţă de problemă ,subiectul
în cauză.
 Ultimul vers este format dintr-un cuvânt ce exprimă
esenţa problemei.
În loc de concluzii
Fiecare copil pe care-l instruim
este un OM pe care-l cîștigăm !

Victor Hugo
31