Transcript MEDICATIA ANTIVIROTICA

MEDICATIA
ANTIVIROTICA
ANTIVIROTICE
Actioneaza asupra virusilor.
1.
2.
3.
4.
AMANTADINA
ACICLOVIRUL
IDOXURIDINA
INTERFERONII
AFD si UT:
 Antivirotica in: - gingivostomatita herpetica
- herpes labial, ocular
- zona zooster
- keratoconjunctivita herpetica
ANTIFUNGICE
Actioneaza asupra ciupercilor, fungilor.
A. Antifungice imidazolice
1. KETOCONAZOL
2. MICONAZOL
3. CLOTRIMAZOL
4. FLUCONAZOL
5. ITRACONAZOL
B. Nistatin
C. Amfotericina B
AFD si UT:

Fungistatice si fungicide → in candidoza bucala, vaginala,
cutanata
ANTITUBERCULOASE
Actioneaza pe BK
1. IZONIAZIDA
2. ETAMBUTOL
3. RIFAMPICINA
4. STREPTOMICINA
AFD si UT:
Tuberculostatic → in TBC ganglionara, pulmonara,
renala
CHINOLONE ANTIBACTERIENE
Antibacteriene cu actiune pe bacili Gram negativi.
Fluorochinolone (chinolone de gen. III)
NORFLOXACINA
PEFLOXACINA
CIPROFLOXACINA
OFLOXACINA
AFD si UT:
Bactericide pe germenii Gram negativi: Pseudomonas,
Salmonela, Shigella, Gonococi; + Stafilococi →
infectii cu acesti germenii: bucale, urinare,
gastrointestinale, osteoarticulare, etc.
METRONIDAZOLUL si DERIVATII 5NITROIMIDAZOLI
METRONIDAZOL
ORNIDAZOL
TINIDAZOL
AFD si UT:
antibacteriana pe anaerobi → colita
pseudomembranoasa, vaginita, profilaxia infectiilor
postoperatorii.
In stomatologie:
 gingivita cu Bacteroides fragilis
 boli parodontale
 endocardita
REGULI IN ADMINISTRAREA ATB
1. Obligator dg. precis si complex – doar in infectii
severe, tratament cu ATB;
2. Necesita ATB in tratamentul de baza.
Nu toate infectiile bacteriene necesita ATB
 colectii purulente mici – DA/NU;
 colectii purulente mari – initial drenaj, apoi ATB.
3. Anamneza corecta pentru depistarea alergiilor
medicamentoase.
4. Schema de tratament, necesita:
 doza optima
 ritm de administrare
 calea de administrare.
Se prefera MONOTERAPIA.
ATB IN STOMATOLOGIE
In:
a. tratamentul infectiilor orodentare
b. profilaxia endocarditei, a infectiilor sistemice la
pacienti cu risc de bacteriemie dupa tratamente
dentare;
c. profilaxia infectiilor postoperatorii
a. Infectiile orodentare sunt frecvent produse de
germeni
- Gram pozitivi aerobi (streptococ β hemolitic);
Gram negativi aerobi;
Anaerobi (2/3 din infectii): Bacteroides
b. Profilaxia endocarditei si a infectiilor sistemice:
obligator in: - proteze valvulare;
- endocardita in antecedente;
- boli cardiace congenitale;
- afectiuni ale ap. cardiovascular
c. Profilaxia infectiilor postoperatorii:
(chirurgie maxilo-faciala)
- implante endoosoase;
- extractia molarilor de minte;
- chirurgia capului si a gatului;
- chirurgie parodontala.
NEREUSITA TRATAMENTULUI CU ATB
diagnostic gresit;
tratament incorect: doza mica, durata insuficienta;
alegerea gresita a ATB;
infectia mixta tratata cu un singur ATB;
germene bacterian rezistent la ATB.
ANTIBIOTERAPIA SISTEMICA IN
STOMATOLOGIE
A. In scop terapeutic:
tratament de baza intr-o infectie postoperatorie;
tratament ajutator intr-o infectie chirurgicala: abcese,
infectia glandelor salivare.
B. In scop profilactic
profilaxia suprainfectiei
ATB UTILIZATE FRECVENT IN INFECTII
DENTARE:
Penicilina V
PenicilinaG
Amoxicilina
Clindamicina
Eritromicina
Metronidazol
CHIMIOTERAPIA ANTINEOPLAZICA
M. utilizate in boli neoplazice cu scop de a distruge
celulele canceroase si a opri proliferarea acestora.
Utilizari teraputice:
- tumori care sub tratament isi micsoreaza volumul si
amelioreaza starea generala a bolnavului;
- tumori care sub tratmant ajung la o remisiune clinica
de durata mare (20 ani).
Efecte adverse:
! Grave si frecvente
a) Imediate:
digestive: greata, stomatite;
deprimare medulara: anemie, leucopenie,
trombocitopenie;
alopecie reversivila.
b). Tardive
cardiotoxicitate;
hepatotoxicitate;
nefrotoxicitate.
PRINCIPALELE ANTINEOPLAZICE
A. Agenti alchilanti: Ciclofosfamida, Clorambucil,
Busulfan
B. Antracicline: Doxorubicin, Farmorubicin.
COMPLICATIILE ORALE ALE
CHIMIOTERAPIEI
A. Toxicitate orala directa:
1. mucozita orala;
2. disfunctia glandelor salivare;
3. neurotoxicitatea;
4. alterarea gustului
5. disfunctia articulatiei temporomandibulare;
6. modificari in cresterea dintilor si scheletului.
B. Toxicitate orala indirecta
1.
2.
3.
4.
5.
infectii fungice cu candida albicans;
infectii virale;
infectii bacteriene;
placa dentara, carii dentare, infectia pulpara;
hemoragia locala.
COMPLICATIILE ORALE ALE
RADIOTERAPIEI
A. Imediate:
B. Intarziate:
- mucozita;
- candidoza orofaringiana.
- xerostomia;
- candidoza;
- cariile dentare;
- alterarea gustului;
- disfunctia temporo-mandibulara.