FEMEI CARE PRACTICA SEXUL COMERCIAL IN BUCURESTI STIL DE VIATA SI COMPORTAMENTE CU RISC DE TRANSMITERE HIV, VHB SI VHC CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA Iunie.
Download ReportTranscript FEMEI CARE PRACTICA SEXUL COMERCIAL IN BUCURESTI STIL DE VIATA SI COMPORTAMENTE CU RISC DE TRANSMITERE HIV, VHB SI VHC CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA Iunie.
FEMEI CARE PRACTICA SEXUL COMERCIAL IN BUCURESTI STIL DE VIATA SI COMPORTAMENTE CU RISC DE TRANSMITERE HIV, VHB SI VHC CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA Iunie 2010 Toate drepturile rezervate. Nici o parte din acest document nu poate fi reprodusa fara acordul scris al R.A.A. Posesia neautorizata sau folosirea prezentului material fara acordul scris al R.A.A. poate atrage consecinte pe cale legala. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 CUPRINS Metodologia cercetarii Rezultatele cercetarii CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Metodologia cercetarii Contextul cercetarii Prezenta cercetare formativa are drept obiectiv investigarea in profunzime a stilului de viata abordat de catre persoanele de sex feminin care practica sexul comercial (CSW – Commercial Sex Worker, engl.). Principalele subiecte de discutie abordate sunt: • Investigarea principalelor caracteristici ale stilului de viata al practicantelor sexului comercial • Intelegerea motivatiilor ce au condus la practicarea sexului comercial • Identificarea conditiilor practicarii sexului comercial • Investigarea perceptiilor cu privire la raporturile sexuale protejate • Dobandirea unui grad de intelegere aprofundat referitor la consumul de droguri injectabile (IDU – Injecting Drug User, engl.) • Investigarea perceptiilor legate de serviciile medicale din Romania CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Metodologie Cercetare calitativa: 8 interviuri in profunzime cu persoane de sex feminin care practica sexul comercial Design-ul cercetarii: IDU 18-24 25-29 30-34 35+ Total 1 1 1 1 8 interviuri 2 1 1 3 2 2 (utilizator de droguri injectabile) Non-IDU (neutilizator de droguri injectabile) Total 1 Interpretarea datelor calitative trebuie sa tina cont de lipsa reprezentativitatii acestui tip de cercetare la nivelul populatiei investigate. Cercetarea calitativa are rolul de a oferi o intelegere aprofundata a anumitor perceptii si atitudini, fara a asigura reprezentativitatea statistica a acestor informatii. Pentru o generalizare a informatiilor obtinute in urma studiului, o cercetare de tip cantitativ este recomandata. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Confidentialitatea datelor cu caracter personal Confidentialitatea datelor personale ale grupului tinta investigat a fost respectata prin: • nu au fost colectate informatii ce pot duce la identificarea respondentelor • interviurile au avut loc in locatii agreate anterior cu grupul investigat astfel incat acesta sa nu fie expus. Facilitarea intalnirilor de interviu a fost realizata de catre echipele de teren ale Asociatiei Romane Anti-SIDA (ARAS). Interviurile s-au desfasurat in ambulantele ARAS, in apropierea zonelor in care respondentele practicau sex comercial. • acordul de participare al respondentei a fost voluntar, timpul acesteia fiind recompensat prin oferirea de tichete cadou • inaintea participarii la discutie, respondentelor le-a fost explicat scopul cercetarii precum si specificul discutiei: discutie libera, deschisa, bazata pe experienta lor personala, inregistrare audio. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Rezultatele cercetarii Istoria personala si stilul de viata (1) “Viata mea”… Pentru cele mai multe respondente, provenienta dintr-un mediu familial dezbinat a insemnat “motivul” abordarii unui stil de viata ce neaga normele societatii, fiind ghidat doar de regulile strazii si de propriile nevoi. Principalele caracteristici identificate ale grupului investigat: • nivel scazut de educatie (5-8 clase), exceptie facand o respondenta ce nu fusese niciodata la scoala si o alta ce terminase scoala profesionala • mediul familial din care provin fie este unul agresiv si/sau deviant (existand in mai multe cazuri exemple de membri ai familiei ce sunt/au fost inchisi in inchisoare), fie este unul turbulent, datorita lipsei tuturor membrilor familiei (cupluri destramate, decese etc) • cele mai multe respondente nu erau maritate desi erau implicate in relatii stabile de concubinaj, referindu-se la partenerul de viata drept “barbatul meu”, atribuire de cuvinte ce includea ideea de casatorie tacita informala CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Istoria personala si stilul de viata (2) • pentru majoritatea respondentelor (in special pentru sub-grupul IDU), viitorul nu reprezinta o preocupare aparte iar aspiratiile/dorintele erau proiecte doar la nivelul unui viitor apropiat “ziua de maine”, “saptamana viitoare” etc. cele mai multe respondente isi doreau sa poata renunta la dependenta de droguri injectabile aceasta dependenta era perceputa drept o contrazicere a propriilor principii de viata: “Pai am plecat de acasa pentru ca am vrut sa fac doar ce vreau eu si acum depind de niste bile…” IDU, 18-24 ani in cazul respondentelor NON-IDU, exista si perspectiva unui viitor mai indepartat dar principalele dorinte sunt axate pe dobandirea cat mai rapida a unui statut financiar multumitor astfel incat sa dispara necesitatea practicarii sexului comercial “…sper sa rezolve omul asta ceva si sa ma pot angaja undeva astfel incat sa-mi pot plati chiria si sa am grija de copil si de mine” NON-IDU, 18-24 ani • indiferent de statutul de IDU sau NON-IDU, principalele temeri ale grupului investigat erau legate de siguranta financiara, starea sanatatii si iminenta “mortii” CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Istoria personala si stilul de viata (3) Grupul investigat pare sa fie preocupat preponderent de satisfacerea nevoilor fiziologice Realizare si a celor de siguranta, tuturor celorlalte nevoi Respect/Stima de sine fiindu-le asociata o importanta secundara astfel, dorintele si temerile legate de propriul viitor sunt incatusate in satisfacerea acestor Afectiune nevoi de baza. Siguranta Nevoi primare Satisfacerea nevoilor de afectiune si respect a fost mentionata drept aspirationala si asociata cel mai adesea unui viitor indepartat de catre foarte putine respondente, in special apartinand sub-grupului NON-IDU. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Istoria personala si stilul de viata (4) Pentru respondentele NON-IDU, administrarea bugetului familiei [familie = CSW + partener (in cazul in care nu era in inchisoare)+ copil] este cel mai adesea o activitate ce intra in responsabilitatile barbatului desi castigul financiar este obtinut cu precadere de catre CSW. “Eu aduc suficient cat sa traim toti trei… nu stau toata noaptea, daca am facut 300-400 RON, am plecat acasa… el nu munceste, sta acasa si are grija cum imparte banii “ NON-IDU, 25-29 ani In cazul respondentelor IDU, castigul financiar este orientat spre procurarea drogurilor injectabile pentru uzul personal iar intretinerea copilului este lasata fie in grija statului (institutii de plasament) fie in grija unui alt membru al familiei din care provenea CSW. Partenerul de viata este de cele mai multe ori singur raspunzator pentru procurarea banilor destinati propriului consum de droguri. Pentru cea mai mare parte a grupului investigat, indiferent de statutul IDU sau NON-IDU, asigurarea unui adapost presupune inchirierea unei locuinte. In special pentru varstele 18-24 ani, in locuinta inchiriata locuiesc mai multe persoane (3-4 familii/cupluri etc) astfel incat costul/cuplu sa fie usor de suportat. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 “O zi obisnuita” incepe seara... Se trezeste in jurul orei 18 – 20, mananca si inainte de a pleca pe strada isi face o doza Ora 22:00 iese pe strada Grup tinta IDU Total absent din tot ceea ce inseamna viata sociala, stil de viata puternic conditionat si privat de interactiune. Se trezeste in jurul pranzului si isi face o doza, apoi mananca si apoi adoarme Are/cauta clienti pana in jurul orei 4-5 dimineata Dupa-amiaza se uita la televizor si sta cu copilul pana in momentul in care trebuie sa plece pe strada Ora 22 – 23:00 iese pe strada Merge acasa si isi face o doza, apoi adoarme Grup tinta NON-IDU Implicat in cresterea copilului/copiilor, abordand un stil de viata lejer (pe timpul zilei) si evitand interactiunea In jurul pranzului gateste si apoi urmeaza somnul de dupaamiaza (dureaza aproximativ pana in jurul orei 17:00) Are/cauta clienti pana in jurul orei 4-5 dimineata cu persoane necunoscute. Cumparaturile sunt facute cel mai adesea de la magazinele “din coltul blocului”. Proximitatea magazinului este factorul decisiv in alegerea locului de unde isi va face cumparaturile Se trezeste in jurul orei 10:00, are grija de copil si merge la cumparaturi (de obicei alimentare) Merge acasa, face dus indelungat si doarme cateva ore CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Motivatia practicarii sexului comercial Parasirea mediului familiei de provenienta la varste fragede de numai 11-12 ani (fie datorita abuzurilor, unui mediu ostil, lipsei resurselor financiare sau a unui comportament libertin ce isi doreste propria independenta) a dus cel mai adesea la limitarea resurselor financiare si la dobandirea unui statut conditionat de necesitatea procurarii banilor. Lipsa banilor reprezinta principala motivatie, cea mai puternica, ce a dus la practica sexului comercial pentru cele mai multe dintre respondentele investigate. In functie de utilitatea banilor castigati, exista doua categorii de grup tinta: Grup tinta IDU (anterior practicii sexului comercial) Grup tinta NON-IDU Respondente ce au nevoie de bani pentru a-si intretine familia si a-si satisface nevoile de baza Respondente ce au nevoie de bani pentru a-si asigura necesarul zilnic de droguri injectabile (consumul de droguri, datorat in principal anturajului, in randul acestor respondente este anterior practicii sexului comercial) Grup tinta IDU (ulterior practicii sexului comercial) Pentru a face fata “stigmatului” asociat practicii sexului comercial si abuzurilor fizice la care sunt expuse, consumul de droguri este perceput drept o solutie. In aceasta situatie, consumul de droguri apare ulterior practicii sexului comercial si astfel constrangerile se inmultesc intrand intr-un cerc vicios: lipsa banilor va fi iar pregnanta datorita costurilor suplimentare aferente drogurilor consumate. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Cunoasterea grupului tinta investigat in functie de motivatia practicarii sexului comercial asociata atitudinii fata de consumul de droguri Atitudine si comportament PRO droguri injecatabile Segmentul “Supravietuire” (IDU) Atitudine si comportament ANTI droguri injectabile Segmentul “Hedonism” (IDU) Practicante NON-IDU ale sexului comercial • Consumul de droguri • Consumul de droguri este este perceput drept considerat drept un factor de elementul ce potentare/intensificare a conditioneaza existenta “placerii”, o depasire a realitatii acestui segment. cotidiene. • Practica sexului • Practica sexului comercial are comercial este privita rolul de a sustine aceasta “placere drept singura modalitate intensificata”, este suportul prin care acest segment financiar. isi poate asigura “…sunt ametita asa supravietuirea. toata ziua…” “…eu mor daca nu imi IDU, 18-24 ani iau doza…” IDU, 30-34 ani • Practica sexului comercial este justificata prin necesitatea satisfacerii anumitor nevoi de baza (asigurarea traiului zilnic: mancare, adapost etc) “Trebuie sa-mi platesc chiria, sa mananc, sa imi cresc copii” NON-IDU, 30-34 ani CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Conditiile practicarii sexului comercial (1) Locatia si pretul (1) • Principalele zone cu “vad comercial” sunt considerate a fi cele din centrul capitalei (Piata Romana, Hollywood, Maria Rosetti, Cinematograful Scala, hotel Radisson, Piata Amzei, B-dul Pache Protopopescu). Pentru aceste zone, tariful practicat/serviciu oferit varia intre 30 – 50 RON iar o noapte intreaga avea un pret cuprins in intervalul 80 – 200 RON. • Zone mai putin centrale dar care aveau de asemenea un potential ridicat de clienti sunt: Piata Muncii, Calea Vacaresti, Vitan-Barzesti, Stefan Furtuna si Matache. In aceste zone, tariful practicat era usor mai scazut insa negocierea este mult conditionata de perceptia respondentelor asupra infatisarii clientilor: “…pai ma uit cu ce masina vine… vad cum vorbeste cu mine si daca e mai asa, ii cer mai mult” NON-IDU, 18-24 ani • Cele mai multe fete schimbasera mai multe zone de-a lungul timpului considerand ca aparitia lor intr-o zona noua le garanteaza mai multi clienti/noapte. Totusi, principalele riscuri ale schimbarii zonei de lucru sunt asociate unui potential ridicat de scandal si/sau agresiune fizica cu celelalte practicante ale sexului comercial ce sunt mai vechi in zona respectiva. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Conditiile practicarii sexului comercial (2) Practicantele sexului comercial in strainatate • Italia si Germania sunt tarile cu cel mai mare grad de notorietate in randul grupului investigat din punct de vedere al posibilitatii practicarii sexului comercial. Toate fetele aveau cunostinte sau au auzit despre alte practicante ale sexului comercial ce au plecat sa lucreze afara si considerau cele doua tari mentionate anterior drept “paradisul sexului comercial”. • Aproximativ jumatate dintre respondentele investigate au fost si au practicat sexul comercial in Germania iar beneficiile asociate acestei activitati in afara tarii erau multiple: “…ai o camera acolo si nu mai pleci cu clientul pe strazi sau la el acasa… nu iti mai este frica, iti faci mereu analizele si nimeni nu se uita urat la tine… castigi multi bani, nu ca la noi” IDU, 18-24 ani Indoor versus Outdoor sex comercial (1) • Datorita contextului economic actual, locatia desfasurarii actului sexual intre fata si client este deseori asociata cu bancheta din spate a unei masini, un tufis mai inalt sau chiar coltul strazilor ce nu beneficieaza de echipamente de iluminat. Practica sexului comercial in astfel de locatii este perceputa drept “denigranta” in special de catre segmentul NON-IDU care apeleaza la astfel de situatii doar in cazurile extreme (nu mai aveau resurse financiare pentru a supravietui). CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Conditiile practicarii sexului comercial (3) Indoor versus Outdoor sex comercial (2) • In cazul in care clientul nu este constrans de diferite lipsuri financiare, locatia desfasurarii actului sexual este o camera inchiriata intr-o casa (in special in zona Matache), costul acesteia fiind de 15-20 RON/ora. • Inchirierea camerelor/ora la hotel este de asemenea o alta procedura des intalnita in special in randul CSW din zona Hollywood sau hotel Radisson unde clientii dispun de mai multe resurse financiare. • O singura respondenta isi folosea propria locuinta pentru intretinerea de raporturi sexuale in schimbul recompenselor financiare “este mai simplu asa, stau in fata casei si daca vine clientul il bag inauntru… iar daca vine Politia intru repede in curte si nu mai poate sa-mi faca nimic ca e proprietate personala si nu poate sa intre dupa mine in curte” NON-IDU, 18-24 ani Plata serviciilor sexuale • Majoritatea respondentelor investigate primeau bani in schimbul serviciilor sexuale oferite. • In cazul respondentelor IDU (cu precadere in cazul segmentului Supravietuire), plata pentru serviciile sexuale oferite presupune uneori o bila de heroina sau alteori “o farfurie de mancare”, acest segment fiind puternic conditionat si lipsindu-i cu desavarsire posibilitatea de a alege. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Conditiile practicarii sexului comercial (4) Intalnirea clientului • Abordarea clientului nu este perceputa in mod obligatoriu ca intrand in responsabilitatile CSW. Atat CSW cat si clientul au rolul de a initia contactul si interactiunea. • Stabilirea tarifului are loc in momentul abordarii CSW si atat clientul cat si fata sunt dispusi negocierii si compromisului. Plata banilor este ceruta in avans de catre CSW pentru a se asigura ca primeste ceea ce i-a fost promis. “il vad ca se plimba si se uita insistent la mine si atunci ma duc eu la el si il intreb ce anume si-ar dori” NON-IDU, 18-24 ani Profilul clientului “eu il intreb daca vrea o fata” IDU, 18-24 ani “ma intreaba direct cat este oralul” NON-IDU, 30-34 ani “il intreb daca are chef de nebunii” IDU, 35+ ani • Varstele extreme (17 – 20 de ani si peste 55 ani) au fost percepute drept caracteristici definitorii ale clientilor fetelor ce practica sexul comercial. • Clientii fetelor au fost definiti drept persoane ce duc o viata sexuala anosta, ce nu au parte de “excentricitati” si-si doresc sa-si demonstreze masculinitatea. • De cele mai multe ori, clientul fetelor a fost descris drept o persoana ce-si doreste sa intretina raporturi sexuale orale cu CSW, nu are un comportament si un limbaj cizelat ci este mai degraba un caracter agresiv folosind un limbaj vulgar. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Conditiile practicarii sexului comercial (5) Acceptarea sau refuzul clientului CSW refuza clientul “Daca il vad ca-mi vorbeste urat e clar ca dupa ce vom ajunge in camera e foarte probabil sa ma si bata” NON-IDU , 30-34 ani “De obicei tiganii sunt foarte agresivi si vor sa ma loveasca si sa ma scuipe si se poarta ca si cum as fi ultima sclava…” NON-IDU, 25-29 ani “…te mai uiti si dupa cum sunt imbracati ca daca el e vai de el, sigur nu va avea bani sa ma plateasca pe mine…” NON-IDU, 18-24 ani Refuzul unui client este deseori asociat cu: • un limbaj agresiv • o infatisare murdara/urat mirositoare • o persoana de etnie rroma • mai multi clienti pentru o singura CSW In special in randul segmentului NON-IDU am intalnit refuzul clientului din partea CSW. Clientul refuza CSW Refuzul unei CSW este asociat cu urmatoarele situatii: “Odata a vrut sa fac ceva pervers rau de tot si i-am zis ca eu nu fac din astea asa ca a luat-o pe alta” IDU, 25-29 ani • CSW refuza practica anumitor fetisuri sexuale sau a unui comportament excentric • CSW nu este intr-o stare lucida fiind puternic sub influenta drogurilor CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Conditiile practicarii sexului comercial (6) Combinator versus Peste • Niciuna dintre respondentele investigate nu considera prezenta pestelui sau a combinatorului drept necesara in vederea sporirii castigului ci, mai degraba, un dezavantaj al oricarei fete ce practica sexul comercial (datorita obligativitatii de impartire a castigului). Rolul teoretic al “Pestelui” • protectia si ingrijirea fetei • asigurarea unei garderobe provocatoare • analize medicale platite de catre “Peste” • gasirea clientilor si negocierea pretului • primirea a jumatate din banii castigati de catre CSW Rolul practic in contextul actual • nerespectarea obligatiilor de mai sus • primirea si administrarea banilor castigati de catre CSW Rolul teoretic al Combinatorului • gasirea clientilor • primirea unui procentaj agreat impreuna cu CSW pentru fiecare client gasit In special in cazul respondentelor IDU, partenerul de viata este uneori si combinatorul fetei, chiar daca aceasta nu-l percepea drept un combinator ci mai degraba un ajutor personal in vederea gasirii clientilor. Banii castigati nu sunt impartiti intre cei doi conform unui acord prealabil ci este mai degraba o intelegere informala. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Conditiile practicarii sexului comercial (7) Experienta abuzurilor/situatiilor agresive • Indiferent de statutul IDU sau NON-IDU, toate respondentele au avut parte de situatii violente in urma carora au necesitat zile de spitalizare si tratament. • Datorita experientei indelungate a practicarii sexului comercial (6 respondente practicau sexul comercial de cel putin 4 ani, 1 respondenta de 24 ani si o alta de 4 luni) riscul expunerii la un astfel de comportament agresiv a fost perceput de catre toate respondentele drept un “compromis” necesar. “…m-a dus pe un camp si si-a batut joc de mine si apoi m-a batut pana am lesinat… apoi m-a lasat acolo si s-a urcat in masina si a plecat” IDU, 25-29 ani “Mi-a dat un pumn in burta de am scuipat sange si nu m-am mai putut ridica de pe strada… si mi-a luat si toti banii pe care ii aveam in seara aia” IDU, 30-34 ani “…a venit un pusti la mine si mi-a zis sa merg cu el acasa… cand am ajuns la Unirii se uita el pe sus chipurile ca au venit ai lui acasa si mi-a zis sa mergem la bunica lui la casa in Rahova… cand am ajuns acolo casa era plina de vreo 6 baieti si dupa ce vreo 3 au facut sex cu mine am reusit sa scap si sa fug de acolo” NON- IDU, 25-29 ani CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Trairile interne comercial asociate practicarii O sexului situatie “umilinta specifica publica” de este frecvent intalnita in cazul practicantelor de etnie rroma ce intretin raporturi sexuale orale. comunitatii Sub-grupul NON-IDU este puternic macinat de trairile interne asociate practicarii sexului comercial. Pentru majoritatea respondentelor, tot universul atribuit acestei activitati este plin de neliniste, de teama fizica, umilinta si expunere la risc. In cazul sub-grupului IDU, desi experientele sunt similare sau poate uneori chiar mai infricosatoare, constientizarea acestor trairi dominand nevoia fizica imediata. este secundara, Membrii din care aceasta face izoleaza deoarece “sexul oral parte practicat” o este perceput drept cea mai mare rusine ce poate fi atribuita respectivei familii/comunitati. “Eu nu mai mananc cu ei la masa… nici macar nu imi mai dau voie sa iau mancare cu carne… doar resturile ramase de la ei; e foarte rusinos ce am facut eu… dar nu aveam alta solutie” IDU, 25-29 ani CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Sexul neprotejat grija fata de familie si protejarea venitului financiar • Majoritatea respondentelor considera folosirea prezervativului drept obligatorie, indiferent de statutul socio-economic al clientilor sau de dorintele acestora. • In special in randul respondentelor NON-IDU, grija folosirii prezervativelor este strans legata de grija fata de proprii copii, acestea considerand ca nu-si permit sa se imbolnaveasca si sa duca acasa virusul capatat in urma unui raport sexual neprotejat. • Respondentele IDU (in special segmentul “Supravietuire”) considera ca nefolosirea prezervativului ar putea determina aparitia unei boli si ulterior lipsa clientilor: • Discutia despre folosirea prezervativului este generata de catre “se aude imediat daca ai boala si pe urma nu mai vrea nimeni sa o faca cu mine si nu mai primesc nici un ban…” IDU, 18-24 ani practicanta sexului comercial imediat dupa primirea banilor iar in cazul in care clientul refuza, acesta are posibilitatea de a-si primi banii inapoi. • Sexul neprotejat este practicat cu partenerii de viata deoarece este perceput drept o dovada de incredere si respect fata de partener. CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Consumul de droguri injectabile (1) Motivatia debutului consumului de droguri Doua mari motive stau la baza debutului consumului de droguri: • Anturajul si curiozitatea/teribilismul • Incapacitatea de a suporta trairile asociate practicii sexului comercial, consumul de droguri fiind privit drept o solutie “temporara” ce are rolul de a “imbuna/deforma” realitatea “dintr-o prostie m-am apucat, am vrut sa incerc si acum nu ma mai pot opri… ma dor toate oasele si vomit daca nu-mi fac” IDU, 18-24 ani Frecventa si locul injectarii • Majoritatea respondentelor IDU isi administreaza doze de heroina de cel putin 3 ori pe zi, uneori depasind aceasta frecventa datorita diverselor situatii neprevazute: orice scandal iminent sau situatie conflictuala este evitata prin administrarea unei alte doze. • Cateva dintre respondentele investigate isi injecteaza heroina in vena pubiana deoarece mainile si picioarele au deja venele sparte. “ pai ce sa fac daca in alte locuri nu mai pot sa-mi injectez… nu vezi ce bube am facut… mi-am mai facut odata in gat dar nu vad bine si e mai usor in pubiana” IDU, 30-34 ani CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Consumul de droguri injectabile (2) Provenienta drogurilor injectabile • Procurarea drogurilor injectabile se face adesea (la fiecare 2-3 zile), furnizorii fiind persoane cunoscute de catre sub-grupul IDU si locuind in special in zonele Ferentari si Matache. • In cazul in care furnizorul drogurilor nu are incredere in cumparatorul sau, doza se poate administra direct in locuinta vanzatorului, astfel incat cumparatorul sa nu iasa cu produsul din casa acestuia (sa se elimine riscul unui asalt organizat de catre politie, fondat pe capturarea bilelor de heroina asupra cumparatorului). Costul drogurilor injectabile • Costul unei bile mici de heroina variaza intre 25-30 RON iar bila mare poate ajunge la 50 – 70 RON, o bila mica reprezentand o doza administrata la o singura injectare. • Grupul investigat considera ca actuala criza economica i-a afectat si pe comerciantii de droguri injectabile deoarece pretul produsului s-a micsorat in ultimul timp cu aproximativ 58 RON/bila. • Spre deosebire de heroina, cocaina este asociata “bogatasilor”, pretul acesteia variind intre 50-80 EUR/bila “acum s-a mai ieftinit bila dar de cocaina tot nu ma pot atinge, asta e din aia smechera de te face sa ai energie” IDU, 25-29 ani CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Consumul de droguri injectabile (3) Prepararea si injectarea • Toate respondentele IDU, la nivel declarativ, au afirmat ca preparea si injectarea drogurilor se face folosind doar instrumente sterile. Mai ales in cazul respondentelor IDU din segmentul “Hedonism”, exista un grad de informare ridicat cu privire la riscurile asociate injectarii drogurilor prin instrumente reutilizabile (transmitere HIV, Hepatita B/C). • Totusi, in cazul respondentelor IDU apartinand segmentului “Supravietuire”, nu exista o foarte buna monitorizare si verificare a instrumentelor datorita starii generale permanente de “somnolenta”, astfel incat au fost mentionate situatii cand au fost folosite aceleasi seringi pentru injectarea mai multor persoane (ea si partenerul de viata). “eu am mereu seringile mele ca iau de la voi de la ambulanta si daca nu veniti iau de la farmacie ca e 1 leu seringa” IDU, 25-29 ani “am mai facut cu aceeasi seringa cu barbata-miu dar mai demult” IDU, 30-34 ani CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Accesul la servicii medicale • Consultul medical este asociat de catre toate respondentele (IDU + NON-IDU) unei necesitati: stare generala de rau, dureri, alte simptome etc. • In cazul testarii pentru HIV si Hepatita, respondentele prefera varianta ambulantei ARAS deoarece nu sunt expuse unei interactiuni cu medici si personal medical. • In special respondentele care au deja copii pe care ii intretin singure manifesta un comportament mai responsabil cu privire la propria stare de sanatate, fiind dispuse sa faca anumite eforturi (atat de timp cat si financiare) pentru a-si verifica si a-si trata eventualele probleme medicale. • In randul catorva respondente s-a regasit perceptia conform careia personalul medical din spitale/clinici adopta un comportament discriminator fata de practicantele sexului comercial, uneori refuzand chiar tratarea acestora. “ne-am dus mai multe fete sa ne facem analizele si faceam galagie pe acolo… apucasem sa platim banii pentru analize si asistenta a zis ca ea nu vrea sa puna mana pe noi sa ne faca analizele si sa venim a doua zi cand va fi o alta asistenta acolo” NON-IDU, 30-34 ani CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010 Coordonator de proiect: Fidelie Kalambayi, Ofiter de Monitorizare si Evaluare, RAA; [email protected]. Cercetatori: Adina Ghiocel-Pascu, sociolog, [email protected]; Alexandru Toth, sociolog, [email protected] ;