Adolescenţa reprezintă pentru noi cei mai frumoşi ani, vârsta romantismului, a descoperirii unor lucruri noi, a greşelilor şi perioada când trebuie să.
Download ReportTranscript Adolescenţa reprezintă pentru noi cei mai frumoşi ani, vârsta romantismului, a descoperirii unor lucruri noi, a greşelilor şi perioada când trebuie să.
Adolescenţa reprezintă pentru noi cei mai frumoşi ani, vârsta romantismului, a descoperirii unor lucruri noi, a greşelilor şi perioada când trebuie să luăm hotărâri importante pentru viitorul nostru. Noi speram ca şi ceilalţi adolescenţi vor înţelege ce frumoşi sunt aceşti ani şi vor încerca să profite din plin de bucuriile dar şi de dificultăţile acestei perioade. Este o vârstă la care nu ne putem întoarce şi este păcat să nu profităm de aceşti ani cât încă mai putem. Este alcătuit din 3 părţi şi 27 de capitole, ale căror titluri, deşi scurte, fac referire directă la evenimentele prezentate (“Trebuie să scriu un roman”, “Gloria lui Robert”, “Jurnal de clasă”, “Corigenţă”, “Mansarda”, “Papini”,”Eu şi lumea”, “Bacalaureat”, “Final”) Adolescentul miop nu este un personaj unic din punct de vedere al caracterului său ci, este un simbol al adolescenţei, perioada, mai degrabă, a mentalitaţii decât a fizicului sau a vârstei. O noutate faţă de alte cărţi de adolescenţă o reprezintă, după mărturia autorului însuşi din “Memorii”, capitolul “Sâmbăta” dedicat descoperirilor erotice ale tinerilor. CITATE CRITICE "Asemenea lui Camil Petrescu, Mircea Eliade nu mai crede în superstiţia scrisului frumos. Dacã înainte literatura a fost echivalatã cu stilul, autorul Noptii de Sânziene nu e preocupat de imperfecţiunile de ordin lexical, ci îl fascineazã omul din scriitor. Eliade scrie nişte romane cerebrale ale cãror personaje trãiesc nişte experienţe decisive. Prozatorul este torturat de întrebãri, de unde numeroasele paranteze şi ezitãri, care reflectã deplina lui sinceritate. Rãspunsurile conteazã mai puţin decât interogaţiile, deoarece orice concluzie înseamnã ceva finit, osificat, şi nu mai exprimã dilemele unei cunoaşteri de sine ce doreşte sã coboare pânã la rãdãcinile fiinţei. Câtã autenticitate, atâta originalitate, am putea spune despre aceastã literaturã existenţialistã în care se face elogiul faptei, similarã cu creaţia." Gheorghe Glodeanu, Poetica romanului românesc interbelic. Libra, Bucuresti, 1998 "Mircea Eliade este cea mai integralã (şi servilã) întrupare a gidismului în literatura noastrã. Dupã André Gide, sensul artei fiind cunoaşterea (înţelege instruirea de esenţe pe cale mitologicã), un artist e cu atât mai adânc cu cât trãieşte mai intens, cu cât pune mai multe 'probleme', care însã nu sunt propoziţii inteligibile, ci 'trãiri', 'experienţe'. şi cum eticul e aspectul fundamental al destinului uman, problema trebuie pusã ca experienţã moralã." George Cãlinescu, Istoria literaturii române de la origini pânã în prezent. Minerva, Bucuresti, 1982 Alte opere ale lui Mircea Eliade Maitreyi (1933) Întoarcerea din rai (1934) Huliganii (1935) Domnişoara Christina (1936) Nuntă în cer (1938) Pe strada Mântuleasa (1968) La ţigănci (1969) Noapte de Sânziene (1971) Bătrânul şi birocratul (1974) Romanul adolescentului miop Romanul ,,Cișmigiu et Company ‘’de Grigore Bãjenaru descrie o existențã școlãreascã mai responsabilã, în care elevii erau deopotrivã independenți, curajoși, fermecãtori, serioși și respectuoși. O atmosferã îmbogãțitã de prezența unor profesori mai buni sau mai rãi, dar întotdeauna monumente de pedagogie. Nimic nu pare sã plictiseascã din descrierea asta, chiar dacã lipsesc muzica, alcoolul, gadgeturile electronice, mașinile și hainele de firmã. Alte opere ale lui Grigore Bajenaru: •În 1924 – se produce debutul editorial, din vol. “Din ţara basmelor” •În 1938 – devine doctor în litere, cu lucrarea “Schiţele şi nuvelele lui Delavrancea” •În 1940 – publică 2 încercări de istorie literară, “Delavrancea. Omul şi opera si Eminescu, dramaturg.” •În 1942 – apare Cişmigiu et. Comp., scrierea care se leagă cel mia bine de identitatea de scriitor a lui G. Băjenaru •În 1943 – publică volumul de poveşti “Mintea şi norocul” •În 1945 – îi apare “Hora anotimpurilor”, plachetă de versuri pentru copii •În 1947 – publică alte vol. Pentru copii, “Cu trenul” şi “Cei trei ştrengari (versuri)” precum şi “Ocupaţiile micuţilor” •În 1968 – apare o ediţie “revăzută” din “Cişmigiu et. Comp.” JUVENTUS O alta opera care face referinta la adolescenta este Juventus – Despre mine aş fi vrut să scriu despre tine de Simona Popescu. Despre mine aş fi vrut să scriu despre tine face parte din volumul Juventus, acumulând în mesajul liric, deghizat intr-o confesiune de esenţă narativă, ideea fundamentală în definirea adolescenţei: pluritatea eurilor care tulbură drumul către sine, formulată astfel de Ioana Pârvulescu: “Egoismul versurilor se estompează fiindcă eu nu se poate înţelege pe sine decât când este înconjurat de nenumăraţii tu pe care să-i poată respinge” Succesiunea vârstelor, asociată imaginii unor păpuşi ruseşti, ascunse una în alta, oferă modelul metamorfic al adolescenţei ca primă etapă problematizantă. Simona Popescu, “Juventus” Deznădejdea înseamnă a nu cunoaşte motivele pentru care lupţi şi dacă întradevăr trebuie să lupţi Păstrează-ţi visele vii. Înţelege că pentru a realiza ceva trebuie să ai credinţă şi încredere în tine viziune, muncă, determinare, şi dăruire. Aminteşte-ţi că toate lucrurile sunt posibile pentru cei care cred. Bajenaru Grigore, “Cişmigiu et. Comp” , Editura: „Jurnalul Naţional”, Buc. 2009 http://www.jurnale.ro/Despre_adolescen355259_351i_adolescen355ie2211-9062.html http://storage0.dms.mpinteractiv.ro http://www.donbosco.ro http://www.kidz.ro/images/article_pictures/back/adolescenti.jpg http://www.hopa.ro/poze/mare/13298_1209718849.jpg http://mindsoulthought.files.wordpress.com/2009/09/poze20luv20dragos te.jpg http://mindsoulthought.files.wordpress.com/ http://hitskin.com http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade http://www.cenaclu.intelepciune.ro/efemer_1632.html http:// www.radiofly.ws 1. Zamfir M., cap. “Jurnal de criză şi jurnal de existenţă (Tipologia jurnalului intim românesc)”, în Cealaltă faţă a prozei (ediţia I, 1988), Editura Cartea Românească (ediţia a II-a), Bucureşti, 2006, p. 177; 2. Mincu M., Eseu despre textul poetic, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1993, p. 2; 3. Eliade M., Romanul adolescentului miop, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 1988, pp. 5-6; 4. Spiridon M., Interpretarea fără frontiere, Editura Echinox, ClujNapoca, 1998, pp. 56-57 5. Fînaru S., Eliade prin Eliade, Editura Universitas, XXI, Iaşi. 2002, pp. 271-272; 6. Micu D., În căutarea autenticităţii, Editura Minerva, Bucureşti, 1992, p. 69. • Cândroveanu Hristu, “Literatura româna pentru copii”, Editura: “Albatros”, Buc. 1988 • Cristofor Ion, “Popescu-Bajenaru Grigore I.”, în “Dicţionarul scriitorilor români” (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), vol. III: M-Q, Editura: Albatros”, Buc., 2001 • Şuiu Rodica, Bajenaru,Grigore în “Dicţionarul General al Literaturii Române”, (coordonatori generali: Eugen Simion), vol. I, A/B, Editura: “Univers Enciclopedic”, Buc., 2004 Coordonator: