Transcript COMUNICAREA CU SOCIETATEA CIVILA_final

COMUNICAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ
MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE
DIN PERSPECTIVA RELAŢIILOR PUBLICE
TEZĂ DE DOCTORAT
Conducător ştiinţific
Prof.univ.dr.MIHAI COMAN
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
1
2008
Doctorand
ION GHERGHIŢĂ
CAP I
- ROLUL COMUNICĂRII ÎN RELAŢIA CU
SOCIETATEA CIVILĂ
Prezintă consideraţii teoretice şi metodologice privind:
2

CONCEPTUL ŞI COMPONENTELE COMUNICĂRII (structura

MODALITĂŢILE DE COMUNICARE (canale şi reţele de

CONCEPTUL DE SOCIETATE CIVILĂ ŞI SPAŢIU PUBLIC

COMUNICAREA CU MASS-MEDIA („Inventarul” presei, Revista

EFECTELE MASS-MEDIA ÎN SPAŢIUL PUBLIC
sistemului de comunicare; caracteristicile comunicării; teorii ale
comunicării, condiţiile unei comunicări optime);
comunicare, bariere ale comunicării);
presei, Mijloace de comunicare: comunicatul de presă; dosarul de
presă; conferinţa de presă; călătoria de presă; campaniile de
comunicare, Interviul, Briefing-uri – jurnalişti străini)
CAP II
- LOCUL ŞI ROLUL RELAŢIILOR
PUBLICE ÎN PROCESUL COMUNICĂRII
Acest capitol este destinat consideraţiilor generale şi are ca direcţii prioritare
de cercetare:

ORIGINEA, EVOLUŢIA, FUNCŢIILE ŞI FORMELE DE
EXERCITARE A RELAŢIILOR PUBLICE (publicitatea; reclama;
afacerile publice; promoţiunea; lobby-ul; strângerea de fonduri;
marketingul);

STRUCTURA DEPARTAMENTELOR DE RELAŢII PUBLICE
ŞI ROLUL ACESTORA (organizarea unui departament de relaţii
publice; avantajele şi dezavantajele de a lucra într-un departament);
3

ROLUL RELAŢIILOR PUBLICE ÎN DEMOCRAŢIILE MODERNE;

PRINCIPII ŞI VALORI ÎN RELAŢIILE PUBLICE (etica şi
responsabilitatea, cadrul juridic de reglementare, norme şi prevederi
interne care reglementează activitatea de relaţii publice în MIRA)
CAP III
- TRANSFORMAREA INSTITUŢIILOR
STATULUI ŞI REALIZAREA COMUNICĂRII ÎN
PERIOADA POST-DECEMBRISTĂ
Este axat pe COMUNICAREA MIRA CU SOCIETATEA CIVILĂ
şi abordează:
CADRU
LEGAL & INSTITUŢIONAL cu referire la:
Principalele
obiective şi principiile care stau la baza activităţii de relaţii publice în
MIRA;
Organizarea activităţii şi sistemul de Relaţii Publice în MIRA.
Mijloacele de informare în masă centrale şi teritoriale;
Atribuţiile ofiţerilor de relaţii publice şi ale purtătorilor de cuvânt;
Strategia
de Comunicare şi Relaţiile Publice a ministerului;
Modalităţi de comunicare publică: în plan intern şi extern;
Specificul comunicării şi al relaţiilor publice în: INSPECTORATUL
GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE; INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI
ROMÂNE; INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ;
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ; INSTITUŢIA PREFECTULUI
4
CAP IV - SPECIFICUL COMUNICĂRII MINISTERULUI
INTERNELOR ŞI REFORMEI
CU SOCIETATEA CIVILĂ
ADMINISTRATIVE
OBIECTIVELE CERCETĂRII
5

evaluarea gradului de satisfacţie al lucrătorilor din
poliţie faţă de comunicarea internă şi externă a
instituţiilor în care îşi desfăşoară activitatea

stabilirea modului în care se realizează
comunicarea internă şi externă a structurilor MIRA
şi a nivelului de instruire a personalului în utilizarea
de tehnici şi mijloace moderne de comunicare
Ipoteze ale cercetării
1.
2.
3.
4.
6
Comunicarea cu/în structurile MIRA generează
insatisfacţie pentru personalul din instituţiile ministerului.
MIRA nu asigură printr-o comunicare adecvată
informarea oportună a populaţiei cu privire la activităţile
desfăşurate şi demersurile întreprinse pentru realizarea
unei politici de asigurare a ordinii publice.
Personalul MIRA nu deţine cunoştinţele necesare
utilizării de tehnici şi mijloace moderne de comunicare,
care să constituie premisele realizării unei bune
comunicări între MIRA şi societatea civilă/alte instituţii.
Imaginea MIRA în societate este într-un proces de
schimbare; relaţiile publice au contribuit decisiv la
această schimbare.
REZULTATELE CERCETĂRII
A.
Chestionarul : „satisfacţie a comunicării”
Chestionarul a avut 3 dimensiuni:
1.
2.
Comunicarea externă/inter-instituţională
Comunicarea în cadrul MIRA - comunicarea
transversală (între structuri de acelaşi nivel: între instituţiile
aceluiaşi minister, între serviciile din cadrul unei instituţii, între
subiect şi colegi) şi comunicarea longitudinală (ierarhică).
3.
Comunicarea interpersonală
şi informare a respondentului)
7
(modul de comunicare
Grafic nr 1. Distribuţia respondenţilor în funcţie de
gradul de satisfacţie privind comunicarea externă
75
60
45
30
15
0
8
foarte nesatisfacut +
nesatisfacut
indecis
foarte satisfacut +
satisfacut
comunicarea interinstitutionala
40.0
52.9
7.1
comunicarea institutiei cu societatea
civila
16.4
45.1
38.5
gradul de transparenta al comunicarii
externe
12.8
34.9
52.2
accesul cetatenilor la informatii privind
activitatea institutiei
8.5
29.9
61.6
calitatea informatiilor obtinute de cetateni
10.3
53.4
36.3
Grafic nr 2. Distribuţia respondenţilor în funcţie de
gradul de satisfacţie privind comunicarea internă
75
50
25
0
9
foarte nesatisfacut +
nesatisfacut
indecis
foarte satisfacut +
satisfacut
institutia în care lucrati si alte
institutii MIRA
10.8
29.5
59.6
între servicii (birouri)
31.8
12.5
55.7
transversal (între colegi)
13.3
32.7
54.0
longitudinal (între conducere si
personalul de executie)
28.3
15.2
56.5
Grafic nr 3. Distribuţia respondenţilor în funcţie de
gradul de satisfacţie privind comunicarea interpersonală
90
75
60
45
30
15
0
f oarte nesatisf acut +
nesatisf acut
indecis
f oarte satisf acut +
satisf acut
7.2
9.5
83.4
posibilitatile de exprimare a ideilor
în cadrul institutiei
26.3
13.4
60.3
gradul de inf ormare din partea
conducerii
29.8
14.1
56.1
modul în care conducerea vă
apreciaza realizarile
10.9
29.7
59.5
modul în care conducerea
întelege problemele cu care va
conf runtati
29.2
47.3
23.4
calitatea inf ormatiilor obtinute
0.88
34.7
64.4
accesul la inf ormatii în cadrul
institutiei
26.7
13.7
59.6
participarea în procesul de
comunicare interna
10
B. Analiza si interpretarea chestionarului: „modul de realizare
a comunicării dintre MIRA şi societatea civilă sau alte instituţii
şi a nivelului de instruire a personalului în utilizarea de tehnici
şi mijloace moderne de comunicare”
Chestionarul a avut 2 dimensiuni:
1.
2.
11
modul de realizare a comunicării externe
nivelul de instruire a personalului în folosirea
tehnicilor de comunicare şi mijloacelor moderne
de transmitere/primire a mesajelor
Grafic nr 4. Distribuţia subiecţilor în
funcţie de aprecierea gradului de
informare privind locul şi rolul MIRA
în raport cu alte ministere
foarte
mare
22.6%
mare
42.7%
12
foarte
mic
1.3%
mic
1.7%
la fel ca
si al altor
ministere
31.6%
Grafic nr 5. Distribuţia subiecţilor în
funcţie de răspunsurile la întrebarea
“În activitatea poliţiei, comunicarea
publică este un obiectiv prioritar?”
foarte
mica
masura
1.3%
foarte
mare
masura
63.5%
mica
masura
9.6%
mare
masura
25.6%
Grafic nr 6. Distribuţia respondenţilor în funcţie de opinia
privind imaginea MIRA (comparativ cea furnizată de minister
cu cea care se reflectă în mass-media)
80
70
60
50
40
30
20
10
0
13
comunicate
de presă
paginile
WEB
televiziunea
posturile
radio
presa scrisă
deloc
0.3
0.9
5.2
13.0
7.5
foarte mica + mica masura
24.7
26.0
14.2
40.0
31.0
foarte mare + mare masura
75.0
73.1
80.5
47.0
61.5
Grafic nr 7. Distribuţia respondenţilor în funcţie de opinia privind
măsura în care activităţi ale poliţiei sunt transparente şi comunicate
adecvat populaţiei
prevenirea infractiunilor
investigarea infractiunilor
oferirea unor servicii
raspuns la apelurile cetatenilor
raspuns la reclamatii ale cetatenilor
mentinerea si restabilirea ordinii
prezenta in strada
0%
prezenta in
strada
mentinerea si raspuns la
restabilirea reclamatii ale
ordinii
cetatenilor
raspuns la
apelurile
cetatenilor
50%
75%
100%
oferirea unor investigarea prevenirea
servicii
infractiunilor infractiunilor
foarte mare masura
33.2
33.6
24.1
29.7
14.2
24.2
33.1
mare masura
35.9
41.9
38.7
39.4
34.2
37.5
48.3
mica masura
21.5
23.2
29.8
29.9
42.6
23.0
13.8
foarte mica masura
9.4
1.2
7.2
0.9
7.0
7.9
4.8
2.0
7.4
deloc
14
25%
0.3
Grafic nr 8. Distribuţia respondenţilor în funcţie de opinia privind măsura
în care consideră că sunt cetăţenii interesaţi să fie informaţi în legătură
cu activitatea poliţiei
foarte
mare
masura
26.9%
foarte
mica
masura
7.2%
mica
masura
11.2%
mare
masura
48.1%
15
cateodata
mica,
cateodata
mare
6.6%
Grafic nr 9. Distribuţia respondenţilor în funcţie de opinia privind relaţia dintre cei 2
poli ai sistemului de comunicare: emiţător şi receptor – MIRA vs. populaţie
1- cetăţenii
respectă poliţia?
75
2 - poliţia este
ajutată de către
cetăţeni?
50
3 - comunicarea
externă MIRA
satisface nevoile
cetăţenilor?
25
0
16
1
2
3
foarte m ica + m ica m as ura
21,5
23,5
1,9
cateodata m ica, cateodata m are
46,5
34,5
25,0
foarte m are + m are m as ura
32,0
42,0
73,1
Grafic nr 10. Distribuţia respondenţilor în funcţie de opinia privind
semnificaţia termenului comunicare
5,2%
să primesc informatii
schimb de informaţii cu
şeful ierarhic
schimb de informaţii cu
colegii
schimb de informaţii cu
publicul
schimb de informaţii cu
mass-media
15,1%
38,5%
84,9%
60,7%
39,2%
59,7%
57,6%
da
17
94%
42,4%
nu
Grafic nr 11. Distribuţia respondenţilor
Grafic nr 12. Distribuţia respondenţilor
în funcţie de mijloacele (canalele) de
în funcţie de frecvenţa utilizării mijloacelor
comunicare pe care le foloseşte
moderne de comunicare
30,9%
98,5%
telefon
1,5%
foarte des
des
94%
fax, curier
54,5%
3,5%
6%
indecis
0,8%
rar
internet (email)
63,8%
10,3%
36,2%
foarte rar
da
nu
18
0
30
60
3. Analiza şi interpretarea datelor statistice
privind imaginea MIRA în mass-media
Imaginea MIRA (ca minister, include atât aparatul
central, cât şi structurile subordonate) reflectată de
presa centrală a fost una obiectivă (trei din patru
trimiteri au fost neutre), cu tendinţe de polarizare
pozitivă.
Au fost înregistrate 47.197 de referiri (24,42% pozitive, 6,74%- negative şi 68,84%- nepolarizate) cu
diferenţe nesemnificative în funcţie de tipul de canal
mass-media:
19

ministerul MIRA (aparatul central ca instituţie) are
cea mai mică proporţie de trimiteri pozitive şi cea
mai mare pentru trimiterile neutre - 6.609 referiri
(20,18% - pozitive, 2,57%- negative şi 77,24% - neutre);



20
IGPR are cel mai multe trimiteri - 18.904 de
trimiteri (26,16% - pozitive; 9,49% - negative şi
64,35%.neutre);
IGPF are cele mai multe trimiteri pozitive, dar şi
negative şi în consecinţă cele mai puţine referiri
neutre - 2.787 de trimiteri (45,35% - pozitive;
10,44% - negative şi 44,21% neutre).
IGSU – are cea mai mică proporţie de trimiteri
negative - 2.922 trimiteri (30,56% - pozitive; 1,57% negative şi 67,86% neutre) ;
PROPUNERI
21

Înfiinţarea unor compartimente de informare şi relaţii
publice, iar purtătorul de cuvânt să se ocupe numai de
marketing instituţional şi nu de alte atribuţii;

Elaborarea statutului purtătorului de cuvânt şi realizarea
unui ghid/manual al relaţiilor publice în care să fie
reunite toate prevederile interne în domeniul relaţiilor
publice şi să conţină şi exemple de bune practici;

Continuarea organizării unor convocări anuale cu ofiţerii
de presă, îmbunătăţirea comunicării interne şi iniţierea
de campanii mediatice;
PROPUNERI

22
Organizarea unor cursuri de specialitate pentru
personalul existent şi pregătirea unor studenţi ai
Academiei de Poliţie, prin parteneriat cu facultăţi
civile (Şcoala Naţională de Studii Politice şi
Administrative, Secţia de Comunicare şi Relaţii
Publice a Universităţii Bucureşti sau a Facultăţii de
Jurnalism etc.), astfel încât viitori poliţişti să
îndeplinească ambele cerinţe de bază ale acestui
domeniu: cunoaşterea domeniului relaţiilor publice
dar şi specificul activităţii instituţiei a cărei imagine o
promovează;
PROPUNERI

23
Având în vedere programul prelungit de lucru, nivel
ridicat de stres, gradul mare de responsabilitate şi
riscurile la care sunt expuşi şi pentru a evita, pe
viitor, fluctuaţia personalului care îşi desfăşoară
activitatea în acest domeniu se impune acordarea
unor condiţii de muncă (categoria de muncă gradul I,
ca şi ofiţerilor operativi), logistice şi financiare, care
să stimuleze continuitatea în funcţia respectivă;
PROPUNERI

24
Relaţiile publice nu pot fi concepute în afara
activităţii de cercetare, monitorizare şi
evaluare, iar toate acestea reclamă fonduri
şi, în consecinţă, este imperios necesară
elaborarea unor reglementări care să
prevadă alocarea unui buget dedicat
activităţii de relaţii publice la nivel
instituţional.