Transcript Balneoterapia in Romania – Prezent si Viitor

Balneoterapia în România
- Prezent şi viitor -


Dr. E.lena Valentina Ionescu
Sanatoriul Balnear si de Recuperare Techirghiol
România-membră U.E.
 Al 9-lea teritoriu ca
mărime (238.391
km2)
 Locul 7 în ceea ce
priveşte nr. de
locuitori (21.5
milioane).
 A 6 capitală ca
mărime (1.9
milioane oameni).
România
deţine 30% din resursele
balneare europene
România
Resursele balneare romaneşti
 climat (relief, ape şi vegetaţie), inclusiv
microclimatul de salina si de peşteră
 ape minerale/termale (pentru cura externă
sau internă)
 nămol/turba
 gaze
Mine de sare la
Slănic Prahova
Ape minerale
Nămol/turbă
Gaze
Locul ocupat de resursele
naturale în menţinerea sănătăţii
Prevenirea afecţiunilor
Recuperarea funcţiei/starea de sănătate
Îmbunătăţirea QOL vârstnicilor
Creşterea de copii sănătoşi
Situatia actuala a
balneologiei/balneoterapiei
în România
 Principalul act normativ care reglementează
asistenta medicală în România este Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,
cu modificările şi completările ulterioare.
 Legea impune reguli pentru activităţile în
domeniu finanţate din fonduri publice, dar şi
private. În primul rând, stabileşte
responsabilităţile principalilor actori în domeniu,
respectiv Ministerul Sănătăţii (MS), Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi
casele judeţene.
Sistemul Român de Sănătate
 Cheltuielile din sectorul sănătăţii din România au fost
scăzute, în comparaţie cu Europa şi fostele ţări
socialiste. Cu toate acestea, în ultimii ani, bugetele de
sănătate au crescut în cifre absolute, de la aproximativ
90 euro/cap de locuitor, la mai mult de 200 euro/cap de
locuitor în ultimii ani.
 În ciuda acestei creşteri, România rămâne pe unul din
ultimele locuri în U.E. în termenii alocări de resurse, în
sănătate.
 Din februarie până în august 2010 a fost efectuata o
analiză aprofundată a evaluării spitalelor, după care s-au
luat măsurile adecvate pentru a reduce la minimum
numărul de paturi de spital aflate în exces în România,
prin reducerea la aproximativ 9200 paturi la nivel
naţional, astfel încât numărul de paturi raportat la
numărul de persoane să se apropie de media
europeană.
Sistemul Român de Sănătate
 Sectorul spitalicesc din România consuma aproximativ
50% din FNUASS (51.47% în 2007, 49,8% în 2007, 48,1%
în 2008, 51,2% în anul 2009 - date MS), plus fonduri de la
Ministerul Sănătăţii pentru a învesti în infrastructura,
furnizarea de echipamente medicale, programe naţionale
de sănătate şi fondurile alocate de către autorităţile locale.
 Toate aceste fonduri merg la o rată mult peste media de
40% alocată în spitalele din U.E., în ciuda faptului că
suntem mult sub media europeană în ceea ce priveşte
costul pe paturi de spital.
Sistemul Român de Sănătate
 Pentru majoritatea spitalelor, Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate continuă să fie o sursă
unică sau predominantă de finanţare, deşi din
2002 a fost creat un cadru legal prin care
autorităţile locale ar putea contribui la susţinerea
cheltuielilor administrative.
 Din datele recente centralizate de către Ministerul
Sănătăţii, ponderea cheltuielilor de la bugetele
locale a reprezentat doar 1,2% din totalul
cheltuielilor de sănătate (2363 milioane din19702
milioane cât reprezintă cheltuielile din sănătate in
total).
Sistemul Român de Sănătate
 Pe partea de cheltuieli, reguli rigide leagă numărul
personalului de specialitate de caracteristicile spitalului,
mai degrabă decât de activitatea de auto-îngrijire. Costurile
de personal (salarii) sunt fixe, sunt stabilite prin lege şi
reprezintă, în cele mai multe spitale, peste 70% din
costurile totale.
 Acest lucru oferă managerilor un nivel scăzut de control
asupra bugetului. De fapt, prima prioritate este
reprezentată de salarii. Fondurile rămase sunt alocate la
utilităţi, medicamente, materiale medicale şi alte cheltuieli
(alimente, spălătorie, securitate).
Sistemul Român de Sănătate
 Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza politicii de
sănătate publică în România, care analizează densitatea
medicilor în ţările europene arată că România, conform
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este pe locul 31 din 33
de tari, cu o densitate de 1,9 medici la 1.000 de locuitori,
doar Albania şi Bosnia - Herţegovina au înregistrat
densităţi mai mici decât ţara noastră.
 România ocupă ultimul loc, cu o situaţie critică, în ceea ce
priveşte situaţia asistentelor medicale (3.89 asistente/1000
de locuitori), de asemenea, stomatologi (0,22 dentişti/1000
locuitori) şi farmacişti (0,06 farmacişti/1000 de locuitori).
 Acelaşi comentarii se pot face, de asemenea, pentru
moaşe, în toate aceste situaţii, România având un număr
de cel puţin o treime mai mic decât media europeană iar
mortalitatea şi morbiditatea mai mare decât media U.E.
Sistemul Român de Sănătate
 Un alt factor care afectează performanţa de resurse umane
în domeniul sănătăţii este legată de o motivaţie
insuficientă.
 Aceasta se referă atât la veniturile personalului medical cât
şi la alte aspecte, cum ar fi condiţiile de muncă precare şi a
posibilitatea redusă de promovare în carieră pe baza unor
criterii obiective.
 În ceea ce priveşte veniturile, la nivel internaţional este
considerat ca un venit decent al unui medic ar trebui să fie
de aproximativ trei ori salariul mediu pe economie. În 2008,
în România acest raport este pentru medici de aproximativ
1,5 la 2 raportat la câştigurile salariale medii pe economie.
Situaţia actuală în Balneologie
Patrimoniu
1980
2009
 Existau130 de
locaţii/statiuni (de
interes naţional sau
local), având conditii
specifice de climă,
factori terapeutici si
facilităţi tehnice
pentru
utilizarea/aplicarea lor
 Există 160 entităţi spa
din care 100 sunt
înregistrate de
Ministerul Turismului,
după autorizarea de
factori naturali şi
metodologia de utilizare
a acestora la Institutul
Naţional de Recuperare
şi Medicină Fizică
Situaţia actuală în Balneologie
Patrimoniu
 Statiuni mici, lângă lacuri cu namol/ turbă şi
tipuri speciale de ape sau în apropierea
izvoarelor, cu activitate doar câteva
luni / an.
 Statiuni mari care funcţionează tot anul.
Situaţia actuală în Balneologie
Patrimoniu
 Infrastructura din staţiuni constă în 3 tipuri de
clădiri/facilităţi pentru cură:
 1. Din secolul XIX
 2. Din a doua parte a secolului XX
 3. Clădiri noi din secolul XXI
Situaţia actuală în Balneologie
Patrimoniu
 Cine este proprietarul patrimoniului?
 80% din patrimoniul aparţine proprietarilor
privaţi
 20% din patrimoniu este proprietatea
publică a Ministerului Sănătăţii şi Casei de
Pensii
Situaţie/Cerinţe




Situaţie
Ofertă de cazare în condiţii
precare
Centre balneare/clădiri sunt
vechi şi cele mai multe dintre
ele sunt deteriorate
Reabilitarea fizică se face în
complexe vechi, uneori
compuse din mai multe
pavilioane
Aparatura/dispozitivele sunt
prea vechi, şi sub aşteptările
clienţilor care trebuie să
plătească pentru ele
Cerinţe
 Standarde ridicate, hoteluri de lux
 Noi şi/sau reînnoite centre
balneare/clădiri respectând
standardele de confort şi de igienă
cu arhitectură corespunzătoare
 Reabilitarea fizică care urmează
să fie aplicata în complexe
integrate: cazare şi reabilitare
 Diferite tipuri de echipamente
noi/aparatura cu acces gratuit
Situaţie/Aşteptări
Situaţie
Aşteptări
 Sunt rare, hotelurile care oferă  Noi diete şi un raport
terapie, dietă în funcţie de
adecvat cost/calitate
starea de sănătate sau de
 Spaţiu natural specific
boală (gastronomia naţională
zonei din staţiune pus în
nu este o opţiune)
valoare şi o bună
 Semnalizare insuficienta a
semnalizare a factorilor
căilor de acces la izvoare şi
de cură
lipsa de parcuri şi grădini
Situaţie/Cerinţe
Situaţie
 Slabă activitate culturală şi
de divertisment: festivaluri,
evenimente
 Informaţii reduse cu privire
posibilitatea efectuării de
excursii sau activităţi în aer
liber
Cerinţe
 Prezentarea identităţii
culturale, tradiţiilor,
istoriei din zonă
 Birouri de informare
turistică bine semnalizate
Situaţie/Aşteptări
Situaţie
Aşteptări
 Curele balneare în formă  Activitate atractivă medicală
actuală nu sunt atractive
în mediu adecvat
pentru tineri
 Nu sunt suficiente oferte  Wellness, modelare
corporală, activităţi
de wellness, modelare
profilactice atractive
corporală, sau cure de
(dermato cosmetologia)
prevenţie
 Certuri şi conflicte între  O bună colaborare între toţi
principalii actori din sector actorii din acest cadru
Analiza SWOT
Plusuri
Minusuri
 Baze vechi de tratament şi cazare
 Resurse importante cu potenţial
bun pentru turism balnear
 Clienţi vechi şi posibilitatea redusă de
reînnoire a clienţilor
 Clienţi fideli care consideră
staţiunea balneară ca staţiune  Imaginea de sanatoriu mai aproape de
spital decât de hotel
turistică
 Diminuarea cercetării în acest domeniu
 Credinţa puternică în efectele
curative ale factorilor terapeutici  Nivelul de profesionalism inegal la
naturali
recepţie, restaurante şi activitatea
medicală
 Abordare holistică şi
integratoare a pacientului şi a  Actori prea mulţi din sectorul public şi
bolii
privat/de stat implicaţi
Analiza SWOT
Oportunităţi
Temeri
 Perspective de dezvoltare
bazate pe zonele neexplorate
şi utilizare mai bună a
resurselor
 Concurenţa foarte dură şi
concurenţi foarte mulţi în
domeniu
 Disponibilitatea de fonduri
europene pentru dezvoltare în
domeniu
 Dependenţă puternică de
fondul de pensii şi de
subvenţiile de la stat
 Pacienţii în vârsta pot urma
cure antiîmbătrânire Aslan în
staţiunile balneare (model care
poate fi utilizat)
Segmentarea pieţei
Segmentul balnear
piata
produse
motivatie
Tendinta pietei
Wellness intr-o
baza de tratment
integrata sau nu
intr-un hotel
Interesul
reprezentat de
destinaţie: factori
terapeutici,de
mediu
Intalniri de lucru
+
O activitate, printre
altele, într-o
destinaţie turistică
Turisti din Europa
pentru anumite
destinatii :
Maramures, Litoral,
Bucovina
Medici bine
pregatiti, cercetari
recunoscute,
tehnologii speciale,
recomandări
++ legata de
evolutia
demografica
Participanti la
evenimente:
conferinte,
simpozioane
Turism de sanatate
Pacienti pe cont
propriu
Congrese,
conferinte
Clinici private,
centre de sanatate
pentru cure
antiimbatranire,
medicina estetica,
etc
++
Segmentarea pieţei
Segment
balnear
piata
produse
motivatie
tendinta pietei
Subventionat
de stat
Clienti români,
asistentă
sociala,
pensionari
Medicamente
prescrise pentru
tratament
Costuri scazute, _ _
rambursate de
stat
Centre de
reabilitare in
apropierea
centrelor
urbane
Oamenii din
supraaglomeraril
e urbane mari
Centre de
reabilitare
Apropiere,
architectura
moderna,
aspect modern
++
Legat de
turismul de
business
Principalele obiective de
reabilitare a turismului balnear
1. A alege una sau mai multe poziţii pe piaţă
2. A defini strategia care trebuie aplicată pentru
fiecare combinaţie de piaţă / produs
3. A defini modul de finanţare a activităţii, precum şi
metoda de lucru
Propuneri de segmentare a pieţei
turismului balnear de sănătate
1.
2.
3.
4.
5.
Turism balnear : mai multă prevenţie
Thalassoterapie
Hidroterapie
Wellness şi/sau spa
Fitness şi diverse antrenamente
Propuneri de produse
balneare/activităţi
1.
În centrele de tratament de interes local şi / sau naţionale
cu o dimensiune socială, care trebuie subvenţionate de
stat
2.
În centrele cu activitate importantă medicala situate în
regiuni cu important potenţial pentru turism şi dezvoltarea
industrială specifica (apă, produse cosmetice)
3.
În centrele situate în zonele în care cererea de produse
balneare este semnificativă pentru piaţa naţională
4.
În centrele situate în regiunile internaţionale cunoscute
pentru faptul că ar putea deveni centre de wellness
Concepte de marketing
 1. Conceptul de oraş termal
 2. Conceptul de centre antiîmbătrânire
 3. Conceptul de balneoterapie clasic
 4. Conceptul de wellness si spa
Concluzii
Sector/domeniu
Destinatii turistice :
Oras termal
Talassoterapie
Statiuni nationale “verzi”
Tip de abordare:
statiune si/sau echipamente
Ca staţiune
cu investiţiile private în hoteluri /
centre de investiţii publice şi
pentru oraş, inclusiv dimensiunea
Tinta pietei
Europa Centrala, Ukraina, Russia
culturală
Turism medical :
Antiaging
altele: antifumat, scaderea in
greutate, etc
Balnear si social
Clinici/cure
Investiţii private în echipamente
Europa Occidentala, USA
(nisa de piata in domeniu)
Ca statiune balneara
cu investiţii publice / de stat şi
National, social asistata
sprijin / subvenţii
Wellness, fitness
in centre urbane
Ca centre separate sau din
interiorul hotelurilor.
Investiţii private în echipamente
National, urban
Cerinţe pentru punerea în aplicare
1. Intervenţia autorităţilor publice
2. Legislatie care reglementează normele de
organizare a sectorului şi îmbunătăţesc
fiabilitatea investitorilor
3. Acţiuni necesare pentru fiecare combinaţie
între produs şi piaţă
Direcţii de acţiune
 Recastigarea increderii în turismul de
sănătate
 Modularea relaţiei dintre rezultate, produse
şi cerinţa de piaţă
Cerinte obiective







Legi şi norme
Educaţia profesională, cercetare stiintifica în domeniu
Recunoaşterea oraşului termal
Reabilitarea perspectivelor sociale ale balneoterapiei (in
sensul accesului unui numar mare de persoane, nu in
sensul de asistenta)
Staţiune pilot pentru conceptul de îmbătrânire lentă şi
frumoasă
Nevoia de asistenţă în domeniul marketingului
Crearea unei asociaţii nationala a Oraşelor Termale
Viitor sănătos şi îmbătrânire lentă
şi frumoasă