Transcript Foloseste Internetul cu grija...Traficul de minori are fete ascunse!

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane
Centrul Regional Craiova
ANITP este o instituţie guvernamentală înfiinţată
în anul 2005, având din 2006 - 15 centre
regionale
 Agenţia Naţională împotriva Traficului de
Persoane are ca scop coordonarea si evaluarea
activităţilor de prevenire a traficului de persoane
si monitorizarea asistenţei acordate victimelor
acestuia.

Ce înseamnă traficul de persoane

Traficul de fiinţe umane/traficul de carne
vie/traficul de persoane este o infracţiune
gravă în care victimele sunt tratate ca bunuri şi
vândute pentru obţinerea de profit. Pentru unii
este considerată a fi o afacere, de cele mai
multe ori controlată de crima organizată, care
încearcă să obţină maximum de profit din ceea
ce ei consideră a fi bunul lor, dar care afectează
sănătatea,
bunăstarea
şi
securitatea
persoanelor.
Etapele traficului de persoane

Recrutarea
1) există trei categorii de recrutori şi transportatori:
bărbaţi, femei, familii.
2) cine sunt recrutorii:
- vecin, soţ/concubin, cunoştinţă/ prieten
- persoane în contact publicul (vânzători, barmani,
taximetrişti etc.)
- angajaţi ai unor firme false
- membrii ai unor reţele de trafic.
3) metode de recrutare:
- metoda “LOVERBOY”
- oferte false de locuri de muncă în străinătate, în special
profesii care nu implică o muncă calificata (chelneriţă,
bucătăreasă, dansatoare, baby-sitter, menajeră etc.)
facute direct victimelor sau prin intermediul cunostintelor,
rudelor sau a altor persoane apropiate.
- anunturi la mica publicitate de tipul: tinere fete pentru
dansatoare, balerine in tara X. Plecare imediata.
- anunţuri sau contacte/persoane găsite pe internet
- rapire
Etapele traficului de persoane

Transportul
1) Traficul de fiinţe umane se desfăşoară pe anumite
rute, din ţara de origine, spre ţara de destinaţie.
Vânzarea se poate face şi în ţările de tranzit, dar şi
ulterior
recrutării
chiar
în
ţara
de
origine.
2) Trecerea frontierei spre ţara de destinaţie (de cele mai
multe ori alta decât cea promisă victimei) se face cu
autorul recrutorilor sau al călăuzelor şi poate fi:
- legală, sub pretextul unei excursii, în cazul fetelor care
au
paşaport
- ilegală, în cazul persoanelor minore sau fără paşaport,
situaţie în care călăuzele promit trecerea graniţei în
siguranţă în schimbul unei sume de bani sau chiar fără
plată.
- în cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, mai
ales în ţara de origine, victimele sunt tratate civilizat, li se
oferă cazare şi masă, pot lua legătura cu familiile etc.
Etapele traficului de persoane


Vânzarea
- are loc în ţările de destinaţie (în cazul vânzărilor repetate,
pot fi doar ţări de tranzit), fără ştirea victimelor care devin
proprietatea unor patroni. Aspectul fizic şi vârsta sunt cele
care fixează preţul de vânzare (de regulă, între o mie şi
patru mii de dolari), dar depinde şi de numărul vânzărilor de
la momentul recrutării la cel al destinaţiei de exploatare.
Sechestrarea şi exploatarea
De cele mai multe ori victimele realizează că au fost
vândute în momentul în care sunt sechestrate şi exploatate,
etapă caracterizată prin:
- sechestrarea în locuri bine izolate, închise.
- lipsa totală a posibilităţilor de comunicare (li se reţin actele
de identitate, telefoanele mobile etc.)
- tratamentul administrat victimelor: de la izolare, viol comis
de una sau mai multe persoane, maltratare, ameninţare,
până la, în unele cazuri crimă, în momentul în care încearcă
să evadeze sau ameninţă traficanţii cu deconspirarea.
Etapele traficului de persoane


Revânzarea
- victimele intră într-un ciclu al falselor datorii, deoarece
cei care le cumpără pretind că trebuie să-şi recupereze
banii din munca lor.
- în majoritatea cazurilor, în momentul în care victima a
reuşit să-şi plătească datoria, urmează o revânzare către
un alt patron care, la rândul său, vrea să-şi recupereze
suma plătită.
Evadarea
- se face în conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienţi,
al poliţiei (razii) etc.
- victimele se adresează ambasadelor sau consulatelor
României din ţara respectivă. De ce cele mai multe ori,
victimele nu apelează la ajutorul acestor instituţii.
Etapele traficului de persoane

Repatrierea
- se realizează cu sprijinul OIM- Misiunile din alte
ţări, al ambasadelor/ consulatelor României care se
ocupă de formalităţile de repatriere şi cu sprijinul
organizaţiilor neguvernamentale din statul de destinaţie.
- victimelor li se eliberează paşaport consular şi
documente de călătorie.
- primirea în ţară se face de reprezentanţii ANITP
(Centrul Regional din aria de competenţă), care a fost
contactat şi informat în prealabil şi care va referi victima
către serviciile specializate de asistenţă, în funcţie de
opţiunea acesteia.
In cazurile legate de repatrierea victimelor române ale
traficului de persoane, ANITP este prima instituţie care
trebuie informată.
Campania ,,Foloseşte Internetul cu grijă...!
Traficul de minori are Feţe Ascunse’’ ! s-a
desfăşurat în cadrul proiectului  “Creşterea
gradului de conştientizare şi
responsabilizare împotriva traficului de copii”.
Proiectul este coordonat de către ONG
,,Salvaţi Copiii Italia’’, cu fonduri prin grantul de
finanţare ,,DAPHNE’’ având caracterul unui
proiect transnaţional implementat în 4 ţări:
 Italia,
Bulgaria, România şi Danemarca.
Agenţia Naţională Împotriva Traficului de
Persoane a avut calitatea de partener în cadrul
proiectului şi a fost instituţia responsabilă de
implementarea acestuia pe teritoriul României.


Campania a urmărit creşterea conştientizării la
nivel naţional cu privire la riscurile aferente
utilizării necorespunzătoare a mijloacelor
tehnologice (internetul, telefonul mobil, aparate
video
şi
foto,
etc.).
Internetul şi telefonia mobilă

Sunt cele mai rapide mijloace de comunicare
fiind un lucru obişnuit în viaţa noastră de zi cu zi.
 În România comparativ cu restul Europei
constatăm (conform cu Studiul MCDC-Marketers&Consumers,
Digital&Connected realizat de IAB Europe, publicat în februarie
2010) că avem cea mai tânără populaţie ce
utilizează internetul:40% sunt tineri cu vârste
cuprinse între 15 şi 24 ani, dar cu experienţa
cea mai mică în utilizarea internetului. Românii
au tendinţa de a petrece mai mult timp pe
internet şi au o încredere mai mare în
informaţiile pe care le găsesc pe internet.
Avantajele Folosirii Internetului
 Comunicare
 Resură
 Jocuri
Rapidă la mari distanţe
imensă de informaţie
educative online
 Accesare
Instantanee a Informaţiei
 Lecţiile(muzică,
natura, sport, ştiinţă,
descoperiri, călătorii, romane);
 Programe distractive;
 Site-ul şcolii şi e-mail-ul profesorului;
 Instituţiile (parlament, guvern, primării,
şcoli, spitale), ONG-uri
 Discuţii cu prietenii despre teme comune
Riscuri


Pe lângă cele evidente de natură medicală: usturimea
ochilor, creşterea dioptriilor - există altele de natură mai
sensibilă dar mai gravă
Un pericol evident poate veni prin camera de chat. Acolo
utilizatorul se expune de multe ori în faţa unui alt
utilizator, care, în spatele unei porecle sau al unui
nickname, poate ascunde o personalitate dubioasă,
poate ascunde intenţii criminale, poate ascunde intenţii
de natură sexuală. Copiii în special trebuie învăţaţi să nu
îşi dea datele de identificare sau numărul de telefon
unor necunoscuţi. Copiii sunt vulnerabili la lucrurile
murdare ale Internetului pentru că reprezintă o categorie
uşor de influenţat şi manipulat.
Riscuri

Jocurile şi dependenţa de ele constituie de asemenea un
risc al utilizatorului Internetului. În reţea pot fi găsite atât
jocuri individuale, cât şi jocuri care leagă mai mulţi
utilizatori. Jocurile în reţea între mai mulţi utilizatori sunt
cele care creează cel mai rapid dependenţă, pentru că
au la dispoziţie şi posibilităţi de chat şi cunoaştere a unor
persoane noi. Dependenţa de Internet stă sub imperiul
efectului „bulgăre de zăpadă”, căci se insinuează pe
nesimţite, treptat, apoi merge spre definitiv, cu
consecinţe grave. Când copilul tău îţi spune: „Hai că mai
joc o rundă şi gata!”, avem un semn clar al dependenţei
de acel joc şi de Internet în general.
Sfaturi pentru copii şi tineri
Informează-te mereu care sunt riscurile utilizării
internetului. Ca şi în cazul viruşilor, modurile prin
care poţi ajunge într-o situaţie de exploatare sau
de abuz se schimbă periodic. Există site-uri
specializate care vorbesc despre astfel de
lucruri
 Verifică orice informaţie de pe Internet! Înainte
de a-ţi forma o opinie despre o problemă,
despre o persoană întâlnită on line, despre o
companie sau ofertă de muncă, încearcă să
cauţi informaţii şi pe alte site-uri.

Sfaturi pentru copii şi tineri

Selectează cu atenţie persoanele pe care le
adaugi în lista ta de contacte! Chiar şi atunci
când imporţi liste de la prietenii apropiaţi, se pot
strecura printre contacte persoane cu intenţii
rele. Încearcă să afli de la prietenii de la care
imporţi liste care sunt persoanele pe care le
cunosc direct şi elimină din lista de contacte
persoanele total necunoscute sau despre care
ştii că au avut un comportament negativ.
Sfaturi pentru copii şi tineri

Nu posta prea multe informaţii personale în
profilul vizibil tuturor! Informaţii precum şcoala la
care mergi, cartierul în care stai, numărul de
telefon, poza pot fi folosite de persoane cu
intenţii rele pentru a te hărţui. De asemenea,
informaţii despre problemele tale personale cu
părinţii, pasiunile tale care pot fi exploatate de
anumite persoane cu intenţii rele pentru a-ţi
câştiga încrederea şi a te manipula.
Sfaturi pentru copii şi tineri


Nu trimite poze provocatoare prin intermediul
Internetului! O dată trimise nu mai ai nici un control
asupra modului în care vor fi folosite sau persoanelor la
care vor ajunge. Acestea pot fi folosite oricând pentru a
te şantaja, ameninţa sau hărţui.
Nu merge niciodată singur/ă la o întâlnire cu o persoană
necunoscută online! Convinge o prietenă/prieten să te
însoţească şi să participe la întâlnire. Indiferent cât de
multă încredere ai căpătat într-o persoană în discuţiile
online, realitatea poate fi diferită.
Evită pericolele










1. Să fii întotdeauna atent când navighezi pe Internet!
2. Să nu dai niciunei persoane întâlnite pe Internet informaţii
personale despre tine sau familia ta (numele, vârsta, numărul de
telefon, fotografii, adresa, şcoala la care înveţi, locul de muncă al
părinţilor, date de pe cartea de credit etc).
3. Să utilizezi cu atenţie parolele de acces!
4. Să nu fii singur/singură la întâlnirea cu o persoană necunoscută
contactată pe Internet sau de la care ai primit mesaje pe telefonul
mobil!
5. Să postezi cu mare grijă fotografii cu tine sau cu familia ta!
6. Să nu acorzi încredere totală informaţiilor culese pe Internet!
7. Să fii atent la programele sau jocurile gratuite pe care le
downloadezi, deoarece acestea pot conţine viruşi sau programe
spyware.
8. Să renunţi ori de câte ori te simţi inconfortabil în comunicarea
online!
9. Să dai dovadă de respect, chiar dacă nu-i cunoşti pe cei cu care
comunici!
10. Să ceri ajutor, în orice situaţie, persoanelor în care ai încredere,
părinţi, profesori sau prieteni apropiaţi.
Linkuri şi telefoane utile
anitp.mai.gov.ro – site-ul ANITP
 www.sigur.info - site despre siguranţa pe
internet
 www.safernet.ro - poţi raporta materiale
sau situaţii dăunătoare copiilor pe internet
 0800 800 678 - infoline gratuit
 116 111 – telefonul copilului
 0251/594033-tel/fax al Centrului Regional
Craiova-ANITP
 http://