Transcript Instruire_RPL_2 - recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011

5. FLUXUL COMPLETĂRII FORMULARELOR
IN LOCUINTE CONVENTIONALE:
1.VA TREBUI SĂ SE STABILEASCĂ COMPONENŢA
LOCUINŢEI, respectiv:




dacă locuinţa este ocupată;
câte gospodării sunt în locuinţă - în cazul în care într-o locuinţă se
găsesc mai multe gospodării, fiecare dintre acestea vor fi
înregistrate pe câte un formular G separat, începând cu gospodăriile
cu persoane prezente sau temporar absente. În acest caz, se va
completa o singură dată formularul LC, iar în recapitulaţia
formularului LC, fiecare dintre gospodării va fi înregistrată pe un rând
separat.
care este numărul total al persoanelor din locuinţă - trebuie să se
identifice toate persoanele care trăiesc în aceeaşi locuinţă şi
apoi să se stabilească dacă aceste persoane aparţin aceleiaşi
gospodării (se gospodăresc împreună) sau aparţin unor
gospodării diferite care locuiesc în aceaşi locuinţǎ;
care este numărul persoanelor din fiecare gospodărie din
locuinţă;
 încadrarea fiecărei persoane din fiecare gospodărie, în funcţie de
situaţia în care se află la momentul recensământului, într-una dintre
cele 4 categorii de persoane – pentru a putea ştii ce tipuri de
formulare se vor completa în locuinţa respectivă:




persoanele prezente – vor fi înregistrate în Lista din formularul G şi pe
formulare P;
persoanele temporar absente (plecate pentru o perioadă mai mică 12
luni) – vor fi înregistrate în Lista din formularul G, pe formulare P şi M
(dacă sunt plecate în străinătate şi au cel puţin 15 ani);
persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată (plecate pentru o
perioadă de cel puţin 12 luni) – vor fi înregistrate pe formulare PPI şi M
(dacă sunt plecate în străinătate şi au cel puţin 15 ani);
persoanele temporar prezente (venite pentru o perioadă mai mică de
12 luni) – vor fi înregistrate pe formulare TP;
După ce a fost stabilită componenţa locuinţei, cu toţi paşii enunţaţi mai
sus, se vor extrage din mapă formularele necesare pentru
înregistrarea locuinţei, a gospodăriilor şi a persoanelor din acea
locuinţă.
2.



3.
SE VA COMPLETA FORMULARUL LC –
LOCUINŢĂ, CLĂDIRE
datele de identificare
datele privind locuinţa
datele despre clădire - acestea vor fi completate
o singură dată, pe formularul primei locuinţe din
clădire.
SE VA COMPLETA FORMULARUL G pentru fiecare
gospodărie din locuinţa respectivă.
4. SE VA COMPLETA FORMULARUL P pentru fiecare
persoană prezentă şi/sau temporar absentă din
gospodărie, având în faţă formularul G al gospodăriei din
care fac parte persoanele respective (pentru a înregistra
persoanele în ordinea înscrisă în formularul G).
Pentru persoanele de 15 ani şi peste, temporar absente
din gospodărie, plecate în străinătate se vor completa şi
formulare M.
După ce recenzorul a terminat de completat formularul P
pentru ultima persoană înscrisă în formularul G - în Lista
persoanelor din gospodărie,
5. SE VA COMPLETA câte o coloană în FORMULARUL PPI
pentru fiecare persoană plecată pentru o perioadǎ
îndelungatǎ, dacă exista această categorie de persoane
în locuinţa respectivă.
6. SE VOR COMPLETA FORMULARE M pentru
persoanele de 15 ani şi peste absente, înregistrate
în P sau PPI, care sunt plecate în străinătate.
7. SE VA COMPLETA câte un rând în FORMULARUL
TP pentru fiecare persoană temporar prezentă,
dacă exista această categorie de persoane în
locuinţa respectivă.
Recenzorul trebuie SĂ CORELEZE FORMULARELE
ŞI DATELE ÎNSCRISE ÎN ACESTEA.
8. În final, se va face face în formularul LC
RECAPITULAŢIA PERSOANELOR ÎNSCRISE ÎN
LOCUINŢA RESPECTIVĂ.
ÎN SPAŢIILE COLECTIVE DE LOCUIT
1. TREBUIE SĂ SE STABILEASĂ COMPONENŢA SPAŢIULUI
COLECTIV DE LOCUIT:

numărul total al persoanelor din spaţiul colectiv de locuit trebuie să se identifice că toate persoanele care trăiesc în
acelaşi spaţiu colectiv de locuit şi apoi să se stabilească dacă
aceste persoane locuiesc singure sau formează gospodării (se
gospodăresc împreună);

identificarea camerelor ocupate de persoanele din spaţiul
colectiv de locuit care formează gospodării - camerele din
spaţiile colective de locuit, ocupate de studenţii căsătoriţi care
locuiesc cu familia la cămin, de personalul administrativ şi
familiile lor, de cuplurile din azilele de bătrâni etc. venite în
localitate pentru o perioadă îndelungată se vor inregistra pe
formulare LC distincte, ca locuinţe;
 încadrarea fiecărei persoane din spaţiul colectiv de locuit,
în funcţie de situaţia în care se află la momentul
recensământului, într-una dintre următoarele categorii de
persoane – pentru a putea şti ce tipuri de formulare se vor
completa în respectivul spaţiu colectiv de locuit:
 persoanele prezente – vor fi înregistrate pe formulare P;
 persoanele temporar absente – vor fi înregistrate pe
formulare P.
 persoanele temporar prezente – vor fi înregistrate pe
formulare TP;
 se va completa formularul SC în cazul spaţiilor colective de
locuit, în care se află (de cel puţin o persoană prezentă,
temporar absentă sau temporar prezentă);
 stabilirea tipului de spaţiu colectiv de locuit (de tip cămin
sau hotel) – pentru completarea SC;
2. se va completa FORMULARUL SC – SPAŢIUL COLECTIV DE
LOCUIT
3. se completează FORMULARUL P pentru fiecare persoană
prezentă sau temporar absentă din spaţiul colectiv de locuit.
4. se completează FORMULARUL TP pentru persoanele
temporar prezente în SC.
5. după teminarea înregistrării tuturor persoanelor din spaţiul
colectiv de locuit recenzat se va reveni la FORMULARUL SC
pentru a se completa - RECAPITULAŢIA PERSOANELOR
ÎNREGISTRATE ÎN SPAŢIUL COLECTIV DE LOCUIT. În
această recapitulaţie nu se vor înregistra persoanele care
formează gospodării, pentru care s-au completat formulare LC
- acestea regăsindu-se în recapitulaţia acestui tip de formular.
6. CARACTERISTICI ÎNREGISTRATE
LA RPL
1.
Caracteristici colectate la nivel de locuinţă
2.
Caracteristici colectate la nivel de clădire
3.
Caracteristici colectate la nivel de gospodărie
4.
Caracteristici colectate la nivel de persoană
5.
Caracteristici colectate la nivel de spatiu colectiv
de locuit
1.Unele caracteristici colectate la nivel de
locuinţă:
NUMĂRUL MAPEI
 se preia din borderoul BM al mapei;
 este acelaşi pentru toate locuinţele dintr-un sector de
recensământ, deci se transcrie pe toate tipurile de formulare
(LC, G,P, TP, PPI, M) dintr-o mapă;
NUMĂRUL DE ORDINE AL CLĂDIRII ÎN CADRUL MAPEI
•
•
•
recenzorul va numerota consecutiv clădirile,
începând cu cifra 1, pe măsura înregistrării clădirilor
din mapă;
toate locuinţele (formularele LC) dintr-o clădire vor
avea înscris acelaşi număr de ordine al clădirii în
cadrul mapei;
în cazul în care o clădire identificată în teren nu se
regăseşte deloc pe harta sectorului de recensământ
sau apare marcată pe hartă cu X, ea va fi recenzată şi
numerotată consecutiv în cadrul mapei, în ordinea
înregistrării ei;
NUMĂRUL DE ORDINE AL LOCUINŢEI ÎN CADRUL
CLĂDIRII
 recenzorul va numerota consecutiv, începând cu 1, locuinţele
în cadrul fiecărei clădiri pe care recenzorul le are de
recenzat, pe măsura înregistrării locuinţelor din clădire,
indiferent dacă este vorba despre o locuinţă convenţională sau
altă unitate de locuit;
NUMĂRUL FORMULARULUI LC ÎN CADRUL MAPEI
 recenzorul va numerota consecutiv, începând cu 1, în cadrul
mapei, fiecare formular LC şi fiecare formular SC (spaţiu
colectiv de locuit), pe măsura completării lor;
 Exemplu: recenzorul recenzează 3 locuinţe aflate în case
individuale, după care intră într-un spaţiu colectiv de locuit în
care găseşte alte două locuinţe (practic 2 camere locuite de 2
gospodării). Primele 3 locuinţe vor avea numărul formularului LC
în cadrul mapei 1,2 şi respectiv 3, spaţiul colectiv de locuit
primeşte ca număr de formular SC în cadrul mapei numărul 4,
cele 2 formulare LC aferente (completate cu date pentru
gospodăriile care locuiesc în SC) vor avea ca numere de
formular LC în cadrul mapei numerele 5, respectiv 6 şi ca număr
al formularului SC în care s-a înregistrat locuinţa numărul 4
(fiind al patrulea formular care apare în ordine, în mapă);
NUMĂRUL FORMULARULUI SC ÎN CARE S-A
ÎNREGISTRAT LOCUINŢA
 acest număr se înscrie numai în cazul locuinţelor existente în
incinta unui spaţiu colectiv de locuit;
 recenzorul va transcrie numărul formularului SC al spaţiului de
locuit în comun în care s-a înregistrat locuinţa pe formularul LC;
TIPUL LOCUINŢEI
recenzorul va răspunde la această întrebare el însuşi,
fără să întrebe respondentul, apelând la definiţiile locuinţei
convenţionale şi a altor unităţi de locuit.
• locuinţele care se recenzează sunt de 2 tipuri:
- convenţionale sau
- alte unităţi de locuit (în care trebuie să existe cel puţin
un locatar)
•
Alte unităţi de locuit pot fi, la randul lor:
- unitate mobilă
- unitate provizorie
- altă unitate destinată locuirii
- altă unitate nedestinată locuirii
STATUTUL LOCUINŢEI
permanentă (principală) – codul 1 - locuinţa în care
persoanele din gospodărie locuiesc în mod obişnuit, care la
momentul recensământului poate fi ocupată sau neocupată
(de exemplu, dacă toate persoanele din gospodărie sunt
plecate pe perioadă îndelungată);
secundară – codul 2 - reprezintă a doua, a treia sau a “n”-a
locuinţă a unei gospodării, care la momentul
recensământului poate fi neocupată sau ocupată temporar
de către proprietar (care are locuinţa permanentă în altă
parte); în principiu, această locuinţă trebuie să nu aibă
caracter de casă de vacanţă, adică să nu fie folosită de
proprietari exclusiv în scop de recreere în timpul
concediilor şi zilelor libere din cursul anului;
casă de vacanţă – codul 3 – este locuinţa destinată
exclusiv odihnei şi recreării, care la momentul
recensământului poate fi neocupată sau ocupată de
persoane temporar prezente, dar pentru care nu
reprezintă locuinţa lor permanentă;
SITUAŢIA OCUPĂRII LOCUINŢEI
 ocupată – codul 1 - este locuinţa aflată în folosinţa a cel
puţin unei gospodării şi care este locuită de cel puţin o
persoană prezentă sau temporar absentă;
 rezervată pentru uz sezonier sau secundar – codul 2 locuinţă în care nu se află nicio persoană prezentă sau
temporar absentă sau se găsesc doar persoane
temporar prezente;
 neocupată – codul 3 - reprezintă casa sau apartamentul
care la momentul recensământului nu este locuit(ă).
Acestea pot fi într-una dintre următoarele situaţii de
neocupare: de vânzare, de închiriat, de demolat;
 altă situaţie – codul 6 – se referă la locuinţele care
au o situaţie necunoscută (recenzorul nu a reuşit să
afle de la nimeni situaţia locuinţei respective);
 în locuinţă se află doar cetăţeni străini temporar
prezenţi – codul 7 - locuinţele în care se află doar
cetăţeni străini aflaţi temporar în ţară împreună cu
familiile lor (lucrează temporar în ţară, sunt turişti
etc.), care nu au reşedinţa permanentă sau
temporară în România.
POZIŢIA LOCUINŢEI ÎN CLĂDIRE
Definiţie 10: Poziţia locuinţei în clădire se referă la nivelul
la care se află intrarea principală a locuinţei
convenţionale.
 subsol – reprezintă nivelul care are peste jumătate din
înălţimea liberă a încăperilor sub nivelul terenului;
 demisol - reprezintă nivelul care are cel mult jumătate din
înălţimea liberă a încăperilor sub nivelul terenului;
 parter – reprezintă nivelul al cărui planşeu inferior se
găseşte la nivelul solului sau aproximativ la acest nivel;
uneori, parterul este situat la o oarecare înălţime faţă de
sol (cca.1,50 m); clădirile individuale cu o singură locuinţă
au situată locuinţa, de regulă, la parter.
 mezanin – este nivelul intercalat între parter şi primul
etaj, care se deosebeşte de celelalte etaje, fie prin
înălţimea mai mică, fie prin lipsa balcoanelor sau prin
destinaţie (spaţii, accesorii pentru magazinele de la
parter, depozite de mărfuri, ateliere sau birouri);
 numărul etajului – dacă locuinţa se află la orice alt
nivel care are, în general, aceeaşi distribuţie în plan,
fiind cuprins între parter sau mezanin, pe de o parte,
şi mansardă, pod sau terasă, pe de altă parte, se
înscrie numărul etajului;
 mansardă – se consideră nivelul construit sub
învelitoarea acoperişului.
CAMERE DE LOCUIT
Definiţie 11: Se consideră cameră de locuit - încăperea
dintr-o locuinţă care serveşte pentru locuit, având
suprafaţa de cel puţin 4 mp (spaţiul fiind suficient de
mare pentru a cuprinde un pat de adult), înălţimea de
cel puţin 2 m pe cea mai mare parte a suprafeţei sale
şi care primeşte lumină naturală fie direct, prin
ferestre şi/sau uşi exterioare, fie indirect, prin
verande, cu ajutorul ferestrelor şi/sau uşilor sau prin
alte camere de locuit, cu ajutorul glasvandurilor;
Exemple de camere de locuit:
- camerele de dormit, sufrageriile, camerele de oaspeţi, birourile
(bibliotecile), camerele mansardate, pivniţele locuibile, camerele
de serviciu (camerele personalului casnic), precum şi holurile
care îndeplinesc condiţiile de suprafaţă, înălţime şi lumină ale
unei camere de locuit şi sunt utilizate pentru locuit, nefiind
folosite numai ca spaţii de trecere;
- încăperile din cadrul locuinţelor destinate prin construcţie a fi
locuite, dar care la data înregistrării sunt folosite în scopuri
profesionale de gospodăriile care le ocupă, precum şi camerele
de locuit puse la dispoziţia instituţiilor, firmelor, societăţilor
comerciale, de turism, de către titularul locuinţei;
- încăperea folosită atât pentru dormit, cât şi pentru pregătirea
hranei, dintr-o locuinţă cu o singură cameră, se consideră cameră
de locuit (de exemplu: apartamente/garsoniere confort III);
- încăperea destinată pentru locuit, prevăzută cu nişă de gătit.
Se
consideră
camere
utilizate
în
scopuri
profesionale, camerele din cadrul locuinţelor
destinate prin construcţie a fi locuite, dar care la data
înregistrării sunt folosite de gospodăriile care le
ocupă sau de firme, societăţi comerciale, de turism
(pe baza unui contract încheiat cu titularul locuinţei),
în alte scopuri decât cele de locuit (de exemplu:
camerele din locuinţe transformate de către
proprietarii acestora în cabinete medicale, birouri de
avocatură, magazine, case de amanet, frizerii etc.).
BUCĂTĂRIE/CHICINETĂ
Definiţie 12: Bucătărie este încăperea sau o parte dintro încăpere (cu suprafaţa de cel puţin 4 mp şi 2 m
înălţime), destinată şi utilizată pentru pregătirea
hranei, situată în interiorul locuinţei sau în afara
acesteia, dotată cu mijloacele necesare pregătirii
hranei.
Definiţie 13: Chicineta - este spaţiul destinat şi utilizat
pentru pregătirea hranei, situată în interiorul locuinţei
sau în afara acesteia, dotată cu mijloacele necesare
pregătirii hranei, cu o suprafaţă mai mică de 4 mp.
BAIE (CU CADĂ SAU DUŞ)
Definiţie 14: Baia este încăperea situată în interiorul
sau în afara locuinţei, destinată asigurării igienei
corporale, având instalaţii specifice acestui scop:
cadă cu sau fără duş, sau numai duş şi chiuvetă;
Se consideră că o locuinţă are instalaţie de baie dacă
există o instalaţie care are conexiuni fixe cu o sursă
de alimentare cu apă şi cu o conductă de scurgere
care iese din clădire.
CLOSET CU APĂ (WC)
 se consideră că locuinţa are closet cu apă (WC),
dacă are instalaţie prevăzută cu rezervor de apă şi
canal de evacuare, indiferent dacă este situat în
interiorul băii sau într-o încăpere separată situată în
locuinţă sau în afara locuinţei;
 dacă locuinţa nu are closet cu apă, se va face
distincţia între situaţia în care locuinţa are alt tip de
closet (“uscat” sau latrină, la care evacuarea se face
fără apă, în haznale) şi cea în care locuinţa nu este
dotată cu nici un tip de closet
REABILITAREA TERMICĂ
Definiţie 15: Reabilitarea termică reprezintă eliminarea
pierderilor de căldură spre exterior prin:





izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului;
înlocuirea ferestrelor întregului bloc şi a uşilor exterioare
existente cu unele superioare calitativ, care vor izola mai
bine fiecare încăpere;
termo-hidroizolarea acoperişurilor sau a
terasei/termoizolarea planşeului de peste ultimul nivel, în
cazul exisţentei şarpantei;
izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care
prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la
parter;
demontarea instalaţiilor şi echipamentelor aflate pe
faţadele şi terasa blocului de locuinţe, precum şi
remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare
termică.
 se consideră că locuinţa este reabilitată termic, indiferent
dacă reabilitarea a fost realizată prin programul naţional
de reabilitare termică sau suportată integral de gospodării.
 se alege unul dintre codurile corespunzătoare situaţiei în
care se află locuinţa respectivă, după cum urmează:
- se înscrie unul din codurile 1 - DA sau 2 - NU în funcţie de
situaţia existentă – în cazul locuinţelor din clădirile de
locuit care nu au fost prevăzute iniţial, din
construcţie, cu toate elementele de izolare termică (şi
care au fost sau nu reabilitate ulterior dării în
folosinţă), indiferent de anul de construcţie al locuinţei
respective;
- se înscrie codul 3 – pentru locuinţele din clădirile noi,
care prin construcţie, au dotările necesare pentru a
asigura izolarea termică a locuinţei/clădirii.
2. Unele caracteristici colectate la nivel
de clădire :
TIPUL CLĂDIRII
Definiţia 16: Clădirea este definită ca fiind o structură
independentă care conţine una sau mai multe
locuinţe, camere sau alte spaţii, care are un acoperiş
şi este închisă cu ziduri exterioare sau pereţi de
compartimentare care ajung de la temelie până la
acoperiş, indiferent dacă este proiectată în scopuri
rezidenţiale, agricole, comerciale, industriale sau
culturale, izolată (distanţată) spaţial sau despărţită de
altele;
Definiţia 17: Clădirea rezidenţială este clădirea
destinată prin construcţie să fie locuită de una sau
mai multe gospodării. În această categorie se includ
atât clădirile individuale cu o singură locuinţă, cât şi
clădirile cu mai multe locuinţe.
Definiţia 18: Clădirea nerezidenţială este clădirea alta
decât cea de locuit, destinată unor scopuri
comerciale, industriale, culturale etc., în care se pot
afla una sau mai multe locuinţe. De exemplu:
clădirile de birouri, fabrici, depozite, centre de
relaxare, magazine etc. în care se află cel puţin o
locuinţă; clădirile cu altă destinaţie care sunt în curs
de construcţie, în care se află locuinţe deja ocupate
de populaţie.
MATERIALUL DE CONSTRUCŢIE AL PEREŢILOR
EXTERIORI AI CLĂDIRII
• beton armat (sau schelet din beton armat
• unităţi prefabricate (prefabricate din beton)
• zidărie din cărămidă, piatră sau inlocuitori (B.C.A.)
• lemn
• paiantă, chirpici
• alte materiale
• materiale mixte
LOCALIZAREA CLĂDIRII - răspunde recenzorul
însuşi, fără a întreba respondentul;
într-o zonă construită continuă de-a lungul unei străzi
- cod 1 – în această categorie se regăsesc clădirile aflate
într-o zonă construită continuă, cu o formă de stradă care
poate fi delimitată clar;
• într-un grup de clădiri cărora le este acordat un nume
recunoscut pe plan local - cod 2- deşi nu sunt parte a
unei zone construite continue cu formă de stradă, această
categorie cuprinde un grup de clădiri cărora le este
acordat un nume recunoscut pe plan local, de exemplu:
complexul studenţesc ”Regie”, ”Căminele studenţeşti din
Moxa”, Mânăstirea ”Pasărea” etc.; în această categorie
intră şi clădirile aflate în localităţi care nu au o tramă
stradală;
•
într-un grup de clădiri învecinate (sub 200 m) - cod 3 –
în această categorie se includ clădirile care, deşi nu se
încadrează în niciuna dintre cele două situaţii menţionate
mai sus, constituie un grup de clădiri din care niciuna
nu este separată de clădirea vecină cea mai apropiată,
cu mai mult de 200 metri;
• într-o zonă cu clădiri izolate - cod 4 - în această
categorie se înregistrează clădirea izolată aflată la
distanţe mari de următoarea clădire (de exemplu:
cantoanele izolate de-a lungul liniilor de cale ferată sau a
drumurilor, clădirile izolate ale staţiilor meteorologice,
cantoanele silvice, clădirile izolate care deservesc
instalaţiile sau reţelele de înaltă tensiune etc.).
•
3. Unele caracteristici colectate la nivel
de gospodărie
NUMĂRUL MAPEI
• este acelaşi pentru toate formularele de
recensământ dintr-unsector de recensământ; sunt
valabile aceleaşi indicaţii ca cele de la formularul LC;
NUMĂRUL FORMULARULUI LC ÎN CADRUL MAPEI
• se preia de pe formularul LC corespunzător locuinţei
din care face parte;
NUMĂRUL FORMULARULUI G DIN LOCUINŢĂ
• recenzorul va numerota consecutiv, începând cu
1, pe măsura înregistrării gospodăriilor din locuinţă,
inclusiv cele completate doar pentru persoane
plecate pentru o perioadă îndelungată sau persoane
temporar prezente;
4. Unele caracteristici colectate la
nivel de persoană
- caracteristici demografice
- informaţii privind migraţia internă şi
-
internaţională a persoanei
caracteristici etno-culturale
caracteristici educaţionale
caracteristici economice
dificultăţi în desfăşurarea activităţii
curente
STAREA CIVILĂ LEGALĂ
•
•
•
•
necăsătorit(ă) - persoana care nu a fost niciodată
căsătorită (inclusiv copiii sub 18 ani, ca regulă
generală);
căsătorit(ă) - persoana care este căsătorită cu forme
legale (emise de Oficiul Stării Civile) în România.
Vârsta minimă legală pentru căsătorie este de 18 ani,
atât pentru persoanele de sex feminin, cât şi pentru
persoanele de sex masculin (excepţional 16 ani); se
bifează acest cod şi pentru persoanele divorţate sau
văduve care s-au recăsătorit (legal);
divorţat(ă) - persoanele divorţate şi nerecăsătorite;
văduv(ă) - persoanele cărora le-a decedat soţia/soţul
şi sunt nerecăsătorite ;
STAREA CIVILĂ DE FAPT
 se referă la situaţia în care respondentul trăieşte
în gospodărie cu un partener/parteneră cu care nu
este căsătorit legal;
 se referă la actuala uniune consensuală a
persoanei şi la gospodăria din care acesta face
parte;
 se completează această întrebare pentru toate
persoanele, indiferent de starea lor civilă legală.
ATENŢIE!
Persoanele căsătorite legal, care sunt în fapt separate
de soţ, locuind într-o gospodărie cu o altă persoană
(partener/ parteneră), cu care nu sunt căsătorite
legal, se vor înregistra la punctul 5 cu codul 2 –
căsătorite şi la punctul 7 codul 1 (DA);
NUMĂRUL COPIILOR NĂSCUŢI VII
 se completează numai pentru persoanele de sex
feminin, de 15 ani şi peste (nǎscute înainte de
20 octombrie 1996), indiferent de starea civilă;
 persoana trebuie să aibă în vedere în răspunsul
său toţi copiii născuţi vii, indiferent dacă la
momentul recensământului se află sau nu în
viaţă, dacă locuiesc sau nu în gospodăria mamei,
aceia care provin din căsătorii actuale, anterioare
sau din afara căsătoriei mamei lor, aceia plecaţi
din gospodărie la studii, la lucru, în străinătate
SITUAŢIA PERSOANEI LA RECENSĂMÂNT
 se apreciază în raport cu reşedinţa, respectiv cu domiciliul său.
Înregistrarea persoanei la recensământ se face, de regulă, la
reşedinţa acesteia.
REAMINTIM:
 Domiciliul = adresa înscrisă în actul de identitate al persoanei
 Reşedinţa = adresa la care persoana petrece cea mai mare
parte din timp (conform liberei declaraţii a respondentului)
ATENŢIE!
 dacă o persoană locuieşte într-un singur loc, reşedinţa
coincide cu domiciliul, acesta fiind locul unde va fi recenzată.
 dacă o persoană locuieşte în mai multe locuri, reşedinţa este
diferită de domiciliu şi deci persoana este recenzată la
reşedinţa sa şi nu la adresa de domiciliu.
 prezentă –
se consideră că o persoană este
prezentă dacă la ora “0” din ziua de 20 octombrie
2011 se afla la domiciliul/reşedinţa acesteia de cel
puţin 12 luni, perioadă continuă, sau se afla aici de
mai puţin de 12 luni, cu intenţia de a rămâne mai mult
de 12 luni;
Exemple de persoane prezente ( la momentul de referinţă al
recensământului):
 a fost prezentă fizic în gospodărie;
 era la lucru (în schimbul de noapte, de gardă, personalul din
transporturi feroviare, aeriene, navale, rutiere, cu condiţia ca
persoanele respective să se întoarcă periodic acasă);
 era un copil aflat într-o creşă şi grădiniţă cu program
săptămânal;
 temporar absentă – se consideră că o persoană
este temporar absentă dacă la ora “0” din ziua de
20 octombrie 2011 era plecatǎ din localitatea de
domiciliu/reşedinţă, în altă localitate din ţară sau
străinătate, pentru o perioadă mai mică de 12 luni
sau cu intenţia de a fi plecată mai puţin de 12 luni;
Exemple de persoane temporar absente (la momentul de referinţă
al recensământului):
 plecată în altă localitate din ţară sau în străinătate pentru mai
puţin de 12 luni, din diverse motive: în interes de serviciu
(delegaţie, misiune), concediu de odihnă, excursii etc.;
 internată în unităţi sanitare (spitale, sanatorii, maternităţi etc.)
pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
 elev (persoană care urmează studii primare, gimnaziale sau
liceale) plecat la studii departe de casă.
 plecată pentru o perioadă îndelungată – se consideră
persoana care, la momentul critic al recensământului, era
plecată din localitatea de domiciliu/reşedinţă într-o altă
localitate din ţară sau străinătate, pentru o perioadă de
cel puţin 12 luni sau era plecată pentru o perioadă mai
scurtă de 12 luni, dar cu intenţia de a absenta (de a sta
plecat) pentru mai puţin de 12 luni.
Exemple de persoane plecate pe o perioadă îndelungată (la momentul
de referinţă al recensământului):
 plecată în altă localitate din ţară sau în străinătate de 2 ani, de un
an şi jumătate, de 13 luni, chiar dacă nu şi-a schimbat domiciliul la
Evidenţa populaţiei, plăteşte taxe la administraţia locală a localităţii
unde trăieşte familia sa, deţine pământ în acea localitate etc. ;
 plecată în altă localitate din ţară sau în străinătate de 3 luni, dar
care, în momentul plecării, a precizat că are intenţia de a sta plecat
mai mult de 12 luni;
 studenţii care studiază departe de casă sunt înregistraţi în
gospodăria părinţilor ca plecaţi pe perioadă îndelungată (şi ca
prezenţi în localitatea unde studiază),
Situaţia unei persoane de "temporar absent" sau "plecat
pe o perioadă îndelungată" se judecă DOAR prin
prisma duratei absenţei efective şi/sau a intenţiei de
a sta plecat. Nu trebuie folosite alte criterii, cum ar fi:
faptul că revine la diferite intervale de timp acasă (de
exemplu pentru petrecerea concediului sau al
sărbătorilor de iarnă etc.), că familia şi soţia îl
consideră cap al gospodăriei, faptul că nu şi-a
schimbat domiciliul în actul de identitate, că trimite
periodic bani acasă familiei, faptul că persoana apare
ca plătitor de taxe şi impozite sau pe rolul agricol al
familiei respective etc.
Din momentul când persoana a plecat din localitate (în
altă localitate din ţară sau în străinătate) până la
momentul de referinţă al RPL se poate:
- să fi trecut deja 12 luni şi atunci persoana este plecată
pe perioadă îndelungată;
- să nu fi trecut 12 luni şi atunci delimitarea între situaţia
posibilă a unei persoane de "temporar absent" sau
"plecat pe o perioadă îndelungată" se judecă prin
prisma intenţiei de a sta plecat: a plecat cu intenţia
de a fi plecat mai mult sau mai puţin de 12 luni.
 temporar prezentă – se consideră orice persoană
(român sau străin) care, la momentul de referinţă al
recensământului, este temporar prezentă în
localitatea de recenzare (fiind venită de o perioadă
mai mică de 12 luni şi cu intenţia de a sta mai puţin
de 12 luni) pentru diferite scopuri: delegaţie, concediu
de odihnă, vizită la rude sau prieteni etc.
REAMINTIM!
Cele patru tipuri posibile de situaţii ale persoanelor la
recensământ se înregistrează pe 3 tipuri diferite de
formulare. Astfel, caracteristicile individuale ale:
 persoanelor prezente – se înregistrează pe
formulare P;
 persoanele temporar absente – se înregistrează
pe formulare P şi M (dacă este cazul);
 persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată
– se înregistrează pe formulare PPI şi M (dacă
este cazul);
 persoanelor temporar prezente – se înregistrează
pe formulare TP.
PENTRU CÂTE LUNI A PLECAT PERSOANA DIN
LOCALITATEA DE RECENZARE?
 se înscrie numărul de luni de absenţă a persoanei
de la reşedinţă/domiciliu;
 în cazul persoanelor care sunt plecate din localitatea
de recenzare, însă se întorc periodic pentru vizite,
vacanţe sau alte motive, momentul plecării va fi
considerat cel în care persoana a plecat pentru prima
dată şi nu momentul când a plecat din localitate
după cea mai recentă vizită.
LOCUL NAŞTERII
 reprezintă localitatea în care mama persoanei
recenzate îşi avea domiciliul / reşedinţa la data
când s-a născut persoana recenzată;
 dacă acesta coincide cu localitatea de recenzare, se
bifează codul 900, restul informaţiilor care compun
punctul 14 necompletându-se;
 pentru persoanele a căror mamă, când respondentul
s-a născut, avea reşedinţa în altă localitate decât cea
de recenzare, se vor înscrie în cuvinte judeţul,
municipiul/oraşul sau comuna şi denumirea unei alte
ţări, dacă este cazul.
REŞEDINŢA ANTERIOARĂ
 se înregistrează pentru orice persoană care, de-a lungul
vieţii, a avut o altă reşedinţă decât cea de recenzare, în
altă localitate din ţară sau în străinătate (doar dacă la
punctul 16 s-a răspuns cu DA);
 orice persoană care s-a născut în altă localitate decât cea
de recenzare a avut, automat, o reşedinţă anterioară;
 NU se consideră că şi-au schimbat reşedinţa persoanele
care au avut reşedinţa anterioară la o altă adresă în
cadrul aceleiaşi localităţi, în alt sat al aceleiaşi
comune sau în altă localitate componentă a aceluiaşi
municipiu (oraş). Se va lua în considerare numai
schimbarea reşedinţei dintr-un municipiu/ oraş/comună în
alt municipiu/oraş/comună
CETĂŢENIA
Întrebarea permite declararea a două cetăţenii, dacă
persoana se află în această situaţie. Astfel, la subpunctul 22.1 se înregistrează una din cetăţenii
(română sau altă cetăţenie), iar la punctul 22.2 a
doua cetăţenie, dacă este cazul.
 acolo unde este vorba despre o altă cetăţenie decât
cea română, recenzorul va înscrie în clar numele
ţării de cetăţenie pe care o declară persoana
recenzată.
 pentru persoanele fără cetăţenie (apatrid) – se
înscrie pe formular „fără cetăţenie” sau „apatrid”;
 pentru persoanele care nu doresc să-şi declare
cetăţenia – veţi înscrie explicit „nedeclarat” sau „nu
doreşte să declare”;
cazul persoanelor cu dublă cetăţenie, se
procedează astfel:
- dacă una dintre cetăţenii este cea română, aceasta se
înregistrează la sub-punctul 22.1 şi a doua cetăţenie
la sub-punctul 22.2;
- dacă ambele cetăţenii sunt diferite de cea română,
persoana recenzată trebuie să aleagă pe care o
declară prima sau a doua cetăţenie, prioritate având
totuşi cetăţenia ţării în care aceasta îşi are
domiciliul/reşedinţa.
 în
ETNIA
Definiţie 19: Etnia este definită ca fiind opţiunea unei
persoane de a aparţine unui grup uman cu trăsături
comune de civilizaţie şi cultură, prin una sau mai multe
dintre caracteristicile referitoare la limbă, religie, tradiţii şi
obiceiuri comune, stil de viaţă şi alte caracteristici
specifice.
 etnia nu trebuie confundată cu cetăţenia sau cu limba maternă.
Poate să coincidă sau nu cu una din aceste caracteristici (sau
cu amândouă).
 se înregistrează etnia pe care fiecare persoană o declară –
liber şi după propria opţiune;
 etnia se va înscrie întocmai cum o declară persoana;
 dacă persoana alege să nu-şi declare etnia – recenzorul va
scrie în clar “nedeclarat” sau „nu doreşte să răspundă”.
LIMBA MATERNĂ
Definiţie 20: Limba maternă reprezintă prima limbă
vorbită în mod obişnuit în familia persoanei
recenzate, în primii ani de copilărie.
 se înscrie limba maternă, ca şi etnia, potrivit liberei
declaraţii a persoanei;
 în cazul în care, în perioada primilor ani de copilărie ai
persoanei recenzate, în familia sa se vorbeau două limbi,
respondentul va declara la recensământ drept limbă
maternă limba mai des folosită;
 pentru persoana care nu doreşte să-şi declare limba
maternă, recenzorul va scrie în clar “nedeclarat” sau „nu
doreşte să răspundă”.
RELIGIA
Definiţie 21: Religia reprezintă credinţa sau opţiunea
religioasă sau spirituală, indiferent dacă această
credinţă se manifestă sau nu prin aderarea la o
comunitate religioasă permanentă.
Se înregistrează religia, respectând cu stricteţe declaraţia
fiecărei persoane recenzate şi asigurând toate condiţiile
pentru ca persoanele recenzate să-şi poată declara liber
opţiunea religioasă.
 pentru persoanele care nu doresc să-şi declare
religia, se scrie în clar “nedeclarat” sau „nu
doreşte să răspundă”.
 dacă o persoană declară că nu aparţine nici unei
religii, recenzorul îl va ruga pe respondent să declare
dacă este „ateu” (definiţie DEX: persoană care
neagă existenţa lui Dumnezeu sau a oricărei
divinităţi) sau “fără religie” (persoanele care declară
că nu au o anumită confesiune religioasă sau
credinţă), înregistrând în formular una din cele două
variante; ulterior, în faza de codificare, se va codifica
astfel: “fără religie” – codul 29 şi „ateu” – codul 30.
INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ABSOLVITĂ DE CEL
MAI ÎNALT NIVEL
Se completează doar pentru persoanele născute înainte
de ianuarie 2002.
Punctul 26 este format din 3 subîntrebări, la fiecare
dintre ele înregistrându-se denumirea şi profilul
instituţiei de învăţământ de un anumit nivel pe care o
persoană o poate absolvi, atestată de un certificat
sau o diplomă. Astfel:



punctul 26.1 se referă la studii primare, gimnaziale,
liceale şi superioare de licenţă;
punctul 26.2 se referă la studii de masterat;
punctul 26.3 se referă la studii doctorale;
In funcţie de studiile pe care le-a absolvit o persoană, se vor
completa unul, două sau toate cele 3 sub-întrebări ale acestui
punct 26.
 dacă o persoană are cel mult studii liceale, se
înregistrează informaţii doar la punctul 26.1 - denumirea
şi profilul instituţiei de cel mai înalt nivel absolvite,
punctele 26.2 şi 26.3 barându-se;
 dacă o persoană are studii universitare de licenţă, însă
nu a absolvit studii masterale şi nici doctorale, se
completează doar punctul 26.1, punctele 26.2 şi 26.3
barându-se;
 dacă o persoană a absolvit studii universitare de
masterat se completează punctele 26.1 şi 26.2, punctul
26.3 barându-se;
 se înscrie denumirea completă a instituţiei de
învăţământ (la data când a fost absolvită, fără
actualizări sau echivalări cu instituţii de învăţământ
similare existente la data recensământului), cu
precizarea profilului instituţiei de învăţământ
absolvite.
 pentru persoanele născute după ianuarie 2002 şi
pentru preşcolari punctual 26 se barează;
 pentru persoanele născute înainte de ianuarie
2002 care nu au absolvit si nu urmează nici o
instituţie de învăţământ se înscrie, pe baza
declaraţiei acestor persoane, după caz: "citeşte şi
scrie", "citeşte numai", "nu ştie să scrie şi să
citească".
Nu se consideră instituţie de învăţământ absolvită:
 cursurile de calificare urmate la locul de muncă;
 cursurile de calificare şi recalificare ale şomerilor, privind
reintegrarea profesională;
 ucenicia la locul de muncă (excepţie: ucenicia la locul de
muncă cu durata de 1-3 ani, asimilată cu şcoala profesională,
pentru care se înscrie ”ucenicie la locul de muncă”);
 cursurile de specializare (formare) sau de perfecţionare;
 universităţile populare;
 şcolile sindicale, respectiv acele forme de comunicare proiectate
în scopuri educaţionale, de învăţare, deliberate, sistematice, dar
organizate în afara şcolilor şi universităţilor.
 sub-punctul 26.1.1 se referă la noua formă de
organizare a învăţământului superior introdusă
începând cu anul universitar 2005-2006, denumită
Sistem Bologna, care este organizat în 3 cicluri: studii
universitare de licenţă (3 - 4 ani), de masterat (1 - 2
ani) şi de doctorat (3 ani).
INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE CARE O
URMEAZĂ
 se completează doar pentru persoanele născute
înainte de ianuarie 2006;
 în cazul în care persoana urmează în acelaşi timp
două sau mai multe instituţii de învăţământ, se va
înregistra denumirea şi profilul celei alese de
persoana recenzată;
 sunt valabile explicaţiile date la punctul 26, cu
precizarea că nu mai poate fi înregistrat decât un
singur răspuns dintre sub-punctele 28.1, 28.2 sau
28.3; sub-punctele la care nu se completează nimic
se barează.
STATUTUL ACTIVITĂŢII CURENTE în săptămâna 1319 octombrie 2011
Definiţie 22: Statutul activităţii curente se referă la
raportul în care persoana se află faţă de
activitatea economică şi socială, precum şi la
modul în care aceasta îşi asigură sursa de
existenţă necesară traiului în săptămâna de referinţă
(13 – 19 octombrie 2011).
 ocupat – codul 1 - toate persoanele în vârstă de 15 ani şi peste
care, în cursul săptămânii de referinţă (13 – 19 octombrie 2011),
s-au aflat într-una din următoarele situaţii:
-
-
erau încadrate într-o activitate economică sau socială plătită
în bani sau în natură şi au lucrat în săptămâna de referinţă
cel puţin o oră (adică, desfăşurau în mod curent o activitate
economică sau socială);
lipseau temporar de la locul de muncă, dar păstrau o
legătură formală cu acesta;
persoanele care nu erau încadrate permanent într-o
activitate economică sau socială (conform celor de la pct. a),
dar în săptămâna 13 – 19 octombrie 2011 au lucrat,
excepţional sau ocazional, cel puţin o oră, pentru obţinerea
unui venit în bani sau în natură sau au ajutat un membru al
gospodăriei sau o rudă în activitatea pe care aceasta o
desfăşoară în întreprinderea proprie, în practicarea unei meserii,
profesii sau prestarea unui serviciu în mod independent, chiar
dacă nu au fost remunerate pentru aceasta;
-
-
-
cetăţenii români care lucrează în străinătate pentru unităţi
economice sau sociale străine (inclusiv persoanele care trec
zilnic frontiera pentru lucru);
angajaţii sezonieri neimplicaţi în nici un fel de activitate în
afara sezonului şi persoanele care desfǎşoarǎ activitǎţi
independente, dacǎ absenţa lor de la lucru este temporarǎ şi
întreprinderea lor continuǎ sǎ existe între timp;
membrii forţelor armate;
persoanele care în săptămâna 13 – 19 octombrie 2011 au
lucrat, în mod excepţional sau ocazional, în activităţi
agricole cel puţin 15 ore;
 şomer – codurile 2 şi 3 – se încadrează la acest cod
persoanele în vârstă de 15 - 74 ani, care în ultimele 4
săptămâni nu au avut de lucru (nu aveau un
contract de angajare sau nu efectuau activităţi ca
lucrători pe cont propriu), au căutat în mod activ de
lucru (indiferent dacă sunt înscrise sau nu la
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă - primesc
sau nu o formă de protecţie socială) şi erau
disponibile să înceapă lucrul imediat (în
următoarele 2 săptămâni);


elev/ student – codul 4 - sunt persoanele care nu
desfăşoară o activitate economică sau socială şi
care urmează o instituţie de învăţământ (publică sau
privată), indiferent de nivel, în vederea instruirii sau
dobândirii unei profesii;
casnică – codul 6 - persoanele în vârstă de 15 ani şi
peste, indiferent de sex, care desfăşoară, în mod
obişnuit, numai activităţi casnice în propria
gospodărie (prepararea hranei, menţinerea curăţeniei,
îngrijirea şi educarea copiilor) sau în cea a unei rude
(de exemplu: părintele care face menajul în gospodăria
copiilor şi îngrijeşte nepoţii) şi care nu au o sursă
proprie de venit;
pensionar – codul 5 - se includ persoanele
care beneficiază de orice fel de pensie:
pensie pentru limită de vârstă (cu stagiu
complet/incomplet de cotizare);
pensie anticipată sau pensie anticipată parţială;
ajutor social – tip pensie;
pensie IOVR;
pensie de urmaş etc. (nu se includ elevii, studenţii,
preşcolarii cu pensie).

-
-


întreţinut de altă persoană – codul 7 persoana care nu are surse proprii de venit
şi se află în întreţinerea părinţilor, a rudelor
sau a altor persoane, nu se încadrează în
categoria persoanelor casnice şi nu urmează o
instituţie de învăţământ;
întreţinut de stat sau de organizaţii private –
codul 8 - persoanele care sunt aflate în
întreţinerea unor instituţii publice (cămine de
bătrâni, cămine - spital, case de copii etc.) sau
a unor organizaţii private (organizaţii
neguvernamentale);


întreţinut din alte surse – codul 9 – persoanele care
au ca sursă de existenţă venituri ce nu provin direct
din muncă, de tipul veniturilor din chirii, dobânzi,
arendă, drepturi de autor etc.
altă situaţie economică – codul 10 - persoanele care
nu se încadrează în niciuna din categoriile de mai
sus (persoane fără venituri, muncitori sezonieri în
extrasezon care nu păstrează o legătură formală cu
locul de muncă, persoanele aflate în detenţie şi
persoanele reţinute pentru cercetări etc.)
ATENŢIE!
În cazul persoanelor care se găsesc în mai multe situaţii
economice, se aplică principiul priorităţii ocupării asupra neocupării şi a ne-ocupării faţă de inactivitate. Deoarece codurile
de pe formular respectă această ordine, se complează un
singur cod, primul întâlnit între variantele de răspuns.
Exemple:
 un pensionar care în săptămâna de referinţă 13-19 octombrie
era salariatul unei firme private va fi înregistrat ocupat (codul 1)
şi nu pensionar (codul 5);
 un elev/student care în săptămâna de referinţă 13-19 octombrie
nu lucra, desfăşurând demersuri să-şi deschidă o firmă de
informatică şi fiind disponibil să înceapă să lucreze imediat va fi
înregistrat ca şomer (codul 2 sau 3) şi nu elev/student (codul 4);
 o persoană care desfăşoară doar activităţi casnice în propria
gospodărie, neavând alte venituri va fi înregistrată casnică
(codul 6) şi nu întreţinut de alte persoane (codul 7);
 Punctele 32-36 se referă doar la activitatea
principală a unei persoane
Definiţie 23: Activitatea principală este activitatea
exercitată de către o personă în scopul obţinerii de
venituri în bani sau în natură în săptămâna de
referinţă 13 – 19 octombrie 2011 în cea mai mare
parte a timpului, adică cea în care a lucrat numărul
cel mai mare de ore; în cazul în care o persoanǎ
desfǎşoarǎ mai multe activitǎţi, care au aceeaşi
durată, persoana va considera activitate principală pe
cea din care obţine venitul cel mai mare).
OCUPAŢIA
Se completează doar pentru:
 persoanele care la întrebarea 31.1 - Numărul de
ore efectiv lucrate au înscris un număr diferit de
00 şi 98;
 persoanele care la întrebarea 30 - Statutul
activităţii curente s-au declarat şomer în
căutarea unui alt loc de muncă (cod 2). Pentru
aceştia din urmă, se vor completa caracteristicile
referitoare la ultimul lor loc de muncă
Definiţie 24: Ocupaţia este activitatea economico socială utilă, aducătoare de venit (în bani sau în
natură), desfăşurată de o persoană în săptămâna
de referinţă la locul de muncă.
Se înscrie ocupaţia efectiv exercitată în activitatea
principală, la locul de muncă, şi nu profesia obţinută
prin studii, astfel:
 pentru personalul cu funcţii de conducere din unităţi
economice şi sociale se înregistrează ca ocupaţie, funcţia
exercitată ;
 pentru
personalul cu funcţii de conducere din
compartimentele funcţionale se înscrie la ocupaţie atât
funcţia exercitată, cât şi activitatea concretă a
compartimentelor pe care le conduc ;
 pentru personalul de execuţie se înregistrează doar funcţia de
încadrare sau funcţia de încadrare şi specialitatea, dacă
acestea nu coincid ;
 pentru meseriaşi, muncitori calificaţi, lucrători operativi în
servicii şi comerţ - se înregistrează ca ocupaţie meseria pe
care o practică efectiv ;
 pentru muncitori necalificaţi se va înscrie tipul de activitate
pe care o desfăşoară;
Pentru persoanele absente temporar de la lucru (de exemplu,
cele care participă la cursuri de calificare şi de specializare cu
scoatere din producţie, cele aflate în concediu etc.) se înscrie
ocupaţia avută înainte de a se afla în această situaţie de
absenţă temporară.
STATUTUL PROFESIONAL
Definiţie 25: Statutul profesional reprezintă poziţia
unei persoane în raport cu activitatea socioeconomică desfăşurată şi cu modul de obţinere a
veniturilor pe baza ocupaţiei exercitate la locul de
muncă.
 salariat/angajat – codul 1 - persoana care îşi exercită
activitatea într-o unitate economică sau socială (indiferent de
forma ei de proprietate) pe baza unui contract de muncă,
scris sau verbal, în schimbul unei remuneraţii sub formă de
salariu plătit în bani sau în natură, sub formă de comision
etc.;
 patron/angajator – codul 2 – persoana care îşi exercită
activitatea în unitatea proprie şi care are cel puţin un
salariat în mod continuu, nefiind, la rândul ei, persoană
salariatǎ;
 lucrător pe cont propriu – codul 3 - persoana care îşi
desfăşoară activitatea pe cont propriu şi nu are angajaţi în
mod continuu;
Se consideră că sunt lucrători pe cont propriu:
 meseriaşii (croitorii, cizmarii, fierarii, tâmplarii, zugravii etc.);
 liber profesioniştii, comercianţii sau prestatorii de servicii
independenţi (taximetriştii, cărăuşii independenţi);
 persoanele care desfăşoară activităţi comerciale în mod
independent într-o unitate proprie (magazin, chioşc etc.) sau ca
vânzători ambulanţi (în târguri, pieţe, oboare, pe stradă);
 liber profesioniştii (medicii cu cabinet propriu, avocaţii,
muzicanţii, artiştii plastici, contabilii independenţi, traducătorii) –
plǎtiţi direct de populaţie;
 agricultorii individuali (numai capi de gospodărie ce lucrează în
gospodăria agricolă proprie);
 persoanele care prestează servicii la domiciliul clienţilor
(curăţenie, tăiat lemne, îngrijirea copiilor, a bătrânilor etc.), fără
a avea un contract de angajare etc;
 membru al unei societăţi agricole/cooperative - codul 4 -
persoana care este membru al unei societăţi agricole, al
unei cooperative meşteşugăreşti, de consum sau de credit şi
care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acesteia, realizând
venituri nesalariale;
 lucrător familial (neremunerat) – cod 5 - persoana care, în
mod obişnuit, ajută un membru al gospodăriei sau o rudǎ
(care lucrează în societatea comercială proprie sau lucrează pe
cont propriu) şi care nu primesc remuneraţie pentru
activitatea desfăşurată (ajutor familial neremunerat);
 altă situaţie – cod 6 - persoana care nu poate fi încadrată în
situaţiile descrise mai sus.
LOCUL DE MUNCĂ
 Punctul 34 cuprinde două întrebări, şi anume:
-punctul 34.1 – denumirea completă a unităţii,
respectiv a sub-unităţii la care persoana este
angajată / lucrează;
-punctul 34.2 – activitatea principală a unităţii,
respectiv a sub-unităţii la care persoana este
angajată / lucrează;
Definiţie 26: Locul de muncă este locul în care o
persoană ocupată îşi desfăşoară activitatea
economică sau socială.
TIPUL SECTORULUI ÎN CARE LUCREAZĂ
PERSOANA
Definiţie 27: Tipul sectorului în care lucrează persoana
se referă la organizarea juridică şi la funcţiile
principale, la atitudinea şi la obiectivele
întreprinderii de care este asociat serviciul
respectiv.
 societăţi nefinanciare şi financiare – codul 1 -
unităţi instituţionale cu resurse proprii: regii
autonome, societăţi comerciale, bănci (inclusiv BNR,
CEC), CAR, case de schimb valutar, cooperative,
fonduri private de pensii, bursa de valori etc.;
 administraţie publică – codul 2 – unităţi ale
administraţiei centrale de stat (parlament,
ministere, departamente) şi locale (prefecturi,
primării, şcoli, spitale, unităţi culturale), împreună cu
fondurile de asigurări sociale impuse sau controlate
de aceste unităţi – care se finanţează de la bugetul
de stat;
 instituţii non-profit în serviciul populaţiei – codul 3
- unităţi instituţionale ale căror resurse provin în
cea mai mare parte din contribuţii voluntare,
venituri din proprietate etc.- organizaţii religioase,
sindicate, partide politice, uniuni, instituţii caritabile,
fundaţii, asociaţii culturale şi sportive etc.;
 gospodăriile populaţiei – codul 4 – reprezintă
sectorul în care lucrează persoanele care desfăşoară
activităţi economice în gospodăria agricolă proprie
(nu se referă la activităţile casnice) sau persoanele
care sunt angajate la persoane particulare
(personalul angajat să desfăşoare activităţi casnice);
FORMA DE PROTECŢIE SOCIALĂ A ŞOMERILOR
 la acest punct vor răspunde doar persoanele care sau declarat "şomer" (codurile 2 sau 3 de la punctul
30);
DIFICULTĂŢI ÎN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII CURENTE
 se completează numai pentru persoanele născute înainte de
ianuarie 2006;
 trebuie menţionat persoanei recenzate că acest capitol se referă
la dificultăţi care afectează pe termen lung activităţile curente
ale persoanelor;
 setul de întrebări se referă la tipurile de dificultăţi pe care le
poate întâlni o persoană în activitatea de bază (vedere, auz,
mers, cunoaştere, grija de sine, comunicare), datorită unei
probleme de sănătate;
 pentru fiecare dintre cele 6 tipuri de dificultăţi se va înregistra:
 nivelul de dificultate (fără dificultate, nu prea mare, mare sau
incapacitate completă) şi
 cauzele dificultăţii (ereditară, la naştere, urmare a unei boli,
accident de muncă, accident rutier sau alte cauze);
5. Caracteristici colectate la nivel de
spaţiu colectiv de locuit
- date de identificare: numărul mapei, numărul
formularului LC în cadrul mapei şi adresa
- tipul spaţiului colectiv de locuit
- amplasarea spaţiului colectiv de locuit
- numărul de clădiri ale spaţiului colectiv de locuit
- forma de proprietate a spaţiului colectiv de locuit
- numărul încăperilor din spaţiul colectiv de locuit
- capacitatea în număr de locuri
- localizarea clădirii
- recapitulaţia persoanelor înregistrate în spaţiului
colectiv de locuit fără persoanele pentru care s-a
completat formularul LC
7. NOMENCLATOARE UTILIZATE
Formularele de înregistrare colectează o serie de
informaţii individuale care, ulterior înscrierii în
formulare, sunt supuse procedurii de codificare, adică
de asimilare a unei categorii cu un cod, pe baza unui
nomenclator. Codificarea va fi făcută de către 2
categorii distincte de personal, şi anume: recenzorii si
codificatorii.
a. RECENZORUL va avea de
codificat:
 ETNIA = din formularul P (pct.23) şi din formularul
PPI (pct. 11)
 LIMBA MATERNĂ = din formularul P (pct.24)
 RELIGIA = din formularul P (pct.25)
 ŢARA = din formularul P (pct.6 – “În altă ţară”; pct. 10
– “Cetăţenie (ţara de cetăţenie))”;
= din formularul PPI (pct.12,pct.14, pct.15,
pct.17.2, pct.35 – “În altă ţară”;
= din formularul PT (pct.3– “În altă ţară”; pct.4 –
“Cetăţenie (ţara de cetăţenie)˝ );
= din formularul M (pct.2– “Ţara în care persoana
este plecată“ )
Astfel, recenzorul va utiliza următoarele
nomenclatoare:
- pentru etnie şi limbă maternă -Nomenclatorul etniilor
şi a limbilor materne – NELM;
- pentru religie – Nomenclatorul religiilor – NR;
- pentru ţară – Nomenclatorul ţărilor - NT
b.CODIFICATORUL va avea de
codificat:
- LOCALITATEA = din formularul P (pct.12, pct.14, pct.15,
pct.17.1, pct.35 – “În altă localitate din judeţul ...,
Municipiul/Oraşul/Comuna ...)
= formularul PPI (pct. 6 – “În altă localitate din judeţul ...,
Municipiul/Oraşul/Comuna ...)
= din formularul PT (pct.3 –“În altă localitate din judeţul ..,
Municipiul/Oraşul/Comuna .. sau la pct.3 cod 900 în cazul
în care reşedinţa persoanei temporar prezente se află în
localitatea de recenzare)
- INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT = din formularul P (pct.26 –
“Instituţia de învăţământ absolvită de cel mai înalt nivel”,
pct. 28 – “Instituţia de învăţământ pe care o urmează”,
respectiv, acolo unde este cazul, pct-ele 26.2, 26.3 şi
28.2, 28.3)
- OCUPAŢIA = din formularul P (pct.32)
- ACTIVITATEA LOCULUI DE MUNCĂ = din formularul P
(pct.34.2 – “Activitatea principală a unităţii/subunităţii la
care persoana este angajată”)
Astfel, codificatorul va utiliza următoarele
nomenclatoare:
- pentru localitate -Nomenclatorul redus al localităţilor –
NRSIRUTA;
- pentru instituţia de învăţământ - absolvită, urmată–
Nomenclatorul instituţiilor de învăţământ – NOMINV;
- pentru ocupaţie – Nomenclatorul ocupaţiilor –
NOMOC;
- pentru activitatea locului de muncă – Nomenclatorul
activităţilor din economia naţională –CAEN;
8. CAZURI SPECIALE
1. Cazul copiilor care locuiesc alternativ în două gospodării, la
adrese diferite
Exemplul 1:
 cei care locuiesc o perioadă de timp la adresa părinţilor şi o altă
perioadă la adresa bunicilor
 copii care locuiesc o perioadă de timp în instituţii de protecţie a
copilului şi o altă perioadă de timp în familia naturală
 Pentru aceştia, ca loc obişnuit de reşedinţă trebuie să fie
considerată adresa unde petrece majoritatea timpului. Dacă
timpul petrecut la cele două adrese este egal, reşedinţa
obişnuită a acestor copii va fi considerată cea unde copilul era
la momentul critic al recensământului (ora “0” din ziua de 20
octombrie 2011).
ATENŢIE!
A nu se confunda aceste cazuri cu cel al copiilor care petrec ziua la
domiciliul bunicilor şi în fiecare seară revin în familie, fiind luaţi
acasă de către părinţi. Aceşti copii sunt recenzaţi la domiciliul
părinţilor.
Exemplul 2:
Copilul care locuieşte alternativ cu cei doi părinţi, care
sunt divorţaţi
 pentru acesta, ca loc obişnuit de reşedinţă trebuie să
fie considerată adresa părintelui care a primit copilul
în încredinţare prin sentinţa de divorţ (deoarece
acesta are responsabilitatea legală a copilului
respectiv) şi nu adresa unde acesta petrece cea mai
mare parte a timpului sau adresa părintelui unde
copilul se află la momentul de referinţă al
recensământului.
2.Cazul elevilor care studiază departe de casă (adică
în altă localitate)
 aceştia trebuie să fie consideraţi temporar prezenţi
în internatele, la gazdă, în apartamentele închiriate
pentru şedere în localitatea unde studiază şi ca
temporar absenţi în gospodăriile din care fac
parte, indiferent dacă studiază în ţară sau
străinătate.
3.Cazul studenţilor care studiază departe de casă
(adică în altă localitate)
 aceştia vor fi înregistraţi ca prezenţi în localitatea
unde se află universitatea/facultatea, la reşedinţa lor
de acolo (indiferent că este o instituţie sau o
reşedinţă privată), iar în gospodăriile din care fac
parte – plecaţi pentru o perioadă îndelungată.
4.Cazul soţilor care îşi au resedinţa domiciliul la
adrese diferite
- dacă aceştia locuiesc la adrese diferite din aceeaşi
localitate (din lipsă de spaţiu, de exemplu) înregistrarea ambilor soţi se face pe acelaşi formular,
la adresa la care locuieşte soţul;
- dacă aceştia locuiesc împreună, dar au
reşedinţa/domiciliul în localităţi diferite înregistrarea ambilor soţi se va face pe acelaşi
formular, în localitatea în care locuiesc de fapt.
9.MATERIALE CARE TREBUIE
PREDATE DE CĂTRE RECENZORI
DUPĂ TERMINAREA COLECTĂRII
DATELOR
1.Harta sectorului de recensământ pe care a notat
toate clădirile identificate în teren care nu au fost
iniţial marcate pe hartă, inclusiv codurile
corespunzătoare generate;
2. Opisul de adrese (acolo unde acesta a fost furnizat
recenzorului împreună cu harta) în care a adăugat
toate adresele cărora le-a acordat el însuşi coduri
unice de adresă (codurile generate);
3. Mapa sectorului de recensământ cu întreg
conţinutul ei, din care:
- toate formularele de înregistrare completate;
- toate formularele de centralizare (CP,CL, CELR şi CM)
completate şi verificate;
- formularele auxiliare completate;
- formularele ghid;
- manualul personalului de recensământ;
- formularele de înregistrare, de centralizare şi auxiliare
necompletate sau anulate;
4. Legitimaţia de recenzor.
10. INFORMAŢII GENERALE DESPRE
ANCHETA DE CONTROL
In perioada 3 -14 noiembrie 2011 se va desfăşura
Ancheta de control a RPL care are ca obiective
verificarea modului în care au fost colectate şi
înregistrate informaţiile cu ocazia RPL, în scopul
determinării gradului de eroare al acestuia;
 este o cercetare prin sondaj, datele fiind colectate
doar
de
la
o
parte
din
recensământ/gospodării/persoane;
sectoare
de
 informaţiile care se vor colecta prin formularele
anchetei de control trebuie să se refere la starea de
fapt existentă la acelaşi moment de referinţă al RPL
şi anume ora "0" din ziua de 20 octombrie 2011 ;
 ancheta de control va fi realizată de către alt personal
decât cel care a realizat colectarea datelor la
recensământ.