Alo-anticorpi - Global Healing

Download Report

Transcript Alo-anticorpi - Global Healing

IDENTIFICAREA
ANTICORPILOR DE BAZĂ
Jean Purcelli, MT (ASCP)SBB
Centrul de Sânge al Pacificului
Există două tipuri de anticorpi eritrocitari neașteptați.
Alo-anticorpi care pot apărea în rezultatul:
Transfuziei
Gravidității
Transplantului
Injectării cu material imunogenic
Material I.V. sau I.M., cum ar fi IVIg sau RhIg
(dobândiți pasiv)
Auto-anticorpi care apar în urma anumitor boli sau
tratamente medicale.
2
Alo-anticorpii pot fi detectați la aproximativ 0.3%5% din populația generală.
Incidența lor va crește, dacă se vor lua în calcul și
persoanele care au fost anterior transfuzate sau
gravide.
Incidența este afectată de
Anti-genicitate
Prevalența antigenei în populație
Statutul sistemului imunitar
3
Anti-A și Anti-B sunt exemple de anticorpi
care apar în mod natural și aceștia sunt
așteptați.
Lewis (Anti-Lea, Leb), -P1, -M, -N sunt
anticorpi ne-așteptați, dar pot apărea în
mod natural.
Anticorpii apăruți în mod natural sunt
rezultatul antigenelor de mediu, bacteriale
sau virale, care sunt similare antigenelor
grupelor de sânge.
4
Un Alo- anticorp este important din punct
de vedere Clinic
Daca a cauzat reacții hemolitice la
transfuzie.
Daca a dus la îmbolnăvirea și a afectat
supraviețuirea eritrocitelor transfuzate.
Dacă a cauzat boala hemolitică a fătului sau
nou-născutului (BHFN).
5
Ne concentrăm atenția asupra identificării a 13 alo-anticorpi
care sunt întâlniți de obicei și care au importanță clinica:
Sistemul de anticorpi Rh: D C E c e f
Sistemul de anticorpi Kell: K
Sistemul de anticorpi Duffy: Fya Fyb
Sistemul de anticorpi Kidd: Jka Jkb
Sistemul de anticorpi MNSs: S s uneori M
(reacționează la 37ºC sau TIA)
6
Fără importanță clinică
Se mai întâlnesc și unii alo-anticorpi și autoanticorpi care nu sunt importanți din punct de
vedere clinic.
Alo-anti-M (reacționează numai sub 37ºC), -N, P1, -Lea, -Leb, -A1 în general reacționează la
temperaturi mai joase de 37ºC și de obicei nu au
importanță clinică.
De obicei se transfuzează eritrocite compatibile.
Auto-anti-I și –HI sunt deseori întâlniți atunci când
testarea se efectuează la temperatura camerei
sau temperaturi mai joase.
7
Panelurile pentru eritrocite și
Tabelele de Instruire
Un panel pentru eritrocite este un set pentru detectarea
anticorpilor, cu 8-10 celule pentru identificarea celor mai
des întâlniți anticorpi.
Faceți copii ale ambelor părți ale Listelor Master când
acestea sosesc, un set nou va sosi o dată la 2-4
săptămâni.
Tabelele de instruire sunt folosite drept tabele de lucru.
Numărul de lot de pe panel trebuie să coincidă cu numărul
de lot înscris pe tabelul de instruire.
Utilizați celule datate de fiecare dată când este posibil.
8
Panelurile cu tabelele de Instruire
Panelul este făcut pentru a conține câteva soluții homozigote ale antigenelor,
cu excepția P1. Soluțiile homozigote K, Kpa, Jsa, și Lua sunt rareori
plasate pe stativ.
Alături de Număr, urmează o coloană pentru Tipuri Speciale.
Mai sunt coloane pentru antigene Foarte Frecvente k, Kpb, Jsb, Lub. Celulele
negative pentru aceste antigene există rareori pe stative.
Există o înscriere în partea stângă jos, care enumeră câteva alte antigene
foarte frecvente, pentru care fiecare celulă a fost tipizată: I, Ge, Yta, Tja,
Vel, Coa, Dib.
Sunt coloane pentru cinci antigene Foarte Rare: V, Cw, Kpa, Jsa, Lua.
În plus, există o înscriere în colțul din stânga jos, care enumeră alte câteva
antigene foarte rare, pentru care fiecare celulă a fost tipizată Mg, Vw, Dia,
Wra.
Pe cealaltă parte este o altă listă a Tipizărilor Lărgite și înscrieri.
9
FAZA PRE-TESTARE
Obținerea Fișei Medicale și Fișei de Transfuzie
• Vârsta: poate afecta determinarea tipului ABO
• Genul
• Originea etnică: unele populații nu au unele antigene
foarte frecvente
• Diagnoză: unele boli sunt asociate cu unii anticorpi;
AHAI caldă și rece
• Transfuzii și Gravidități: câte transfuzii, când, numărul de
gravidități
• Medicație
• Soluții intravenoase
• Verificați informația referitor la istoria anticorpilor sau
reacțiilor la transfuzie sau BHFN
10
FAZA PLANIFICĂRII TESTĂRII
Fiecare instituție trebuie să dispună de un plan pentru testarea anticorpilor.
Un plan oferă consistență și ghidare generală pentru efectuarea identificării anticorpilor.
Un exemplu de plan:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Folosiți o fișă, tabele si un suport special cu celule.
Obțineți fișa pacientului.
Verificați existența testărilor anterioare.
Grupa de sânge și Rh-ul.
TDA (opțional)
Stativul Inițial, utilizați soluție catalizator obișnuită de tip LISS.
Efectuarea unui test la Rece este opțional, dar poate oferi informație importantă.
După identificare, verificați prezența altor anticorpi.
Daca pacientul nu a fost transfuzat în ultimul timp, efectuați determinarea parțială
sau complexă a fenotipului .
Înscrieți concluziile, recomandările și raportul final.
Etapele 4-7 pot fi efectuate simultan.
11
SISTEMUL DE TESTARE
Majoritatea sistemelor de testare includ
utilizarea unei soluții de verificare și antiglobulinei. Testarea cu celule panel se
efectuează la 37ºC, se verifică aglutinarea
sau hemoliza și se efectuează testul cu
anti-globulină.
Se recomandă efectuarea unui test la rece
cu Celule de Control și un auto-control (cu
soluție fiziologică).
12
Soluție fiziologică:
Standard. Utilizați celulele panel și celulele de control direct din sticluță. Optați pentru un
timp mai îndelungat la 37º. Util pentru identificarea auto-anticorpilor reci sau calzi.
LISS:
Soluție slab ionizată. Primul nivel în testarea anticorpilor, sporește sensibilitatea.
Necesită mai puțin timp la 37º. Poate detecta anticorpi nedoriți, rece și cald. LISS
poate fi procurat de la producător, drept aditiv.
SAU
LISS poate fi preparat pe loc, și e mai ieftin. Reagentul preparat pe loc nu este
catalogat drept aditiv. Este nevoie de a spăla celulele testate cu LISS și de a le resuspenda 2% în LISS. Proporția celulelor suspendate în LISS față de plasma este
importantă, și necesită o POS diferită.
PEG:
Polyethylene glycol. Al doilea nivel în testarea anticorpilor. Oferă o sporire chiar mai mare
decât LISS. 15 minute la 37º. Sporește anticorpii ne-doriți, la rece și cald. PEG
poate fi procurat de la producător, drept aditiv .
OR
PEG poate fi preparat pe loc, și e mai ieftin; necesită o POS diferită.
Un amestec de PEG-celule-plasmă nu se centrifughează niciodată și aglutinarea
nu se verifică la 37º. Dar se spală imediat de 4 ori și se efectuează testul cu
anti-globulină.
13
FAZA ANALITICĂ
Se exclude specificitatea reacțiilor negative utilizând metoda
încrucișată.
Un singur anticorp creează, de obicei, un model clar.
• Sunt importante atât reacțiile pozitive, cât și cele negative.
• Rezultatele obținute trebuie să corespundă cu anticorpii celulelor de
control.
• Verificați existența altor anticorpi posibili.
• S-ar putea să aveți nevoie de un stativ cu celule.
• Când a(u) fost identificat(-ți) anticorpul(-ii), următoarea etapă este
confirmarea identității, determinând tipul antigenelor eritrocitare ale
pacientului .
14
Pentru a mări probabilitatea identificării corecte, se
observă o valoare p de<0.05 care dă un interval
de încredere de 95%.
Plasma pacientului este pozitivă cu 2 celule cu
antigene pozitive și negativă cu 2 celule cu
antigene negative.
Pentru a spori probabilitatea verificării corecte,
plasma pacientului nu trebuie să reacționeze cu
cel puțin una din celulele cu expresia
homozigotă a acestei antigene sau două celule
cu expresie heterozigotă, în cazul când lipsesc
celulele homozigote. P1, K, C, când Anti-D este
prezent E când Anti-D este prezent.
15
Un posibil anticorp poate fi de asemenea
verificat prin tipizarea antigenei.
Dacă celulele unei persoane sunt pozitive la
o antigenă, persoana dată nu va produce
anticorpul corespunzător.
Excepții: Există mai multe cazuri când
persoanele cu D+ produc anti-D și mulți
anticorpi își arată specificitatea în sistemul
Rh, în special -e.
16
În general, persona care are antigenă
negativă este capabilă să producă
anticorp.
Sistemul de anticorpi Lewis face excepție:
Numai persoanele Le(a-b-) pot produce
anticorpi Lewis de orice tip.
17
Dacă nu se observă un model clar, atunci se
analizează:
Anticorpii multipli: D+C, sau D+E, sau E+K
Un anticorp care sa demonstreze doza
Unele antigene au expresii variate la diferiți
indivizi: P1, I, HTLA
Reacții ne-dorite din cauza auto-anticorpilor calzi și
reci. Se efectuează TDA sau auto-controlul și
testarea anticorpilor reci, pentru a găsi vreun
indiciu.
18
Anticorpii multipli
Există câteva abordări diferite în cazul anticorpilor multipli, care pot
include determinarea fenotipului celulelor autologe, selectarea
panelului cu celule, neutralizarea, tratarea panelului cu celule cu
enzime și adsorbția. la moment, ne vom concentra atenția asupra
metodei cele mai eficiente: o combinație între determinarea
fenotipului și celulele selectate. Vom face referire la tratamentul cu
enzime a panelului de celule drept o metodă posibil de utilizat.
• Determinarea complexă a fenotipului este o metodă costisitoare și
trebuie să fie utilizată moderat.
• De la fenotip, se poate afla care anticorpi sunt posibili și care pot fi
excluși.
• După care se creează un panel cu celule să se testează.
19
Panelul cu celule selectate
1. Folosiți un panel cu celule selectat.
2. Celulele selectate sunt alese din alt panel sau
celule de control pentru a confirma sau a
elimina anticorpii posibili.
3. Celulele selectate trebuie să fie pozitive (+) la
antigena bănuită și negative (0) la celelalte.
4. Alegeți expresii homozigote oricând este
posibil.
5. Înregistrați antigenele + și 0 și includeți
numărul de lot al panelului, numărul
donatorului și numărul sticluței pentru fiecare
celulă aleasă.
6. Testați cu PEG și LISS. Analizați rezultatele.
20
Enzimele proteolitice
Cele două etape tehnice cu folosirea soluțiilor fictin sau papain pentru pretratarea eritrocitelor sunt foarte utile.
Enzimele sunt folosite pentru a întări sau distruge antigenele unei anumite
grupe de sânge.
Enzimele tehnice sunt utile la sortarea anticorpilor multipli, întărirea anticorpilor
slabi, oferă indicii pentru identificarea anumitor anticorpi după antigenele cu
prevalență înaltă și pot fi utilizate la efectuarea anumitor proceduri de
adsorbție.
Pre-testarea panelului cu celule ia în jur de 10 minute, apoi se adaugă serul și
se pune la 37º pentru 30 minute.
Cu papain, se observă deseori “pan-aglutinarea” la 37º și are loc
dezagregare, dacă se verifică cu toate celulele, inclusiv și în cazul efectuării
autocontrolului.
Pot duce la prevenirea reacțiilor ne-dorite, cauzate de către alo- sau autoanticorpii reci și anticorpii calzi.
21
Antigenele distruse: M, N, S, Fya, Fyb.
S mic este variabil și
trebuie tratată cu anti-s
Antigenele întărite: Rh: D, E, c, e, f, și
toate antigenele Rh.
Jka, Jkb.
Antigenele ne-schimbate: K, k și toate
antigenele Kell.
22
TDA POZITIV
• Eritrocitele s-au coagulat in vivo.
• În cazul reacției la transfuzie, celulele transfuzate au fost coagulate
de către imuno-globuline și reacția poate fi slabă.
• În cazul Anemiei Hemolitice Auto Imune la Cald, eritrocitele sunt
coagulate numai de către IgG sau de IgG și C3, și reactivitatea e
foarte puternică.
• În cazul Bolii Aglutinin la Rece, eritrocitele sunt coagulate de către
C3.
• În cazul BHFN, anticorpul mamei traversează placenta și duce la
coagularea eritrocitelor fătului.
23
• Celulele coagulate de IgG (TDA pozitiv) nu pot fi
tipizate cu anti-AHG.
• Re-agenții mono-clonali pot fi folosiți cu
încredere.
• Pentru a testa Fya, Fyb, Jka, Jkb, S, s; celulele
trebuie să fie tratate mai întâi cu glicin-HCIEDTA (EgA), pentru a înlătura IgG-ul lipit.
• Glicin-HCI-EDTA distruge toate antigenele Kell;
de aceea nu poate fi efectuată testarea la K sau
k.
24
Se face o eluțiune și eluantul se testează, în
cazul în care pacientul a fost transfuzat
recent.
Dacă pacientul nu a fost transfuzat recent,
nu se face eluțiunea, decât în cazul în
care acest lucru este cerut.
25
AUTOANTICORPII – RECI ȘI
CALZI
Autoanticorpii reci sunt de obicei non-patologici și sunt
considerați “normali” dacă reacționează doar la 4ºC.
Autoanticorpii reci normali pot avea specific anti-I sau antiIH, dar identitatea lor nu este importantă.
Autoanticorpii reci patologici au o gamă termală mai largă,
reacționează la TC, 37º, și la AGU.
La pacienții cu Boala Aglutinină Rece, eritrocitele se
coagulează cu componentele complementului (C3).
26
Aglutininele reci patologice pot cauza
dificultăți determinarea corectă a tipului
celulelor. Încălziți o sticluță cu soluție
fiziologică la 37º în baia de apă. Prespălați eritrocitele de câteva ori cu soluție
fiziologică încălzită înainte de a efectua
testarea.
Aglutininele reci, care au o gamă termală
mai largă, pot necesita Auto-absorbție
Rece și tehnici de pre-spălare cu soluție
fiziologică.
27
Autoanticorpii calzi pot cauza hemoliza lentă sau
rapidă.
Pacienții devin anemici și pot avea nevoie de
transfuzii.
TDA este pozitiv la IgG sau la ambele IgG și C3.
Plasma reacționează cu toate celulele panel.
Autoanticorpii calzi pot “masca” sau ascunde aloanticorpii existenți.
28
Eritrocitele TDA pozitive pot fi testate cu re-agenți monoclonali. Pentru a testa serul, în cazul testului cu antiglobulină, eritrocitele trebuie mai întâi tratate cu GlicinHCI-EDTA.
Auto-adsorbția caldă este folosită pentru a înlătura
autoanticorpii.
Există mai multe metode disponibile.
Auto-adsorbția PEG este cea mai eficientă și cea mai
ieftină.
Auto-adsorbția poate fi efectuată numai în cazul în care
pacientul nu a fost transfuzat recent.
29
Post identificarea
•
De fiecare dată când se detectează sau identifică un alo- sau autoanticorp,
trebuie să se efectueze testul complet cu anti-globulină (TAG).
•
Găsiți eritrocitele care sunt “negative la antigene” efectuând mai întâi testul
complet cu anti-globulină.
•
Selectați unitățile și tipul compatibil după antigenă folosind antiserul
preparat.
•
Unitatea (-țile) vor fi etichetate ca fiind negative la antigene și compatibile.
•
Când un anticorp a fost identificat drept anti-P1, -Lea, -Leb, -M, sau N, nu
este necesar de a efectua testul cu anti-globulină pentru a determina
compatibilitatea.
•
În cazul pacienților cu autoanticorpi la cald, nu se va efectua TAG, iar
unitățile vor fi etichetate drept Incompatibile. Șeful laboratorului trebuie să
informeze medicul despre posibilitatea apariției unei reacții le transfuzie.
30
Informația despre rezultatele identificării
anticorpilor, reacțiilor la transfuzie și
nevoilor speciale trebuie să fie păstrată la
Serviciul de Transfuzie.
Cu timpul, anticorpii pot deveni de nedetectat, dar unitățile cu antigene negative
trebuie să fie disponibile.
31