Transcript PCSE_tema_2x
Slide 1
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului: PROFESORUL – CREATOR DE SOFT EDUCAŢIONAL
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/57/1.3/S/34533
TEMA 2.
PARADIGMELE EDUCAŢIONALE ÎN FATA
PROVOCĂRILOR SOCIETĂŢII CUNOAŞTERII
Slide 2
Nici un educator nu
seamănă cu altul, nici o clasă nu
seamănă cu alta, nici o lecţie nu
seamănă cu alta.
Cui, cărui fapt, cărui
moment, demers sau instrument
îi atribuim eficienţa lecţiei/ a
procesului educaţional?
Slide 3
Un răspuns „atotcuprinzător" este greu de formulat.....
....
studii/cercetări
au
permis
relevarea
unor
elemente/principii
care
ar
trebui
avute
în
vedere/respectate în proiectarea unei instruiri eficiente. S-ar
putea spune că aceste principii reprezintă un gen de standarde
instrucţionale de cea mai largă generalitate pentru
proiectarea şi evaluarea activităţilor din procesul educaţional.
Slide 4
Principiul 1:
Instruire bazată pe un design pentru o învăţare reflexivă
În decursul instruirii elevului/studentului (e/s) trebuie să i se ofere
posibilitatea de a reflecta asupra învăţării.
Acest obiectiv poate fi atins prin:
a)
implementarea unor metode neperturbatoare;
b)
respectarea unui ritm adecvat al instruirii şi o secvenţiere care să ofere
e/s şi educatorilor timpul necesar pentru a gândi şi a pune întrebări;
c)
prezentarea conţinutului şi sarcinilor de o manieră organizată şi clară;
d)
varierea metodelor de instruire de-a lungul diferitelor faze ale instruirii;
e)
focalizarea consecventă a instruirii pe obiectivele predării şi oferirea
posibilităţilor de exersare;
f)
luarea în considerare a diferenţelor individuale şi a progresului în
învăţare;
g)
stabilirea unui climat socio-emoţional adecvat între e/s şi educator.
Slide 5
Aplicaţia 1
Organizaţi ierarhic cele 7 caracteristici fundamentale ale
unei bune instruiri (menţionate anterior) începând cu cea
mai importantă în viziunea dvs; adăugaţi una care
consideraţi că lipseşte.
1.
5.
2.
6.
3.
7.
4
8?
Slide 6
Principiul 2:
Suport multiplu în plan cognitiv, motivaţional şi
emoţional
O instruire bună nu numai că îi ajută pe e/s în gândire şi învăţare,
ci îi şi motivează şi le oferă un context emoţional adecvat.
Instruirea produce efecte cognitive:
dacă sunt definite obiectivele/competenţele;
dacă este activată cunoaşterea anterioară;
dacă este prezentat un conţinut stimulativ;
dacă procesul de învăţare este ghidat;
Feed-backul la sarcină este dat;
progresul în învăţare este evaluat;
transferul cunoaşterii este garantat.
Instruirea îi motivează pe e/s dacă atenţia este trezită, dacă relevanţa
conţinutului este evidenţiată, auto-încrederea întărită.
Slide 7
Aplicaţia 2
Ierarhizaţi care din elementele menţionate se confirmă ca suporturi în
activitatea dvs.
În plan motivaţional
În plan cognitiv
1.
1.
2.
2.
3.
3.
Slide 8
Principiul 3:
Luarea în consideraţie a particularităţilor individuale ale e/s.
Instruirea şi evaluarea achiziţiilor sunt deosebit de
eficiente
dacă
e/s
sunt
asistaţi
în
relevarea
particularităţilor individuale şi, în plus, când sunt ajutaţi
să-şi elimine lipsurile.
E/S sunt mai performativi în învăţare dacă instruirea se
adaptează la particularităţile lor.
Slide 9
Aplicaţia 3
Ce
particularităţi
individuale
consideraţie?
1.
3.
2.
4.
încercaţi
să
luaţi
în
Slide 10
Principiul 4:
Achiziţia şi aplicarea cunoaşterii în contexte variate.
Instruirea şcolară este focalizată de la bun început pe
însuşirea
fundamentelor:
cunoştinţe
declarative
(concepte, fapte) şi procedurale (reguli) care trebuie să
devină o parte a memoriei e/s în patternuri corecte,
structurate şi interconectate.
Pentru a putea fi folosită flexibil această cunoaştere, este
necesară o aplicare şi evaluare repetată în situaţii
practice.
Astfel de situaţii/ cazuri trebuie să varieze în dificultate,
în corespondenţa lor cu cazurile reale şi la nivelul
orientării.
Slide 11
Aplicaţia 4
Daţi câte un exemplu de achiziţie şi aplicare în contexte
nemenţionate în manual
Achiziţie:
Aplicare:
Slide 12
Principiul 5:
Dezvoltarea şi evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi stimularea operaţiilor
ale gândirii (higher-order skills)
Cunoştinţele fundamentale trebuie prezentate cu exemple ilustrative,
împreună cu sarcini de rezolvat şi soluţii. Procesele de gândire analitică
sunt stimulate când e/s este solicitat să descompună elementele (de
conţinut disciplinar), să le compare, să le evalueze şi să le explice.
Gândirea creativă poate fi susţinută când e/s i se cere să-şi imagineze
elemente ale cunoaşterii şi să dezvolte produse proprii.
Gândirea analitică şi cea creativă pot fi antrenate prin stadii de problem
solving constând din descoperirea/ relevarea problemei (care este
problema aici?), definirea problemei (care sunt componentele
problemei?), formularea unei strategii de rezolvare, alocarea resurselor
(de ce avem nevoie pentru rezolvare?) şi evaluarea soluţiei.
Cunoştinţele, gândirea şi capacitatea de a rezolva probleme trebuie să
reprezinte o parte integrată a evaluării achiziţiilor.
Slide 13
Aplicaţia 5
Daţi câte un exemplu de solicitare a gândirii analitice şi creative
Gândire analitică:
Gândire creativă:
Slide 14
Principiul 6:
Stimularea capacităţilor argumentative
Pentru o argumentare reuşită este
construirea şi evaluarea argumentelor.
necesară
identificarea,
Metodele de instruire care susţin argumentarea:
listările pro şi contra (de ex., avantaje şi dezavantaje)
activităţile de grup cu proceduri structurate
chestionarele privind cunoştinţele (de ex., ce cunoştinţe sunt
disponibile, ce s-a învăţat?)
sintetizarea (de ex., ideea principală a unui text)
fişele de lucru pentru stimularea gândirii
dezbaterile pe o problemă controversată
învăţarea problematizată
organizatorii grafici.
Slide 15
Aplicaţia 6
a) La care teme din curriculumul disciplinei dv. aţi putea
utiliza o fişă de lucru pentru stimularea gândirii?
b) Ce organizatori grafici aţi folosit cel mai mult?
1 .Fişă de lucru:
2.Organizatori grafici:
Slide 16
Principiul 7:
Proiectarea şi ghidarea învăţării auto-controlate
Prin autocontrolul învăţării se înţelege că e/s îşi
controlează/ reglează acest proces în raport cu obiectivele
date şi că îşi selectează activităţile pentru a ameliora
rezultatele.
Totuşi, pentru o învăţare auto-controlată reuşită, e/s
trebuie să dispună de strategii de învăţare generale şi
specifice care pot fi învăţate din lecţiile la diferite
discipline (de ex., luare de note, deprinderi de învăţare,
memorare,
învăţare
colaborativă,
managementul
proiectului, prezentarea rezultatelor).
Slide 17
Aplicaţia 7
Care credeţi că sunt principalele elemente care susţin
învăţarea auto-controlată a elevilor dvs.?
1.
3.
2.
4.
Slide 18
Principiul 8:
Sporirea eficienţei învăţării
Eficienţa învăţării reprezintă raportul dintre
resursele/ eforturile investite şi rezultatele obţinute.
Învăţarea eficientă apare când e/s lucrează cu sarcini
provocatoare, dar fără să-i supraîncarce; astfel de sarcini
ţin de cunoaşterea precedentă, dar solicită/implică şi
cunoştinţe sau deprinderi noi.
Slide 19
Aplicaţia 8
Enumeraţi principalii factori care împiedică sporirea
eficienţei procesului educaţional
La nivel naţional/ general:
La nivel instituţional/ local:
1.
1.
2.
2.
3.
3.
Slide 20
Principiul 9:
Trezirea şi menţinerea interesului
E/S sunt interesaţi când cred că reprezintă o parte
importantă a grupului sau când demonstrează competenţă
într-un domeniu, când pot să-şi definească propriile
obiective sau când pot lucra protejaţi de compararea cu alţi
e/s.
În ceea ce priveşte conţinutul disciplinar, trebuie să-i fie
ilustrată importanţa pentru viaţa şi scopurile urmărite de
e/s.
Slide 21
Aplicaţia 9
Enumeraţi
elementele
care
elevilor dvs. pentru învăţare
1.
3.
2.
4.
trezesc/menţin
interesul
Slide 22
Principiul 10:
Intensificarea sentimentelor pozitive
Simpatia între e/s poate fi sporită prin diverse strategii, cum ar fi:
intensificarea relaţiilor
promovarea unor interacţiuni
stabilirea unor structuri de învăţare cooperativă
implementarea unor programe de colaborare
Plăcerea poate fi sporită prin:
prefigurarea unor evenimente
realizarea unor oportunităţi/ materiale pentru studiul individual
utilizarea umorului sau a jocurilor educative bazate pe simulare
Slide 23
Aplicaţia 10
Ce strategii folosiţi pentru intensificarea sentimentelor
pozitive?
1.
3.
2.
4.
Slide 24
Principiul 11:
Diminuarea sentimentelor negative
Pentru a diminua teama, invidia şi supărarea - apărute în timpul
instruirii – pot fi folosite diverse strategii:
asigurarea succesului în învăţare
acceptarea greşelilor
folosirea momentelor de relaxare (pentru a diminua teama);
încurajarea comparaţiei prin referinţă la cadrul autobiografic sau
criterial şi nu la standardele sociale
instaurarea unei evaluări şi notări consistente şi transparente
evitarea privilegiilor (pentru diminuarea invidiei);
stimularea controlului supărării
exprimarea/rezolvarea supărării de o manieră constructivă
neacceptarea niciunei forme de manifestare a supărării
Slide 25
Aplicaţia 11
Puteţi remarca în tradiţia şcolii dv. modalităţi specifice de
diminuare a sentimentelor negative?
Dacă DA, prin ce se definesc?
1.
3.
2.
4.
Slide 26
Principiul 12:
Instaurarea respectului şi responsabilităţii
Şcoala are misiune de a forma la e/s deprinderi generale
de comportament social, bazate pe respect şi
responsabilitate pentru/ faţă de ceilalţi, mediu, societate,
în general.
Astfel de valori şi atitudini corelate pot fi obţinute dacă se
creează anumite condiţii:
crearea unei comunităţi ai cărei membri au grijă unul de
altul
folosesc reguli democratice în luarea deciziilor
răspund la întrebări privind dezvoltarea propriei
personalităţi, integrând subiecte controversate în predare
Slide 27
Aplicaţia 12
Ce deprinderi generale de comportament social se bucură de atenţia şcolii
dvs. şi cum se promovează?
1.
3.
2.
4.
Slide 28
Principiul 13:
Utilizarea materialelor de auto-instruire
Pentru a susţine o învăţare auto-controlată este nevoie de materiale
speciale, care dispun de:
o argumentare a raţiunii pentru care ar trebui studiate
o descriere a pre-cunoaşterii necesare pentru a înţelege
conţinutul nou şi modul în care va fi însuşit
o consecventă orientare spre obiectivele învăţării
o structură clară a conţinutului
sarcini de lucru care permit e/s să-şi testeze cunoaşterea
o ghidare a învăţării prin întrebări şi informaţii marginale
pre- şi post-organizatori tematici
un fond de exerciţii variate ca dificultate împreună cu
soluţiile lor (complete, incomplete sau multiple)
ilustraţii care contribuie la înţelegerea conţinutului, precum
şi atribute ale textului care facilitează căutarea, organizarea
şi integrarea cunoaşterii.
Slide 29
Aplicaţia 13
Ce materiale de auto-instruire folosesc unii dintre elevii
dvs.?
1. Tematice/ disciplinare:
2. Instrumentale:
Slide 30
SĂ REFLECTĂM ASUPRA „PARADIGMEI“
În accepţiunea lui Kuhn paradigma reprezintă un cadru de convingeri
teoretice bazate pe o anumită tradiţie de cercetare de o anumită comunitate
ştiinţifică.
Elemente specifice pentru paradigmele educaţionale sunt reprezentate
de:
a) fundamentele teoretice (teorii, postulate şi principii teoretice,
filosofice şi praxiologice) împărtăşite de „comunitatea pedagogică",
b) tradiţia de cercetare (totalitatea regulilor de generare şi validare a
cunoaşterii ştiinţifice),
c) comunitatea ştiinţifică (teoreticieni, cercetători, practicieni) care
împărtăşeşte şi acţionează în conformitate cu cadrul paradigmatic
respectiv.
Slide 31
Paradigma constructivistă:
se referă la învăţare şi nu la predare,
încurajează şi acceptă autonomia şi iniţiativa elevului,
îi consideră pe elevi creaturi cu voinţă şi scop,
priveşte învăţarea ca un proces,
încurajează activitatea exploratorie a elevului,
recunoaşte rolul experienţei în învăţare,
sprijină curiozitatea naturală a elevului,
ia în considerare modelul mental al elevului,
în evaluarea învăţării ia în considerare atât performanţa, cât şi înţelegerea,
se bazează pe principiile teoriei cognitive,
ia în considerare cum învaţă elevul,
îi încurajează pe elevi să angajeze dialogul cu alţi elevi şi cu profesorul,
sprijină învăţarea prin cooperare,
îi implică pe elevi în situaţii reale,
are în vedere contextul în care se produce învăţarea,
ia în considerare convingerile şi atitudinile elevului.
Slide 32
Paradigma constructivistă. Recomandări
adaptează lecţiile online pe baza experienţei şi intereselor studenţilor pentru a
corespunde mai bine cu ceea ce ei doresc să înveţe,
foloseşte informaţia şi lecţiile online ca un ghid, nu ca o regulă absolută,
focalizează discuţia şi brainstormingul pe cunoaşterea anterioară a studenţilor,
încurajează studenţii să aibă o atitudine deschisă faţă de ştiinţă şi învăţare,
stimulează interesul acţionând ca un facilitator în înţelegere, nu prin explicitări,
foloseşte modele ştiinţifice cât de des este posibil,
lasă timp pentru reflecţie; studenţii trebuie să aibă timp să reflecteze la noile
idei şi să rezolve conflictele când conceptele nu corespund cu schema cadrul de
referinţă,
tăcerea in timpul unei discuţii nu este un lucru rău,
acordă studenţilor oportunităţi pentru a discuta între ei; un dialog constructiv
nu este nici el un lucru rău,
pune întrebări deschise şi relevă contradicţii pentru a stimula investigarea,
încorporează mai puţină structură în predarea ştiinţelor, folosind în schimb mai
multă activitate de grup,
învaţă-i pe studenţi să fie conştienţi de gândurile şi acţiunile lor, şi să nu simtă
disconfort în prezenţa a ceea ce încă nu este cunoscut.
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului: PROFESORUL – CREATOR DE SOFT EDUCAŢIONAL
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/57/1.3/S/34533
TEMA 2.
PARADIGMELE EDUCAŢIONALE ÎN FATA
PROVOCĂRILOR SOCIETĂŢII CUNOAŞTERII
Slide 2
Nici un educator nu
seamănă cu altul, nici o clasă nu
seamănă cu alta, nici o lecţie nu
seamănă cu alta.
Cui, cărui fapt, cărui
moment, demers sau instrument
îi atribuim eficienţa lecţiei/ a
procesului educaţional?
Slide 3
Un răspuns „atotcuprinzător" este greu de formulat.....
....
studii/cercetări
au
permis
relevarea
unor
elemente/principii
care
ar
trebui
avute
în
vedere/respectate în proiectarea unei instruiri eficiente. S-ar
putea spune că aceste principii reprezintă un gen de standarde
instrucţionale de cea mai largă generalitate pentru
proiectarea şi evaluarea activităţilor din procesul educaţional.
Slide 4
Principiul 1:
Instruire bazată pe un design pentru o învăţare reflexivă
În decursul instruirii elevului/studentului (e/s) trebuie să i se ofere
posibilitatea de a reflecta asupra învăţării.
Acest obiectiv poate fi atins prin:
a)
implementarea unor metode neperturbatoare;
b)
respectarea unui ritm adecvat al instruirii şi o secvenţiere care să ofere
e/s şi educatorilor timpul necesar pentru a gândi şi a pune întrebări;
c)
prezentarea conţinutului şi sarcinilor de o manieră organizată şi clară;
d)
varierea metodelor de instruire de-a lungul diferitelor faze ale instruirii;
e)
focalizarea consecventă a instruirii pe obiectivele predării şi oferirea
posibilităţilor de exersare;
f)
luarea în considerare a diferenţelor individuale şi a progresului în
învăţare;
g)
stabilirea unui climat socio-emoţional adecvat între e/s şi educator.
Slide 5
Aplicaţia 1
Organizaţi ierarhic cele 7 caracteristici fundamentale ale
unei bune instruiri (menţionate anterior) începând cu cea
mai importantă în viziunea dvs; adăugaţi una care
consideraţi că lipseşte.
1.
5.
2.
6.
3.
7.
4
8?
Slide 6
Principiul 2:
Suport multiplu în plan cognitiv, motivaţional şi
emoţional
O instruire bună nu numai că îi ajută pe e/s în gândire şi învăţare,
ci îi şi motivează şi le oferă un context emoţional adecvat.
Instruirea produce efecte cognitive:
dacă sunt definite obiectivele/competenţele;
dacă este activată cunoaşterea anterioară;
dacă este prezentat un conţinut stimulativ;
dacă procesul de învăţare este ghidat;
Feed-backul la sarcină este dat;
progresul în învăţare este evaluat;
transferul cunoaşterii este garantat.
Instruirea îi motivează pe e/s dacă atenţia este trezită, dacă relevanţa
conţinutului este evidenţiată, auto-încrederea întărită.
Slide 7
Aplicaţia 2
Ierarhizaţi care din elementele menţionate se confirmă ca suporturi în
activitatea dvs.
În plan motivaţional
În plan cognitiv
1.
1.
2.
2.
3.
3.
Slide 8
Principiul 3:
Luarea în consideraţie a particularităţilor individuale ale e/s.
Instruirea şi evaluarea achiziţiilor sunt deosebit de
eficiente
dacă
e/s
sunt
asistaţi
în
relevarea
particularităţilor individuale şi, în plus, când sunt ajutaţi
să-şi elimine lipsurile.
E/S sunt mai performativi în învăţare dacă instruirea se
adaptează la particularităţile lor.
Slide 9
Aplicaţia 3
Ce
particularităţi
individuale
consideraţie?
1.
3.
2.
4.
încercaţi
să
luaţi
în
Slide 10
Principiul 4:
Achiziţia şi aplicarea cunoaşterii în contexte variate.
Instruirea şcolară este focalizată de la bun început pe
însuşirea
fundamentelor:
cunoştinţe
declarative
(concepte, fapte) şi procedurale (reguli) care trebuie să
devină o parte a memoriei e/s în patternuri corecte,
structurate şi interconectate.
Pentru a putea fi folosită flexibil această cunoaştere, este
necesară o aplicare şi evaluare repetată în situaţii
practice.
Astfel de situaţii/ cazuri trebuie să varieze în dificultate,
în corespondenţa lor cu cazurile reale şi la nivelul
orientării.
Slide 11
Aplicaţia 4
Daţi câte un exemplu de achiziţie şi aplicare în contexte
nemenţionate în manual
Achiziţie:
Aplicare:
Slide 12
Principiul 5:
Dezvoltarea şi evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi stimularea operaţiilor
ale gândirii (higher-order skills)
Cunoştinţele fundamentale trebuie prezentate cu exemple ilustrative,
împreună cu sarcini de rezolvat şi soluţii. Procesele de gândire analitică
sunt stimulate când e/s este solicitat să descompună elementele (de
conţinut disciplinar), să le compare, să le evalueze şi să le explice.
Gândirea creativă poate fi susţinută când e/s i se cere să-şi imagineze
elemente ale cunoaşterii şi să dezvolte produse proprii.
Gândirea analitică şi cea creativă pot fi antrenate prin stadii de problem
solving constând din descoperirea/ relevarea problemei (care este
problema aici?), definirea problemei (care sunt componentele
problemei?), formularea unei strategii de rezolvare, alocarea resurselor
(de ce avem nevoie pentru rezolvare?) şi evaluarea soluţiei.
Cunoştinţele, gândirea şi capacitatea de a rezolva probleme trebuie să
reprezinte o parte integrată a evaluării achiziţiilor.
Slide 13
Aplicaţia 5
Daţi câte un exemplu de solicitare a gândirii analitice şi creative
Gândire analitică:
Gândire creativă:
Slide 14
Principiul 6:
Stimularea capacităţilor argumentative
Pentru o argumentare reuşită este
construirea şi evaluarea argumentelor.
necesară
identificarea,
Metodele de instruire care susţin argumentarea:
listările pro şi contra (de ex., avantaje şi dezavantaje)
activităţile de grup cu proceduri structurate
chestionarele privind cunoştinţele (de ex., ce cunoştinţe sunt
disponibile, ce s-a învăţat?)
sintetizarea (de ex., ideea principală a unui text)
fişele de lucru pentru stimularea gândirii
dezbaterile pe o problemă controversată
învăţarea problematizată
organizatorii grafici.
Slide 15
Aplicaţia 6
a) La care teme din curriculumul disciplinei dv. aţi putea
utiliza o fişă de lucru pentru stimularea gândirii?
b) Ce organizatori grafici aţi folosit cel mai mult?
1 .Fişă de lucru:
2.Organizatori grafici:
Slide 16
Principiul 7:
Proiectarea şi ghidarea învăţării auto-controlate
Prin autocontrolul învăţării se înţelege că e/s îşi
controlează/ reglează acest proces în raport cu obiectivele
date şi că îşi selectează activităţile pentru a ameliora
rezultatele.
Totuşi, pentru o învăţare auto-controlată reuşită, e/s
trebuie să dispună de strategii de învăţare generale şi
specifice care pot fi învăţate din lecţiile la diferite
discipline (de ex., luare de note, deprinderi de învăţare,
memorare,
învăţare
colaborativă,
managementul
proiectului, prezentarea rezultatelor).
Slide 17
Aplicaţia 7
Care credeţi că sunt principalele elemente care susţin
învăţarea auto-controlată a elevilor dvs.?
1.
3.
2.
4.
Slide 18
Principiul 8:
Sporirea eficienţei învăţării
Eficienţa învăţării reprezintă raportul dintre
resursele/ eforturile investite şi rezultatele obţinute.
Învăţarea eficientă apare când e/s lucrează cu sarcini
provocatoare, dar fără să-i supraîncarce; astfel de sarcini
ţin de cunoaşterea precedentă, dar solicită/implică şi
cunoştinţe sau deprinderi noi.
Slide 19
Aplicaţia 8
Enumeraţi principalii factori care împiedică sporirea
eficienţei procesului educaţional
La nivel naţional/ general:
La nivel instituţional/ local:
1.
1.
2.
2.
3.
3.
Slide 20
Principiul 9:
Trezirea şi menţinerea interesului
E/S sunt interesaţi când cred că reprezintă o parte
importantă a grupului sau când demonstrează competenţă
într-un domeniu, când pot să-şi definească propriile
obiective sau când pot lucra protejaţi de compararea cu alţi
e/s.
În ceea ce priveşte conţinutul disciplinar, trebuie să-i fie
ilustrată importanţa pentru viaţa şi scopurile urmărite de
e/s.
Slide 21
Aplicaţia 9
Enumeraţi
elementele
care
elevilor dvs. pentru învăţare
1.
3.
2.
4.
trezesc/menţin
interesul
Slide 22
Principiul 10:
Intensificarea sentimentelor pozitive
Simpatia între e/s poate fi sporită prin diverse strategii, cum ar fi:
intensificarea relaţiilor
promovarea unor interacţiuni
stabilirea unor structuri de învăţare cooperativă
implementarea unor programe de colaborare
Plăcerea poate fi sporită prin:
prefigurarea unor evenimente
realizarea unor oportunităţi/ materiale pentru studiul individual
utilizarea umorului sau a jocurilor educative bazate pe simulare
Slide 23
Aplicaţia 10
Ce strategii folosiţi pentru intensificarea sentimentelor
pozitive?
1.
3.
2.
4.
Slide 24
Principiul 11:
Diminuarea sentimentelor negative
Pentru a diminua teama, invidia şi supărarea - apărute în timpul
instruirii – pot fi folosite diverse strategii:
asigurarea succesului în învăţare
acceptarea greşelilor
folosirea momentelor de relaxare (pentru a diminua teama);
încurajarea comparaţiei prin referinţă la cadrul autobiografic sau
criterial şi nu la standardele sociale
instaurarea unei evaluări şi notări consistente şi transparente
evitarea privilegiilor (pentru diminuarea invidiei);
stimularea controlului supărării
exprimarea/rezolvarea supărării de o manieră constructivă
neacceptarea niciunei forme de manifestare a supărării
Slide 25
Aplicaţia 11
Puteţi remarca în tradiţia şcolii dv. modalităţi specifice de
diminuare a sentimentelor negative?
Dacă DA, prin ce se definesc?
1.
3.
2.
4.
Slide 26
Principiul 12:
Instaurarea respectului şi responsabilităţii
Şcoala are misiune de a forma la e/s deprinderi generale
de comportament social, bazate pe respect şi
responsabilitate pentru/ faţă de ceilalţi, mediu, societate,
în general.
Astfel de valori şi atitudini corelate pot fi obţinute dacă se
creează anumite condiţii:
crearea unei comunităţi ai cărei membri au grijă unul de
altul
folosesc reguli democratice în luarea deciziilor
răspund la întrebări privind dezvoltarea propriei
personalităţi, integrând subiecte controversate în predare
Slide 27
Aplicaţia 12
Ce deprinderi generale de comportament social se bucură de atenţia şcolii
dvs. şi cum se promovează?
1.
3.
2.
4.
Slide 28
Principiul 13:
Utilizarea materialelor de auto-instruire
Pentru a susţine o învăţare auto-controlată este nevoie de materiale
speciale, care dispun de:
o argumentare a raţiunii pentru care ar trebui studiate
o descriere a pre-cunoaşterii necesare pentru a înţelege
conţinutul nou şi modul în care va fi însuşit
o consecventă orientare spre obiectivele învăţării
o structură clară a conţinutului
sarcini de lucru care permit e/s să-şi testeze cunoaşterea
o ghidare a învăţării prin întrebări şi informaţii marginale
pre- şi post-organizatori tematici
un fond de exerciţii variate ca dificultate împreună cu
soluţiile lor (complete, incomplete sau multiple)
ilustraţii care contribuie la înţelegerea conţinutului, precum
şi atribute ale textului care facilitează căutarea, organizarea
şi integrarea cunoaşterii.
Slide 29
Aplicaţia 13
Ce materiale de auto-instruire folosesc unii dintre elevii
dvs.?
1. Tematice/ disciplinare:
2. Instrumentale:
Slide 30
SĂ REFLECTĂM ASUPRA „PARADIGMEI“
În accepţiunea lui Kuhn paradigma reprezintă un cadru de convingeri
teoretice bazate pe o anumită tradiţie de cercetare de o anumită comunitate
ştiinţifică.
Elemente specifice pentru paradigmele educaţionale sunt reprezentate
de:
a) fundamentele teoretice (teorii, postulate şi principii teoretice,
filosofice şi praxiologice) împărtăşite de „comunitatea pedagogică",
b) tradiţia de cercetare (totalitatea regulilor de generare şi validare a
cunoaşterii ştiinţifice),
c) comunitatea ştiinţifică (teoreticieni, cercetători, practicieni) care
împărtăşeşte şi acţionează în conformitate cu cadrul paradigmatic
respectiv.
Slide 31
Paradigma constructivistă:
se referă la învăţare şi nu la predare,
încurajează şi acceptă autonomia şi iniţiativa elevului,
îi consideră pe elevi creaturi cu voinţă şi scop,
priveşte învăţarea ca un proces,
încurajează activitatea exploratorie a elevului,
recunoaşte rolul experienţei în învăţare,
sprijină curiozitatea naturală a elevului,
ia în considerare modelul mental al elevului,
în evaluarea învăţării ia în considerare atât performanţa, cât şi înţelegerea,
se bazează pe principiile teoriei cognitive,
ia în considerare cum învaţă elevul,
îi încurajează pe elevi să angajeze dialogul cu alţi elevi şi cu profesorul,
sprijină învăţarea prin cooperare,
îi implică pe elevi în situaţii reale,
are în vedere contextul în care se produce învăţarea,
ia în considerare convingerile şi atitudinile elevului.
Slide 32
Paradigma constructivistă. Recomandări
adaptează lecţiile online pe baza experienţei şi intereselor studenţilor pentru a
corespunde mai bine cu ceea ce ei doresc să înveţe,
foloseşte informaţia şi lecţiile online ca un ghid, nu ca o regulă absolută,
focalizează discuţia şi brainstormingul pe cunoaşterea anterioară a studenţilor,
încurajează studenţii să aibă o atitudine deschisă faţă de ştiinţă şi învăţare,
stimulează interesul acţionând ca un facilitator în înţelegere, nu prin explicitări,
foloseşte modele ştiinţifice cât de des este posibil,
lasă timp pentru reflecţie; studenţii trebuie să aibă timp să reflecteze la noile
idei şi să rezolve conflictele când conceptele nu corespund cu schema cadrul de
referinţă,
tăcerea in timpul unei discuţii nu este un lucru rău,
acordă studenţilor oportunităţi pentru a discuta între ei; un dialog constructiv
nu este nici el un lucru rău,
pune întrebări deschise şi relevă contradicţii pentru a stimula investigarea,
încorporează mai puţină structură în predarea ştiinţelor, folosind în schimb mai
multă activitate de grup,
învaţă-i pe studenţi să fie conştienţi de gândurile şi acţiunile lor, şi să nu simtă
disconfort în prezenţa a ceea ce încă nu este cunoscut.