Transcript politici-publice-curs-8-2

Politici publice
Instrumente de politici publice
Etapele modelului procesual
•
•
•
•
•
Stabilirea agendei
Formularea alternativelor
Decizia
Implementarea politicilor
Evaluarea
Instrumente de politici publice
Ce sunt instrumentele de politică publică?
Instrumentele se referă la modalităţile utilizate
pentru aplicarea în practică a alternativelor
alese.
„Tipuri variate de acţiuni prin care factorii de
decizie din structurile guvernamentale se
adresează problemelor de politici publice”
(Weimer, D.L. & Vining, A.R. 1989, p. 196)
Instrumente de politici publice
De ce avem nevoie de instrumente?
Cunoaşterea unui număr mare dintre aceste
strategii este utilă în special pentru analiştii
politicilor publice, întrucât de obicei problemele
cu care se confruntă sectorul public sunt
complexe, şi soluţii perfecte nu pot fi găsite.
Diferite instrumente de politică publică pot avea un
grad diferit de eficienţă, echitate, legitimitate şi
suport politic, ceea ce influenţează gradul în care
ele pot fi aplicate în diferite situaţii (Howlett &
Ramesh, 1995).
Instrumente de politici publice
O literatură bogată pe acest subiect.
Weimer şi Vining, care au propus împărţirea instrumentelor de
politici publice în cinci categorii generale
• instrumente care duc la eliberarea, facilitarea şi simularea
pieţei: aceste instrumente sunt aplicate pentru a utiliza din plin
avantajele oferite de mecanismele pieţei. În această categorie se
referă la eliberarea pieţei (dereglementarea, legalizarea, şi
privatizarea), facilitarea pieţei (alocarea prin intermediul
drepturilor de proprietate şi crearea de noi bunuri care să poată
fi schimbate prin intermediul mecanismelor de piaţă), iar pentru
simularea pieţei licitaţiile;
• utilizarea taxelor şi subvenţiilor, în special ca mecanisme de
influenţare a comportamentului;
Instrumente de politici publice
Weimer şi Vining (cont.)
• actele normative: acestea sunt instrumentele cu cel mai
ridicat nivel de intruziune din partea statului, şi se împart în
două categorii mari: legislaţia cadru şi reglementările (de
exemplu referitoare la preţuri, cantităţi, la eliminarea
asimetriei informaţionale prin etichetări, certificări, licenţe,
etc);
• furnizarea de bunuri prin alte mecanisme decât ale pieţei:
se referă la furnizarea de bunuri şi servicii direct de către
structurile guvernamentale, prin furnizare directă de către
instituţiile publice, prin intermediul agenţiilor
independente şi, în final, prin subcontractare;
• furnizarea de protecţie prin intermediul asigurărilor
(obligatorii sau subvenţionate) şi prin constituirea de
rezerve de stat, asistenţă de tranziţie sau ajutoare
financiare directe;
Instrumente de politici publice
O altă clasificare a fost propusă în urma unei discuţii
realizată de Howlett şi Ramesh utilizând drept criteriu
de departajare a instrumentelor nivelul implicării
statului. Astfel, pe o scală de la maxim la minim avem
• Instrumente cu nivel minim de implicare a statului:
familia şi comunitatea, organizaţiile nonguvernamentale şi piaţa;
• Instrumente cu nivel maxim de implicare a statului:
legislaţia, furnizarea directă, companiile publice;
• Instrumente cu nivel mediu de implicare a statului:
campaniile de informare şi convingere, taxele şi
subvenţiile, licitaţii ale dreptului de proprietate
Instrumente cu nivel min. de implicare
a statului
• Presupun un nivel minim de implicare din
partea structurilor guvernamentale sau o lipsă
de implicare. Guvernul poate decide că o
problemă poate fi cel mai bine soluţionată de
către piaţa privată sau de către
familie/comunitate şi în consecinţă să nu
intervină în rezolvarea acesteia.
• Importanţa acestor instrumente în creştere
datorită privatizărilor
Instrumente cu nivel min. de implicare
a statului
Familia şi comunitatea pot rezolva multe probleme care
spre exemplu ţin de domeniul protecţiei sociale
(îngrijirea copiilor, vârstnicilor sau a bolnavilor) sau al
educaţie (educaţia copiilor) serv. pe care să nu le mai
furnizeze statul.
Organizaţiile non-guvernamentale se pot implica în
rezolvarea problemelor din cadrul societăţii prin
preluarea furnizării unor bunuri sau servicii care în mod
tradiţional sunt prestate de către sectorul public sau de
cel privat. Domeniile în care aceste organizaţii îşi
desfăşoară activitatea sunt cu preponderenţă în
domeniul sănătăţii, al educaţiei sau cel social.
Instrumente cu nivel min. de implicare
a statului
Piaţa privată reprezintă o modalitate eficientă de
furnizare a celor mai multe bunuri private pentru că
asigură că eforturile sunt direcţionate numai asupra
acelor bunuri sau servicii care au valoare pentru
societate, lucru reflectat în dorinţa indivizilor de a
plăti pentru aceste bunuri. Un instrument inechitabil
pentru că oferă bunuri şi servicii numai celor care
posedă resursele financiare pentru a plăti pentru
bunul respectiv.
La aceste instrumente (niv. min. de implicare a statului)
nu este posibil să rezolve probleme complexe şi nu
de fiecare dată sunt echitabile.
Instrumente cu nivel maxim de
implicare a statului
• Implică un grad ridicat de coerciţie din partea statului pentru a
asigurarea comportamentului dorit. Acest lucru înseamnă că
guvernul, în exercitarea autorităţii sale, poate impune
cetăţenilor să aibă un anumit comportament, să desfăşoare
anumite activităţi, poate să înfiinţeze companii publice pentru
realizarea unor activităţi economice dorite sau poate furnizare
servicii prin intermediul aparatului administrativ.
• Prin intermediul legislaţiei, guvernul prescrie un anumit
comportament dorit instituţiilor (instituţii publice sau private)
şi cetăţenilor şi instituie un sistem de justiţie şi de poliţie în
aplicarea legilor. Rolul legislaţiei este de a reglementa posibilele
deficienţe care ar putea apărea ca urmare a modului de
operare a forţelor pieţei. Avantaje – eficienţa, dezavantaje –
lipsa de inovativitate şi flexibilitate.
Instrumente cu nivel maxim de
implicare a statului
Bunurile produse de companiile publice sunt bunuri
publice, adică bunuri importante pentru societate, dar
care nu pot fi produse de piaţa privată datorită costurilor
ridicate de producţie. Critică ineficienţa economică.
Sectorul public poate îndeplini anumite sarcini, furnizând
bunuri şi servicii. De ex., guvernul asigură apărarea
naţională şi relaţiile internaţionale, serviciul de poliţie şi
pompieri, asigurările sociale, educaţia, îngrijirea
parcurilor, a drumurilor publice, asigurarea sănătăţii
populaţiei, realizarea recensământului populaţiei.
Dezavantaje nu sunt supuse regulilor competiţiei şi pot
apărea situaţii de supradimensionare.
Instrumente cu nivel mediu de
implicare a statului
Prin astea se încearcă doar influenţarea deciziilor
diferiţilor actori – decizia le aparţine.
Campaniile de informare şi convingere urmăresc
schimbarea preferinţelor şi comportamentului
diferiţilor actori. Nu implică obligativitatea de a
răspunde într-un anumit mod. Nu produc rezultate
imediate şi se folosesc cumulat cu alte instrumente.
Conform lui Howlett şi Ramesh (1995), subvenţiile se
referă la transferurile financiare care se fac către
indivizi sau firme private pentru a recompensa
financiar o activitate dorită. Formele pe care le
îmbracă subvenţiile sunt: granturile, reducerile de
taxe, voucher-ele şi împrumuturile.
Instrumente cu nivel mediu de implicare a
statului
Prin licitarea dreptului de proprietate se creează pieţe care în mod
normal nu ar exista. Piaţa este creată prin stabilirea licitării unui
număr limitat de drepturi de consumare a unei resurse, lucru care
duce în consecinţă la crearea unei lipse artificiale a resursei
respective. Astfel se pune în funcţie mecanismele pieţei în
stabilirea preţului. De ex., multe ţări au decis să folosească această
metodă pentru a controla cantitatea de substanţe toxice care pot
fi emanate în aer sau apă.
Taxele sunt folosite care un instrument de politică publică pentru a
induce un comportament dorit sau pentru a descuraja un
comportament nedorit. Fondurile colectate la buget sunt folosite
pentru a finanţa diferite cheltuieli. Taxele pe consum sunt cel mai
des folosite pentru a controla externalităţile negative, este vorba
despre o penalizare financiară pentru descurajarea unui