Slide 1

Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova

Calitatea predării-învăţării în
cadrul IRIM
21 mai 2010

V. Cucerescu
Str. Al. Puşkin 54
Chişinău, Moldova
Tel.: 210985
E-mail: [email protected]


Slide 2

Predarea şi învăţarea – componente
esenţiale ale procesului de învăţământ









Predarea
Ce se predă
Cum şi cui se predă
Finalităţi

Învăţarea
Ce se învaţă
Cum şi cine învaţă
Finalităţi


Slide 3

Se memorează









􀂉
􀂉
􀂉
􀂉
􀂉
􀂉

10% din ceea ce se citeşte
20 % din ceea ce se ascultă
30 % din ceea ce se vede
50 % din ceea ce se citeşte şi se ascultă
80 % din ceea ce se spune
90 % din ceea ce se face


Slide 4

Raţiunea educaţiei universitare




Dezvoltarea şi cultivarea noilor nevoi, aptitudini şi sensibilităţi
Dezvoltarea cunoaşterii şi acţiunii:
 prin indivizi
 cu indivizi
 a tuturor indivizilor
 pentru toţi indivizii


Slide 5

Cerinţe


Educaţia universitară să pornească de la cerinţele (nevoile) vieţii pentru a
analiza competenţele cerute de viitorul loc de muncă:
 Cine este studentul?
 Încotro merge?
 Ce poate fi acesta?



Cerinţele şi competenţele determină:
 Construcţia obiectivelor
 Elaborarea conţinuturilor
 Aplicarea metodelor
 Utilizarea evaluării



Dificultate / Risc – trebuie să fim competenţi în situaţii de incertitudine
mărită, fapt nou pe arena istoriei umane.



Competenţe (def.) – ansamblu de capacităţi de a acţiona într-un timp şi la o situaţie dată, folosind
resursele cognitive.


Slide 6

Pragmatismul educaţiei universitare






Scopul fundamental al educaţiei studenţilor:
 a învăţa să acţioneze
 să facă experienţe
 să rezolve probleme
J. Dewey – ideile sunt instrumentele de bază prin intermediul
cărora se înfăptuieşte acţiunea, se rezolvă problemele, se realizează
experienţele.
5 elemente / trepte (J. Dewey):







Stabilirea conflictului din experienţa noastră
Stabilirea limitelor şi caracteristicilor unei probleme prin
formularea acesteia în termeni precişi
Formularea ipotezei de rezolvare a problemei
Reflecţii pe marginea posibilităţilor de rezolvare
Observaţii şi experimente prin care să acceptăm sau să
respingem ipoteza (deci, să rezolvăm corect problema)


Slide 7

Natura învăţării universitare


Acţiunea şi Interacţiunea – studentul contribuie activ la:
 Construcţia personalităţii sale
 Universul său de cunoaştere
 Apreciere
 Acţiune



alături de cadrele didactice, de mediu şi informaţia generală


PARTICIPARE ŞI ANTICIPARE


Slide 8

Acţiunea şi interacţiunea:
condiţii de eficientizare










Asumarea de către student a rolului de coparticipant activ la activităţile
didactice
Fiecare angajare a studentului la o participare activă poartă pecetea
individualităţii – încurajarea modului personal şi nu şablonard
Utilizarea metodelor şcolăreşti în procesul instructiv-educativ universitar
creează aproape întotdeauna refuzul studentului de a participa activ
Lipsa de participare activă a studentului de multe ori se explică prin faptul
că el consideră acele cunoştinţe ca fiind sărace în relevanţă sau / şi
neinteresante în viitoarea sa activitate profesională
Participarea activă sporeşte atunci când studenţii sunt organizaţi în grup de
învăţare, acţiune, cercetare, descoperire
Obiectivele abstracte, nedefinite concret – frână în calea participării active
Rolul primordial îl are organizarea metodică a drumului de participare
activă


Slide 9

Studenţii – perechile cognitive


Analitic – sintetic: ia în considerare ansamblul – detaliul



Reflexiv – impulsiv: judecă îndelung înainte de a răspunde – reacţionează imediat



Convergent – divergent: dă soluţii model – imaginaţie liberă



Nivelat – reliefat: în funcţie de ataşamentul faţă de detalii particulare



Vizual – auditiv: în funcţie de tipul de memorie mai activă



Temerar – prudent: îşi asumă riscurile – le evită


Slide 10

Predarea – artă şi ştiinţă



Elementele predării:
conţinut determinat şi forme de prezentare (realizare)

Conţinutul predării

RI

EC

DR

LS

IRIM

Structură de acţiuni generative
de învăţare

-

-

-

10/10/10

10

Gestiune a învăţării

40/42/43

20/20/20

41/42/43

15/15/15

29

Act de comunicare

3/4/4

50/52/53

3/4/4

30/30/30

21

Ofertă de experienţe educative

10/7/5

-

6/6/7

5/5/5

4

Interacţiune comportamentală

7/6/5

10/4/2

8/7/7

10/10/10

6

Dirijarea a învăţării

30/33/35

20/24/25

33/35/37

15/15/15

26

Instanţă decizională

10/8/8

-

-

10/10/10

4


Slide 11

Formele predării
RI

EC

DR

LS

IRIM

Predarea frontală

100

50/50/50

52/51/48

30/30/30

61

Predarea colectivă

-

20/20/20

-

5/5/5

6

Predarea pe microgrupuri
(echipe)

-

10/10/10

28/29/31

30/30/30

17

Forme individuale

-

10/10/10

-

5/5/5

4

Forme mixte

-

-

20/20/21

30/30/30

12


Slide 12

Factorii determinanţi ai predării eficiente
RI

EC

DR

LS

IRIM

Personalitatea
profesorului

80/83/85

40/40/40

81/82/84

30/30/30 57

Calitatea procesului de
instruire

5/3/1

50/50/50

5/4/3

30/30/30 22

Cultura proprie asupra
procesului de predare

10/12/13

7/7/7

11/12/13

20/20/20 13

Influenţa variabilelor
de context

5/2/1

3/3/3

5/3/2

20/20/20 8


Slide 13

Metodă – principiu – tehnică







Metoda – o cale de a concepe ordinea unei gândiri, precum şi un
sistem de transformare a ideilor, acţiunii efective în activităţi
actualizate care se transformă în proiecte şi produse
Principiul – acţiuni didactice folosite din perspectiva metodei
Tehnica – secvenţele de operaţii specifice care intervin în acţiune

Metodele îşi justifică valoarea în măsura în care realizează
obiectivele propuse în funcţie de conţinuturile pe care le
vehiculează.


Slide 14

Categorii de metode
Criteriu

Istoric

Sfera de
aplicativitate

Sarcină
didactică

Organizatoric

Tip de învăţare

Acţiune
didactică

Tipuri
de
metode

Tradiţionale
(clasice):
expunerea,
conversaţia,
exerciţiul

Generale:
expunerea,
demonstrarea

Transmitereasimilare:
expunerea,
experimentul,
demonstrarea,
învăţarea prin
descoperire
Consolidare:
repetarea,
exerciţiul,
studiul
individual
Formare a
priceperilor şi
deprinderilor:
exerciţiul,
demonstrarea
Verificare:
chestionarea
orală,
verificarea
scrisă,
explicaţia

Individuale:
observaţia
independentă,
experimentul
mental,
conspectul,
RICAR

Receptare /
asimilare:
expunerea,
prelegerea,
demonstrarea
Descoperire:
problematizarea,
studiul de caz,
observaţia
independentă,
experimentul
Prin acţiune
practică:
experimentul,
simulare,
calculatoare,
observaţia
independentă
Creative:
brainstorming,
sinectica,
Delphi, Phillips

Comunicare şi
asimilare:
explicaţia,
prelegerea,
conferinţa,
demonstrarea

Moderne
(active):
problematizarea,
dramatizarea

Particulare:
analiza
(gramaticală,
literară,
statistică
etc.)

În grup:
brainstorming,
sinectica,
Delphi

Explorare:
experimentul,
studiul de
caz,
observaţia
independentă
Pe acţiune
practică:
experienţe
proprii,
exerciţiul


Slide 15

Metode – criteriul istoric
RI

EC

DR

LS

IRIM

Tradiţionale

31/25/24

80/80/80

30/27/25

35/30/30

42

Moderne

69/75/76

20/20/20

70/73/75

65/70/70

58


Slide 16

Metode – criteriul acţiunii didactice

Comunicare şi
asimilare
Explorare
Pe acţiune practică

RI

EC

DR

LS

IRIM

33/35/36

50/50/50

33/33/35

40/40/40

40

33/32/33

30/30/30

34/33/32

30/30/30

31

34//33/31

20/20/20

33/34/33

30/30/30

29


Slide 17

Sisteme (modele) de instruire în învăţământ

Comunicaţional

Sisteme de Acţional
instruire

Comunicaţional modern (tradiţional)
Comunicaţional interactiv (modern)
Învăţământ la distanţă
Învăţământ multimedia
Acţiune internă: procesual-euristic, operaţional,
învăţare deplină
Acţiune externă: învăţământ algoritmizat,
învăţământ programat, instruire asistată de
calculator, învăţământ prin obiective
operaţionalizate

Interacţional

Situaţional
Sociocentric
Tutorial

Informaţional

Informaţional


Slide 18

Sistemul comunicaţional
Tip

Scop,
obiective

Învăţare

Student

Predare

Profesor

Evaluare

Comunicaţional
tradiţional

Transfer

de
cunoştinţe şi
experienţe de
acţiune
Însuşirea
materiei

Verbală,

Receptor

Discursivă

Rol

Curs

dominant,
autoritar
Purtător şi
distribuitor
de cunoştinţe
Emiţător,
dirijor,
modelator

Rezultate

receptare,
repetiţie,
exersare
Prin imitaţia
modelelor
Prin cultură

şi
consumator
de cunoştinţe
(cultură)
Suprasolicită
memoria şi
memorizarea
Puţin activ

Structuri

Prin

Rol

Mediaţie

Emiţător

Structuri

Intercomu-

Mediator

Comunicaţional
modern

cognitive
Structuri şi
competenţe
comunicative

Prin

intercomunicare
Interactivă
Mediată
simbolic
Interschimb
de informaţii

activ
Emiţătorreceptor

autoritar
Metode
receptive,
verbalizate şi
livreşti

nicare
Metode
dialogate,
interactive

Ghid
Organizator

al
interacţiunilor

(cunoştinţe,
deprinderi)
Capacităţi
de memorare
şi
reproducere
Diagnostică
şi sumativă
cognitive
Competenţe
comunicative


Slide 19

Sistemul acţional (1)
Tip

Scop,
obiective

Învăţare

Student

Predare

Euristic sau
procesual
(empiriocentric)

Iniţiere

în
procesele
învăţării prin
cercetare,
descoperire
Învăţarea
proceselor
cognitive
Deprinderea
metodelor de
lucru
Dezvoltarea
funcţiilor
cognitive

Activă

Rol

Stimulare

descoperire
Prin
rezolvare de
probleme
Construire
de cunoştinţe
Interacţiune
cu realitatea

activ
Constructor
al
cunoştinţelor
proprii
Motivaţie
interioară
Subiect al
cunoaşterii şi
acţiunii

Construcţie

Acţională

Agent

Stimulare

Operaţional

de
reprezentări,
de scheme,
structuri
mentale
Dezvoltarea
cunoaşterii

Prin

Prin

operaţii
Constructivă

activ
Constructor
de structuri
mentale,
cunoştinţe
Subiect al
cunoaşterii şi
acţiunii

a

implicării, a
constructivismului
Punere în
situaţie a
studentului
Integrare a
activităţilor de
învăţare
Provocare şi
rezolvare de
conflicte
cognitive
Metode
active,
participative
a

implicării
Provocare de
operaţii
Metode
active,
participative

Profesor

Evaluare

Animator

Concepte

Stimulează,

Capacităţi

ajută,
ghidează
Colaborează,
coparticipant
Utilizează
metode
exploratorii, de
problematizare
Creator de
conflicte
cognitive

Animator

Îndrumător
Organizator

al condiţiilor
învăţării
Ghid
Creator de
conflicte

Aptitudini
Competenţe

Dezvoltarea

personalităţii
Deprinderi
de explorare

Feedback

parcursul
învăţării
Evaluare
formativă

pe


Slide 20

Sistemul acţional (2)
Tip

Scop,
obiective

Învăţare

Învăţare
deplină

Performanţe

Individualizată

Tehnocentric

Performanţă

Prin

înalte a
majorităţii
(80%-90%)
Dezvoltarea
optimă a
personalităţii

Eficienţă
Asimilare

de

structuri
cognitive
Dezvoltarea
comportamentelor de
învăţare

şi

în microgrupuri
Interdependentă
Prin cooperare
În ritmuri proprii

parcurgerea
unui traseu
predeterminat
Programată
Riguros dirijată
şi controlată
Asistată de
calculator
Ritm propriu

Student

Predare

Profesor

Evaluare

Participant

Adaptată

Îndrumător

Evaluare

Executant

Gestiune

Asistă,

Control

activ şi
interactiv

Reactiv
Ritm

propriu
Susţinut
de întăriri
exterioare

caracteristicilor
studenţilor
Moduri variate
de lucru
Retroacţiune
Sprijinirea
individualizată
Corectivă
riguroasă a
învăţării
Individualizare
Instrumentalizare

al învăţării
Conducător
al procesului

sprijină,
favorizează
Animator
Conceptor
de situaţii
structurate
Noile
tehnologii
preiau rolul
profesorului

formativă şi
stimulativă

accentuat
Feedback
frecvent
Evaluare
standardizată
Autoevaluare
Performanţe
şi calitatea
comportamentelor de
învăţare


Slide 21

Sistemul interacţional
Tip

Scop,
obiective

Învăţare

Student

Predare

Profesor

Evaluare

Situaţional
(contextual)

Dezvoltarea

Un

proces
situaţional
(contextual)
Activitate de
situaţie

Agent

Mediaţie

Mediator

Calitatea

Actor

Predare

Organizator

rezultatelor
în raport cu
condiţiile
existente ale
procesului

Proces

Participant

Mediaţie

Creator

Cunoştinţe

Sociocentric

potenţialului
de învăţare
Asigurarea
condiţiilor
învăţării
Crearea
mediului
favorabil
învăţării

Construirea

de cunoştinţe
Rezolvarea
de probleme
Spirit de
echipă
Achiziţie de
conduite
(comportame
nte sociale)

social
Învăţare
socială prin
cooperare
Interactivă
Cunoştinţele
– un construct
al mediaţiei
sociale
Prin mediaţie
socială
Prin modelaj
social

activ

principal
Îşi pune în
valoare
întregul
potenţial

în comun la
construirea
cunoştinţelor
Participant
la munca de
echipă

centrată pe
organizarea
situaţiei sau
ambianţei
Plasarea
studentului în
situaţie
favorabilă
socială
Interacţiune
în cadrul
grupului
Metode
interactive
Strategii de
grup
Provocare şi
rezolvare de
conflicte
sociocognitive

al condiţiilor
învăţării
Facilitator
Creator de
situaţii de
învăţare
motivante

de
situaţii sociale
interactive
 Creator de
conflicte sociocognitive
Animator al
grupului
(grupei)
Moderator
(antrenor)
Coordonator
al resurselor

Capacităţi

de cooperare
Capacităţi
de muncă în
echipă
Evaluare
colectivă


Slide 22

Sistemul informaţional
Tip

Scop,
obiective

Învăţare

Student

Predare

Profesor

Evaluare

Informaţional

Cunoştinţe,

Forme

Agent

Ofertă

Prezentator

Evaluare

structuri
cognitive
Strategii
cognitive şi
metacognitive
Capacitate
de procesare
a informaţiei
Abilităţi
rezolutive

active de
procesare a
informaţiei
Proces
informaţional
Pragmatică

activ
al procesării
Productiv
Cu motivaţie

de
informaţii, de
mesaje
Orientare şi
sprijinire în
procesarea
informaţiei
Metodologii
de procesare
Strategii
moderne de
informaţii

de informaţii,
mesaje
Mediator
Producător
de scheme de
procesare
Creator de
mediu
favorabil
procesării

formativă şi
sumativă
Cunoştinţe,
strategii
cognitive,
aplicative


Slide 23

Sisteme (modele) de instruire

Comunicaţional
Acţional

RI

EC

DR

LS

IRIM

70/65/60

50/50/50

68/67/69

30/30/30

53

20/15/10

15/15/15

20/16/11

45/45/45

23

7/15/23

15/15/15

7/15/23

15/15/15

15

3/5/7

20/20/20

4/6/7

10/10/10

9

Interacţional
Informaţional


Slide 24

Tipologia stilurilor după M. Mosston (11)
Reproducere / imitare (a cunoştinţelor şi
tehnicilor de acţiune) – Grupul A-E

Producere (de noi cunoştinţe, gânduri,
sensuri, idei, moduri de acţiune) sau
capacitatea de a îndrăzni, cuteza, risca, vrea –
Grupul F-K

A. Stilul de comandă sau directiv (bazat pe
autoritatea profesorului care comandă succesiunea
activităţilor prin intermediul programării)

F. Stilul centrat pe descoperirea dirijată

B. Stilul practic (bazat pe o explicaţie precisă, apoi
pe o execuţie prin imitaţie din partea subiectului)

G. Stilul centrat pe descoperirea convergentă
(menit să conducă la descoperirea soluţiei unei
probleme, la formularea unei concluzii prin
raţionament şi gândire critică)

C. Stilul de reciprocitate (bazat pe evaluarea
reciprocă, după criterii pregătite de profesor – cazul
activităţii în echipă, perechi)

H. Stilul centrat pe activitate divergentă (ce
conduce la gândirea pe traiectorii necunoscute,
neobişnuite, spre soluţii inedite, spre creativitate)

D. Stilul de autocontrol (accent pe autonomia
subiectului şi capacităţile sale de autoevaluare)

I. Stilul bazat pe proiectarea programului

E. Stilul de incluziune (de includere a subiectului în
îndeplinirea unor sarcini de niveluri diferite; el fiind
acela care decide la ce nivel se poate implica)

J. Stilul iniţiat de cel care învaţă (acesta având
posibilitatea să iniţieze experienţe proprii, să le
proiecteze, să le execute şi să le evalueze)

individual (personal)

K. Stilul de autoinstruire

Memorie (aria dirijării, impunerii, comenzii)

Descoperire / creativitate (aria libertăţii,
spontaneităţii, creativităţii)


Slide 25

Stiluri didactice

Reproducere / imitare
Producere

RI

EC

DR

LS

IRIM

10/9/8

50/50/50

11/9/8

45/40/40

28

90/91/92

50/50/50

89/91/92

55/60/60

72


Slide 26

Tipologia stilurilor cognitive
(Butler)
Stilul A – munceşte bine singur:










îşi planifică activitatea
îşi încheie munca în termenele stabilite
citeşte instrucţiunile cu atenţie
este circumpspect la sarcinile cu final deschis
ia notiţe bune
nu-l prea interesează alte moduri de lucru
poate fi preocupat de detalii
nu este întotdeauna capabil să lucreze bine cu alţii


Slide 27

Tipologia stilurilor cognitive
Stilul B – îşi organizează bine materialul:










îi place să rezolve probleme
rezolvă mai bine sarcinile în scris
este precis şi meticulos
caută legături între idei
vrea suficientă informaţie înainte de a începe lucrul
poate fi precaut
nu e neapărat un gânditor creativ
învaţă bine prin / din prelegeri formale


Slide 28

Tipologia stilurilor cognitive
Stilul C – poate oferi soluţii creative:









vede imaginea de ansamblu, dar poate ignora detaliile
pune întrebări precise, la obiect
poate fi necritic faţă de anumite idei
i se pare dificilă categorizarea
lucrează cu frenezie
este cu uşurinţă distras de la activitate
reacţionează la stimuli variaţi: imagini video, muzică etc.


Slide 29

Tipologia stilurilor cognitive
Stilul D – lucrează bine cu ceilalţi:










este dornic să încerce idei noi
este intuitiv, neputând explica întotdeaunade ce îi place varietatea şi
schimbarea
preferă să citească “pe diagonală”
nu obişnuieşte să-şi planifice munca din timp
lasă lucrurile pe ultimul moment
nu e întotdeauna atent la detalii
poate avea probleme de organizare a timpului
este gânditor şi divergent


Slide 30

Stiluri cognitive
RI

EC

DR

LS

IRIM

Stilul A – munceşte bine
singur

25/23/10

25/27/30

25/27/12

30/30/30

25

Stilul B – îşi organizează
bine materialul

20/22/10

25/25/26

21/23/11

20/20/20

20

30/35/50

25/25/24

29/23/37

25/25/25

31

25/20/30

25/22/20

25/27/30

25/25/25

24

Stilul C – poate oferi
soluţii creative
Stilul D – lucrează bine
cu ceilalţi


Slide 31

Concluzii






Rămânem tributari sistemului comunicaţional
Prudenţă sporită faţă de ceea ce este nou în procesul predării
Deschidere temperată faţă de diversitatea metodelor de instruire
Personalitatea profesorului persistă ca factor determinant al predării
eficiente


Slide 32

Recomandări


Diversificarea stilurilor de instruire, alternând stilurile acţional,
interacţional şi informaţional



Diversificarea formelor şi conţinutului predării
Utilizarea cât mai frecventă şi eficientă a noilor tehnologii
informaţionale
Balanţa stilurilor didactice trebuie să încline mai mult către stilurile
de producere
Finalităţile urmează a se axa pe faptul de a-i învăţa pe studenţi să
acţioneze, să facă experienţe, să rezolve probleme în domeniul de
pregătire profesională
Asumarea responsabilităţii actului de predare






