31 OPTIMIZAREA SI MODERNIZAREA CALITATII ACTULUI
Download
Report
Transcript 31 OPTIMIZAREA SI MODERNIZAREA CALITATII ACTULUI
Optimizarea şi modernizarea calităţii
actului educaţional în context
european
Prof. Cătănoiu Lavinia Camelia
Colegiul Naţional “Ion Minulescu”
"Oricât de mult costă ştiinţa, costurile
sunt incomparabil mai mici decât neştiiţa“
( Grigore Moisil )
Sarcina învăţămâtului modern este aceea de a
asigura tuturor elevilor însuşirea deplină a priceperilor şi
cunoştinţelor necesare integrării sociale şi dezvoltării lor
individuale.
Modernizarea metodelor de învâţământ= impulsuri
care propulsează dezvoltarea progresivă a
învâţământului modern.
Optimizarea activităţii didactice corespunde unei
căutări şi dorinţe reale de perfecţionare şi creaţie,
venită din partea profesorului, pe lângă buna pregătire
psihopedagogică şi ştiinţifică dovedită de acesta.
Profesorul trebuie să dovedească o mare capacitate de
gândire creatoare şi de acţiune constructivă, de
cercetare şi previziune, spirit de invenţie şi inovaţie.
Direcţiile de înnoire pe care
învăţământul modern le încearcă:
- sunt axate pe activitatea elevului
- dau întâietate dezvoltării personalităţii, capacităţilor şi
-
aptitudinilor
sunt centrate pe acţiune, pe cercetare, explorare, experimentare
elevul a fost obiect, dar devine subiect al actului de instruire şi
educaţie, al propriei sale formări
se îndreaptă atenţia spre învăţarea prin descoperire
încurajează munca independentă şi creativă
caută să îmbine armonios munca individuală cu munca de echipă
şi în colectiv
profesorul este organizator al condiţiilor de învăţare, îndrumător
şi animator, ce catalizează energiile celor care învaţă
Modernitatea în alegerea(sau crearea) unor noi
metode constă şi în respectarea unor factori care
ţin de psihologia vârstei şi de individualităţile
elevilor (stadiul dezvoltării intelectuale şi fizice)
de suportul motivaţional şi atitudinal, atenţia şi
gradul de efort dovedit, de specificul clasei şi
relaţiile elevi-elevi anterior formate.
Valorificarea posibilităţilor
de activizare a metodelor
şi mijloacelor de
învăţământ depinde de
măiestria cu care sunt
folosite şi aplicate de către
profesor.
El analizează cu grijă toate
elementele care intervin în
procesul de predare-invăţare
şi gândeşte ce are de
înfăptuit, anticipează natura
şi nivelul modificărilor ce
trebuie produse în
comportamentul elevilor săi,
pe plan cognitiv şi
psihomotor.
• Metodele trebuie să se orienteze spre
activizarea elevilor, astfel încât, aceştia
să se desprindă ei înşişi cu metodeinstrumente de gândire şi de lucru, de
exerciţiu, prin muncă personală să
obţină rezultatele dorite.
Ce poate determina elevul să
fie mai implicat în activităţile
de la şcoală?
- interesul pentru tema, conţinutul ce urmează a fi explorat
- mediul plăcut şi variat de lucru
- valorificarea experienţei personale în activităţile ce urmează a
fi desfăşurate.
- utilitatea cunoştinţelor, deprinderilor, abilităţilor dobândite
pentru experienţele ulterioare
- acordarea libertăţii de iniţiativă
- participarea la procesul decizional
Proiectul
Unul dintre răspunsul pentru rezolvarea acestei
probleme il reprezintă: proiectul.
Proiectele oferă situaţii autentice, din viaţa reală
pentru contextualizarea activităţilor de
învăţare şi încorporarea capacităţilor de
gândire de nivel superior cu privire la ideile
importante.
Elevi la susţinerea proiectelor
Lecţii interactive AeL
Lecţiile interactive AeL reprezintă o nouă modalitate de
a preda şi a învăţa, un instrument solid si
complementar resurselor educaţionale, ce permite
profesorului să motiveze elevii şi să combine diverse
metode de predare.
Procesul educaţional devine mai dinamic şi intuitiv,
elevii fiind stimulaţi să experimenteze cea ce învaţă,
să aplice în practică cunoştinţele dobândite, procesul
de predare-învăţare devenind astfel mai eficient
Intel Teach – Instruirea în
societatea cunoaşterii
Criteriile cele mai importante de apreciere a
caracterului optimal al procesului de
învăţământ în condiţiile şcolii contemporane
trebuie considerate, înainte de toate,
eficienţa, calitatea îndeplinirii sarcinilor
instructiv-educative, precum şi consumul de
timp şi de eforturi, depuse de cadrele
didactice şi de elevi pentru îndeplinirea
acestor sarcini.
Eficienţa procesului de învăţământ o vom aprecia, mai ales,
prin prisma rezultatelor la învăţătură obţinute de elevi,
precum şi prin prisma nivelului lor de educaţie şi
dezvoltare.
Calitatea învăţământului o vom aprecia după gradul de
corespondenţă dintre rezultatele la învăţătură şi cerinţele
întregului complex de obiective şi sarcini ale învăţământului
în şcoala contemporană, după gradul de corespondenţă a
acestor rezultate cu posibilităţile maxime ale fiecărui elev
într-o anumită perioadă de dezvoltare.
Pentru a devenii promotor al valorilor europene,
sistemul de învăţământ românesc trebuie să fie
atât dimensiune integratoare a spiritului european,
cât şi dimensiune integrată a reperelor dezvoltării
uniunii europene.
Astfel, se impune ca valorile şi principiile
promovate de către şcoală în raport cu spiritul
european să fie repere autentice ale familiei şi
comunităţii în care trăim.