Transcript activitati in dosare penale

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA
ACTIVITATILOR DE CERCETARE IN
DOSARELE PENALE
ACTIVITATI INFORMATIV-OPERATIVE,
DE CERCETARE PENALA SI
CRIMINALISTICE DESFASURATE
PENTRU PRINDEREA IN FLAGRANT A
AUTORILOR DE INFRACTIUNI
JUDICIARE; ACTE PROCEDURALE CE
SE INTOCMESC
a.Prinderea in flagrant de organele de politie:
În vederea constatării în flagrant a infractiunilor judiciare, trebuie să
se desfăsoare o temeinică activitate pregătitoare.
> Activităţile preliminare constatării infracţiunii flagrante:,
-Aprecierea oportunitătii si necesitătii constatării in flagrant; in
practica se vor dispune masuri de constatare a infractiunii flagrante in
urmatoarele situatii:
a) in cazul in care intr-o anumita zona si interval orar sunt comise
infractiuni judiciare cu frecventa ridicata ,
b) in situatia in care exista date si informatii cu privire la savarsirea
de infractiuni de catre infractori sau grupuri de infractori, iar
documentarea activitatii acestora nu poate fi facuta prin alte mijloace.
In primul caz actiunile se vor desfasura in baza analizelor tactice
intocmite de formatiunile de analiza a informatilor, avandu-se in vedere:
frecvenţa acestor fapte într-un anumit loc si timp, împrejurările în care se
comit, modul de operare al făptuitorilor, numărul lor, profilul victimelor,
bunurile urmarite de autori, activitătile pe care le intreprind înainte si
după săvârşirea infractiunii.
In cea de-a doua situatie se vor avea in vedere datele obtinute
despre suspecti privitoare la: domiciliu, resedinte, locuri frecventate,
antecedente penale, moduri de operare folosite, eventuali complici, etc.
In acest caz este de preferat ca supravegherea sa se execute cu
sprijinul formatiunilor de supravegheri operative.


Cunoasterea unor date despre făptuitor si activitatea
pe care o desfăsoară; datele despre persoană si
activitatea acesteia trebuie cunoscute pentru a se stabili
profilul moral al făptuitorului, dacă are antecedente
penale, comportamentul în familie si societate, pozitia
avută cu ocazia cercetărilor anterioare în care a fost
implicat, caracterul, temperamentul. De asemenea trebuie
cunoscute locurile şi mediile ce le frecventează, legăturile
infractionale, mijloace de transport folosite, telefoane pe
care le utilizeaza, anturajul în compania căruia este văzut,
viciile, modul de viată, perioadele când lipseste de la
domiciliu.
Cunoscând datele despre făptuitor si activitatea ce o
desfăsoară, organul de urmărire penală are posibilitatea
să stabilească modalitătile concrete în care trebuie să
actioneze pentru întreruperea activităţii ilicite.
-Stabilirea mijloacelor tehnice; organul de urmărire penală trebuie să
aibă în vedere si mijloacele tehnice pe care le va folosi în cadrul acestei
activităti - aparat de filmat, aparat foto, tehnica de supraveghere video si
inregistrare disimulata, etc.
Cu ocazia stabilirii mijloacelor tehnice ce vor fi folosite se va avea in
vedere si obtinerea autorizatiilor de interceptare si inregistrare a unor
convorbiri conform art.91 indice 1 si urmatoarele din CPP.
In practica sau inregistrat rezultate deosebite atunci cand autorilor le
erau monitorizate convorbirile telefonice pe intreaga perioada cat se derulau
activitatile de prindere in flagrant.
- Stabilirea efectivelor care vor actiona, a dotării şi a atributiilor
fiecărui participant; datele despre numărul autorilor, mijloacele de transport
folosite de acestia, modurile de operare si altele, rezultate din verificările
intreprinse, dau posibilitatea stabilirii necesarului de forţe care vor actiona în
vederea constatării infractiunii flagrante. De cele mai multe ori, pe lângă
efectivele făcând parte din cadrul formatiunilor de investigatii criminale, se
impune participarea si a unor echipe specializate de filaj.
Totodata cu ocazia instructajelor se va stabili rolul fiecarui politist in
cadrul actiunii, preum si activitatile pe care le va desfasura.
- Stabilirea modului de actiune; în raport imprejurarile si condiţiile în
care se preconizeaza ca se va desfăsura activitatea ilicită, se stabilesc modul
de actiune, momentul declansării acesteia, activitătile ce vor fi desfăsurate pe
timpul constatării infractiunii flagrante si imediat dupa aceasta.
Stabilirii modului de actiune si a momentului interventiei trebuie să i se
acorde o atentie deosebită pentru că de felul cum sunt rezolvate aceste
probleme depinde, succesul sau insuccesul activitătii ce se desfăsoară.
De regula, realizarea flagrantului se poate face:
-inainte de consumarea actului infractional
-pe parcursul comiterii faptei (prezinta risc maxim pentru
politisti)
-dupa savarsirea infractiunii.
In cazul furturilor din locuinte si societati comerciale cel mai indicat este
sa se actioneze dupa savarsirea infractiunii la iesirea din imobilul unde se afla
locuinta sparta; daca nu se reuseste acest lucru un alt moment propice este
atunci cand autorii ajung la autoturismul cu care se deplaseaza, dar nu
trebuie lasati sa il porneasca, existand riscul sa fuga.
In cazul savarsirii unei infractiuni indreptate impotriva vietii,
sanatatii sau care lezeaza in vreun fel integritatea fizica a persoanei
se va actiona intotdeauna inainte ca autorul sa treaca la acte de
violenta, chiar cu riscul de a nu se putea proba infractiunea ori
inregistrarea acesteia la nivel de tentativa.
Interventia in timpul comiterii prezinta un risc mai mare pentru
politistii ce actioneaza, mai ales daca numarul autorilor este mai
mare si acestia sunt predispusi la acte de violenta, in astfel de
situatii impunandu-se ca in componenta echipelor de blocare si
imobilizare a autorilor sa fie mai multi politisti; in astfel de situatii
este indicata cooperarea si cu politisti din trupele speciale ale
politiei.
Activitati si acte premergatoare si de
cercetare penala efectuate de politisti
cu ocazia prinderii in flagrant a
autorilor de infractiuni judiciare



In momentul interventiei, dupa declinarea calitatii de
politisti si de cele mai multe ori concomitent, membrii
echipei de prindere in flagrant vor proceda la imobilizarea,
izolarea si asigurarea integritatii fizice a autorilor (fata
de eventualele agresiuni din partea persoanelor pagubite,
martorilor si „opiniei publice”);
Stabilirea identitatii autorilor si martorilor; identificarea
se face in baza unor acte de identitate (C.I., B.I., pasaport,
permis conducere auto, s.a.), iar in lipsa acestora a datelor
declarate de acestia, care obligatoriu se verifica apoi in
baza de date privind evidenta informatizata a persoanei;
Perchezitia corporala sumara a autorilor la locul prinderii
si controlul bagajelor si mijloacelor de transport ale
acestora, in prezenta martorilor pentru identifica obiecte
furate, instrumente de spargere, telefoane mobile, arme cu
care pot riposta si documente de identificare;


Un membru al echipei de flagrant, concomitent cu aceste
activitati va lua masuri pentru anuntarea evenimentului
la subunitate in scopul constituirii echipei de cercetare la
fata locului (daca aceasta activitate se impune) care se va
deplasa in cel mai scurt timp la locul faptei:
In cazul comiterii unor furturi din locuinte,deoarece de
multe ori pagubitii nu sunt la domiciliu cand se
realizeaza prinderile in flagrant (este cunoscut ca
infractorii actioneaza de regula in lipsa proprietarilor), se
vor lua masuri pentru instiintarea acestora (de cele
mai multe ori se obtin date de la vecini despre numerele
de telefon, locuri de munca, rude apropiate, prieteni, etc.)
si asigurarea prezentei lor la fata locului; in situatia
cand prezenta acestora nu este posibila din diverse cauze
(se afla in strainatate sau la distante mari de locuinta,
internati in spital, s.a.) se va asigura prezenta unor rude
apropiate sau a persoanelor in grija carora a fost lasata
locuinta;



Efectuarea cercetarii la fata locului este o activitate ce se impune a
fi efectuata in cazul comiterii multor infractiuni judiciare chiar daca
autorii au fost prinsi in flagrant (omor,tentativa de omor, diverse forme
de agresiuni, violuri,talharii , furturi din locuinte si societati
comerciale,furturi de si din auto, distrugeri,s.a.); nu este obligatorie
prezenta autorilor cu ocazia cercetarii la fata locului, acestia putand fi
condusi la sediul organului de politie, separati in incaperi diferite si pusi
sub paza; procesul verbal de cercetare la fata locului si celelalte acte
intocmite ( planse foto, schite,s.a.) vor constitui anexe ale procesului
verbal de prindere in flagrant;
Un membru al echipei de flagrant va ramane cu echipa de cercetare
la fata locului si va asigura concursul acesteia,fiind in masura sa
furnizeze detalii despre modul cum au actionat autorii,traseul parcurs
de acestia pana cand au fost prinsi; acest traseu va fi cercetat cu
atentie existand posibilitatea ca autorii sa fi abandonat obiecte corp
delict;
Ceilalti membri ai echipei de flagrant se vor deplasa impreuna cu
martorii oculari si autorii ( daca nu au fost transportati intre timp) la
sediul organului de politie;


Dupa terminarea cercetarii la fata locului si intocmirea procesului verbal
va fi invitat la sediul organului de politie si partea vatamata (in lipsa
acesteia persoanele care o reprezinta care au participat la C.F.L.) pentru
a participa la activitatile ce se deruleaza;
Intocmirea procesului verbal de prindere in flagrant; daca se
intentioneaza aplicarea procedurii speciale de urmarire si judecare a
infractiunilor flagrante, in conformitate cu prevederile art. 465 si
urmatoarele din C.P.P. in procesul-verbal de prindere in flagrant se vor
consemna, pe langa mentiunile obligatorii prevazute de art. 91 C.P.P.
(cuprinsul si forma procesului-verbal):
-aspectele constatate cu privire la fapta,
-rezultatul perchezitiei corporale si
controlului bagajelor autorilor,
-masurile luate fata de bunurile si valorile
identificate,
-declaratiile persoanelor ascultate (parte vatamata,
martori,s.a.) ,iar ale invinuitului numai in prezenta aparatorului si cu
indeplinirea procedurii prev. de art. 70 alin.2 C.P.P. (aducerea la
cunostinta a invinuirii, a dreptului la aparare si de a nu face declaratii).
In practica sunt foarte rare cazurile cand se aplica procedura
speciala, aplicandu-se cea obisnuita. In cazul aplicarii procedurii
obisnuite in continutul procesului verbal de flagrant se vor consemna pe
scurt declaratiile persoanelor si ale invinuitului;
Procesul verbal va fi semnat de politistii din componenta echipei de
flagrant, martori, martori asistenti daca au existat si de invinuiti (daca
acestia refuza sa semneze se va consemna acest fapt);







Inregistrarea lucrarii la secretariatul unitatii in registrul de
evidenta a lucrarilor penale cu A.C.
In functie de rezultatul cercetarii la fata locului si categoriile de
urme ridicate de la locul faptei precum si obiectele corp delict
ridicate de la autori cu ocazia perchezitiei corporale, controlul
autoturismelor si bagajelor acestora, se vor dispune
constatari tehnico-stiintifice criminalistice ;
Audierea olografa a persoanei vatamate iar in situatia in care
doreste sa participe in procesul penal ca parte vatamata si se
constituie parte civila va fi audiata pe formular tip; in
situatia cand nu intentioneaza sa participe in procesul penal ca
parte vatamata, va fi audiata pe formular tip de martor;
Audierea martorilor olografa si pe formular tip de martor,
inclusiv
Efectuarea de prezentari pentru recunoastere de persoane
sau bunuri, daca situatia o impune;
Inceperea prin rezolutie a urmaririi penale si daca se
impune masura retinerii, incunostiintarea despre acest
fapt, de indata, a procurorului;
Inregistrarea dosarului la formatiunea de cazier judiciar
(luarea nr. de D.U.P.)



Se aduce la cunostinta invinuitului ca urmeaza sa se
dispuna fata de el masura retinerii(daca aceasta
masura se impune) si este necesara prezenta unui
aparator (ales sau din oficiu); daca are aparator ales va fi
anuntat acesta de urgenta . Daca refuza sau nu poate
veni se va consemna intr-un proces verbal acest fapt,
solicitandu-se telefonic Baroului Bucuresti prezenta unui
aparator din oficiu.
In practica, pentru a se asigura dreptul la aparare si
a nu exista contestatii cu privire la folosirea aparatorilor
din oficiu, se ia legatura cu familiile invinuitilor care pot
angaja aparatori alesi daca au interesul sa o faca;
Verificarea in regim de urgenta a invinuitilor la cazierul
judiciar;
In conformitate cu art. 70 alin. 2 din C.P.P., in prezenta
aparatorului ales sau din oficiu, aducerea la cunostinta
a invinuirii, a dreptului la aparare si a dreptului de a
nu face nici o declaratie atragandu-i-se atentia ca ceea
ce declara poate fi folosit si impotriva sa;




Daca invinuitul consimte sa dea declaratii i se va cere sa dea o
declaratie olografa si va fi audiat pe formular tip de invinuit;
Intocmirea ordonantei de retinere si a documentatiei pentru
incarcerare:
-Nota de introducere in arest,
-Proces verbal de verificare la evidenta informatizata a persoanei
cand persoana nu are B.I. sau C.I.,
-Proces verbal de verificare in aplicatia URMARITI,
-Fisa medicala a incarceratului,
-Copia formularului tip CF 6 de verificare la cazierul judiciar,
-Proces verbal de incunostiintare a familiei cu privire la masura
retinerii/arestarii.
Implementare AFIS si IMAGETRACK
Intocmirea referatului cu propunere de punere in miscare a
actiunii penale si de arestare preventiva a inculpatului; cand
organul de cercetare penala considera ca se impune arestarea
preventiva, art. 144 alin.3 din Codul de Procedura Penala, prevede ca
referatul cu propunerile corespunzatoare sa se inainteze procurorului
in primele 10 ore de la retinerea invinuitului. In practica nu se
inainteaza numai referatul cu propunerea de arestare, ci intreg
dosarul impreuna cu invinuitul in cauza, deoarece si procurorul trebuie
sa efectueze ancheta proprie;




Intocmirea adresei de inaintare a dosarului, a referatului cu propuneri si a
celor in cauza la parchet pentru:
-acordarea numarului unic,
-confirmarea inceperii urmaririi penale,
-punerea in miscare a actiunii penale si promovare catre instanta de
judecata a propunerii de arestare preventiva.
Intocmirea notei pentru raportarea cazului la dispecerat pentru buletinul de
evenimente.
Daca parchetul isi insuseste propunerea organelor de politie prezentarea
inculpatilor si a dosarului instantei de judecata pentru arestare;
Inculpatii arestati preventiv vor fi incarcerati in aresturile politiei in baza
ordonantei de retinere, daca nu a expirat si a mandatului de arestare
preventiva, insotite de documentatia de incarcerare aratata mai sus.
Multe din activitati, in special cele de audieri de persoane, intocmirea
actelor procedurale si de incarcerare, verificari in evidente si altele se realizeaza
concomitent , sarcinile fiind impartite intre membrii echipei de flagrant. In
colectivul ce cercetare pot fi cooptati de catre sefi si alti politisti, inclusiv de la
alte formatiuni in special de la cercetari penale.
Sefii vor coordona activitatea politistilor din colectivul de cercetare,
urmarind in mod deosebit derularea tuturor activitatilor cerute de lege,
operativitatea indeplinirii acestora, avand in vedere timpul foarte scurt avut la
dispozitie, calitatea actelor procedurale intocmite si respectarea termenelor
prevazute.
b.Prinderea in flagrant de cetateni:
Prinderile in flagrant se relizeaza de regula, asa cum
am aratat de catre organele politie, dar se intalnesc
situatii cand infractorii sunt prinsi si de alte persoane.
Conform art.465 alin.3 C.P.P., orice persoana are dreptul
sa prinda pe faptuitor si sa-l conduca inaintea autoritatii,
in caz de infractiune flagranta.
Sunt frecvente cazurile în care victimele, vecinii
acestora ori alti cetateni surprind infractorii în timpul
comiterii unor infractiuni . De asemenea s-au inregistrat
cazuri cand acestia au fost prinsi de personalul unor
societati de paza.
In astfel de situatii organele de politie trebuie sa se
deplaseze la locul prinderii pentru a prelua suspectul, a
desfasura activitatile care se impun si intocmi actele
corespunzatoare, care in mare parte sunt aceleasi ca
cele prezentate mai sus.
Dacă suspectul a fost adus la sediul poliţiei de
persoanele care l-au prins, se va intocmi un proces-verbal
si li se va cere persoanelor respective să relateze tot ce
cunosc. Este indicat ca relatările să fie făcute în altă
încăpere decât cea în care se află persoana suspectă. În
permamenţă, până la efectuarea percheziţiei corporale este
indicat ca suspectul să nu rămână singur cu lucrătorii de
poliţie. În situaţia în care martorii afirmă că suspectul avea
asupra sa şi alte obiecte, care, însă au dispărut pe timpul
cât a fost condus la sediul poliţiei, se va încerca
recuperarea acestora, refăcând drumul parcurs. Dacă
suspectul a fost adus cu vreun autovehicul, în prezenţa
martorilor se va face un control în interiorul acestuia
întrucât infractorii caută să scape de obiectele sau
înscrisurile demascatoare. Se va întocmi un nou proces
verbal în care se va menţiona locul pe care a stat suspectul
şi locul unde s-au găsit obiectele sau înscrisurile. În acest
document se vor insera şi declaraţiile celorlalţi ocupanţi din
care să rezulte că obiectele respective nu le aparţin şi că
nici nu le-au văzut în autovehicul înainte de a fi introdus
suspectul.
Dacă sunt mai mulţi suspecţi, înainte de a fi ascultaţi,
aceştia vor fi separaţi.
O echipă operativa se va deplasa la locul faptei
pentru efectuarea cercetării la fata locului. Suspectul va fi
condus la faţa locului numai atunci când există sansa să
fie recunoscut şi de alţi martori.
După efectuarea cercetării, dacă există nepotriviri între
depozitiile martorilor şi declaratia suspectului se va trece la
efectuarea confruntărilor.
În situaţia în care victimele sau martorii au prins numai
unul din suspecti, identificarea celorlalţi devine o
activitatea prioritară întrucât cei scăpaţi vor căuta să
distrugă urmele ori să ascundă corpurile delicte în alte
locuri decât cele cunoscute de suspectul capturat.Dacă se
reuseste identificarea, o altă echipă va pleca în teren
pentru a-i prinde şi conduce la sediul de politie.
Prinderea cu ocazia valorificării unor bunuri susceptibile de a proveni din infractiuni









Prinderea si conducerea la sediul poliţiei se va executa, pe cat posibil, tot în prezenţa
martorilor.
In astfel de situatii se vor efectua de regula urmatoarele activitati:
Este obligatoriu ca, înainte de a fi condus, să i se facă perchezitie corporală sumară si
controlul bagajelor si mijloacelor de transport.
Intocmirea unui proces verbal de depistare in care va fi specificat si rezultatul perchezitiei
corporale si controlului bagajelor si mijloacelor de transport ( vor fi descrise detaliat bunurile
identificate insistandu-se pe caracteristicile de individualizare certe);
Audierea în scris a suspectului;
Inregistrarea lucrarii la secretariatul unitatii in registrul de lucrari diverse.
Concomitent se fac verificări în evidenţa persoanelor si obiectelor urmărite si în lucrările
penale ce privesc comiterea unor furturi şi tâlhării. De un real ajutor pot fi verificarile in
aplicatia EGFP.
Daca nu se reuseste stabilirea provenientei bunurilor, se vor comunica prin telex
caracteristicile acestora tuturor subunitatilor de politie din Capitala pentru a efectua verificari
in lucrarile penale; in functie de situatie se vor comunica si I.P.J.Ilfov precum si celorlalte
judete;
Când suspectul este străin de localitate se va lua legătura imediat cu unitatea de poliţie de la
domiciliu, iar dacă se găsesc asupra sa bilete de tren sau de alte de alte mijloace de transport
(maxi-taxi, autobuz s.a.) se va lua legătura şi cu unitatea de poliţie din localitatea care
figureaza pe bilete.
Se va face şi verificarea la cazier judiciar si evidenta operativă pentru a se stabili dacă este
cunoscut sau nu cu antecedente penale.
Aceleasi activităti se desfăsoară si atunci când sunt depistate persoane care transportă
bunuri a căror provenienţă nu o pot justifica, ori când sunt prinse persoane urmărite asupra
cărora se găsesc asemenea bunuri.





Extinderea cercetărilor
Sunt situaţii în care, pe parcursul urmăririi penale, politistul de investigatii
criminale sau cel de la formaţiunea de cercetări penale reuseste să obţină direct
de la învinuit sau inculpat, ori prin surse de cameră, o serie de date din care
rezultă că cel cercetat sau alti infractori, sunt autorii unor furturi prin spargeri sau
chei potrivite pentru care încă nu există mijloace de probă suficiente.
Extinderea cercetărilor se realizează si atunci când se primesc semnalări sau
autodenunturi din penitenciare.
Este indicat ca înainte de a fi transferati din penitenciare in aresturile politiei cei
ce fac autodenunturi sa fie contactati la locurile lor de detentie pentru discutii
prealabile urmarindu-se cunoasterea persoanei si a intereselor care ii
anima,”pretentiile” pe care le au in schimbul colaborarii cu politia, verificarea
celor afirmate in autodenunt (dacă cele afirmate corespund realitătii), întrucât
sunt multi detinuţi care prin asemenea autodenunturi doresc să scape de
regimul dintr-un anumit penitenciar, mai ales în sezonul de iarnă, stiind că în
aresturile unităţilor de poliţie este mai multă căldură si mai puţină muncă,
existând şi posibilitatea să primească mai usor pachete.
Având în vedere specificul acestor infracţiuni, cei care acţionează pe linia
extinderii cercetărilor vor căuta să obţină pentru fiecare faptă si alte probe care
sa fie coroborate cu recunoasterea infractorului, conducerea la locul faptei si
reconstituirea (identificarea si ridicarea a cel puţin câte un obiect corp delict care
să fi aparţinut cu certitudine păgubasilor, rapoarte de constatare tennicostiintifice criminalistice, s.a.).
Există riscul, dacă ancheta se va baza numai pe recunoasterea infractorului,
conducerea la locul faptei si reconstituire, ca acesta ulterior sa se razgandeasca
si să insinueze în faţa instantei că a fost obligat sau constrâns să recunoască
unele fapte, fiind supus unor presiuni, amenintări, torturi sau facandu-i-se
diverse promisiuni.
Activitati informativoperative si de cercetare pentru
identificarea autorilor in
dosarele penale cu autori
necunoscuti
a. Sesizarea săvârsirii infractiunilor.
Organele de politie sunt sesizate de regula despre comiterea unei
infractiuni prin urmatoarele moduri:
 Prin intermediul telefonului apelandu-se la numarul unic de urgenta
112;
 Prin apeluri telefonice directe la sectia de politie;
 Prin prezentarea persoanei care sesizeaza la sediul organului de
politie.
Primirea plângerilor si denunturilor prin care se sesizează
săvârsirea unui furt se realizează de regula de către politistii de
investigatii criminale in timpul programului normal de lucru sau de
politistii care execută serviciul de zi pe unitate in afara programului.
Sesizarea săvârsirii unei infractiuni judiciare va fi raportată de
îndată sefului unitatii, adjunctului sau politistului aflat la comanda care
va dispune imediat constituirea echipei de cercetare la fata locului
daca aceasta activitate se impune; in functie de imprejurarile comiterii
faptei, modul de operare, valoarea aproximativa a prejudiciului va
solicita participarea la cercetarea la fata locului a echipei complexe de
la D.G.P.M.B.
b. Cercetarea la fata locului.
Cercetarea la fata locului, presupune o colaborare strânsă între politistii de
investigatii criminale si criminalisti.
Echipa operativa care se deplaseaza la fata locului in cazul unui furt din
locuinta/societate comerciala va desfasura in principal urmatoarele activitati:
-În functie de modurile de operare, consecintele comiterii faptei si alte imprejurari
ale acesteia, va aprecia dacă este necesară prezenta echipei operative complexe de la
nivelul D.G.P.M.B., ori daca se impune prezenta cainelui de urmarire, iar in caz pozitiv va
comunica acest fapt la sectie pentru a se transmite solicitarea unităţilor respective prin
Dispecerat.
-Informarea detaliata cu privire la fapta prin obtinerea unor date suplimentare de la
partea vatamata, martori sau politistii ajunsi primii la fata locului (daca au existat):
-Examinarea/cercetarea completă a locului faptei, a împrejurimilor, a itinerariul
urmat de către autori,a cailor de acces in locuinta folosite de acestia.
-Căutarea, descoperirea, colectarea, ambalarea, protejarea şi transportul urmelor şi
mijloacelor materiale de probă.
-Efectuarea fotografiilor de orientare, schiţă, a obiectelor principale şi de detaliu a
locului faptei şi a poziţiei urmelor prezente.
-Întocmirea fiselor de eliminare ale tuturor persoanelor care au adus modificări
locului faptei, înainte sau după comiterea furtului (pentru excludere).
-Redactarea procesului verbal de cercetare la faţa locului şi semnarea acestuia de
către partea vatamata, martorii asistenţi şi membrii echipei de cercetare la faţa locului.
-Efectuarea de investigatii in zona; vor fi contactati vecinii, administratorul imobilului,
femeia de serviciu, comerciantii de la tonetele sau chioscurile din apropiere, etc.
Categorii de urme care se intalnesc mai frecvent in campul
infractional in cazul comiterii unei infractiuni judiciare:
-Urme papilare;
-Urme de ureche;
-Urme ale instrumentelor de spargere (urme de lovire, de apasare,
de frecare, de taiere, lasate de chei potrivite,s.a.). Urmele de spargere
pot fi lasate de rangi, leviere, surubelnite, ruptoare, chei reglabile, chei
contrafacute, gura de lup, cleste, dalta etc.;
-Urme de incaltaminte;
-Urme biologice dintre care amintim: sânge, salivă, urină, materii
fecale etc., acestea fiind foarte importante pentru stabilirea ADN-ului.
Tipurile de probe biologice ce pot fi supuse analizei ADN sunt:
a. Sânge sau pete de sânge
b. Spermă sau pete care conţin spermă
c. Ţesuturi biologice sau celule transferate pe obiecte (prin frecare,
atingere etc.)
d. Ţesut osos
e. Fire de păr cu folicul
f. Urină sau salivă (în măsura în care conţin celule nucleate).
In cazul furturilor pot fi gasite in campul infractiunii urme de sange,
tesuturi biologice transferate pe diverse obiecte, fire de par saliva, urina,
materii fecale, s.a.
Ridicarea, ambalarea si conservarea urmelor
biologice se va face cu respectarea stricta a prevederilor
Dispozitiei I.G.P.R.nr. 373/2003 (Metodologia de ridicare,
ambalare si conservare a probelor biologice provenite din
campul infractional, destinate analizei genetice)
De fiecare dată când pe parcursul unei cercetări la
faţa locului se colectează probe biologice, indiferent de
natura lor, trebuie să se facă menţiune despre acestea în
procesul-verbal în care să se descrie precis probele
strânse, locul în care se aflau, modalitatea de recoltare şi
ambalare, persoana ce a realizat aceste activităţi,
persoana în custodia căreia rămân.
Probele vor fi strânse în prezenta reclamantului sau a
unui martor, aceştia trebuind să semneze, alături de
poliţistul care efectuează colectarea probelor, procesul
verbal redactat cu acest prilej.
c.Audierea partii vatamate.
Se va face cu mare atenţie, urmărindu-se ca
reclamantul să relateze aspecte despre:
-imprejurarile comiterii faptei, numarul si semnalmentele
autorilor precum si mijloacele de transport cu care se
deplaseaza (daca se
cunosc).
-bunurile şi valorile sustrase, pe care le vor descrie în
amănunţime, cu indicarea locurilor unde se aflau; se va
insista in mod deosebit pentru precizarea caracteristicilor
certe de identificare ale bunurilor (marca, serie, semne
particulare, serie IMEI si nr. de apel pentru telefoanele
mobile); -persoanele pe care le bănuiesc de
comiterea furtului;
-martorii oculari sau alte persoane care au luat la
cunostintă de comiterea infracţiunii;
-alte mijloace de probă, în functie de fiecare caz în parte.
d.Audierea martorilor.
Ascultarea si consemnarea declaratiilor acestora se va face cu indicarea
cât mai exactă a modului în care au procedat autorii la săvârsirea faptei, a
numarului si semnalmentelor acestora, a bunurilor si valorilor pe care au
observat că le-au sustras, a autoturismelor sau altor vehicule, când este
cazul, cu care s-au deplasat făptuitorii etc.
e.Daca intre momentul savarsirii faptei si cel al sesizarii acesteia
organelor de politie a trecut putin timp, iar partea vatamata sau martorii au
furnizat date despre mijloacele de transport folosite de autori,numarul si
semnalmentele acestora se vor lua masuri imediate pentru declansarea
actiunii NAVODUL
f.Intocmirea notei de caz pentru raportarea evenimentului la
Dispeceratul Central;
g.Darea in urmarire prin telex a bunurilor cu caracteristici certe de
identificare;
h.Intocmirea fisei tip pentru implementarea cazului in aplicatia
informatica EGFP (evidenta grafica a faptelor penale);
i.Inregistrarea lucrarii la formatiunea de evidenta operativa in
registrul de evidenta a lucrarilor penale cu A.N. si solicitarea la unitatea
de parchet a numarului unic;



j.Dispunerea si efectuarea de constatări si expertize
tehnico-stiintifice.
Pentru toate obiectele, instrumentele, înscrisurile şi
alte categorii de urme găsite si ridicate de la faţa locului,
în mod obligatoriu, în funcţie de natura lor, se va solicita
prin rezolutie motivata, efectuarea de constatări tehnicostiinţifice sau expertize criminalistice.
Cele mai frecvente constatari tehnico stiintifice si
expertize criminalistice care se solicita in cazul furturilor
din locuinte:
dactiloscopice pentru urmele papilare
traseologice pentru urmele instrumentelor de spargere
analiza ADN, in cazul urmelor biologice
k.Prezentarea fotografiilor infractorilor spargatori aflate
in aplicatia IMAGETRACK precum si a albumelor foto cu
infractori intocmite de formatiunile de analiza a
informatiilor
În cazurile in care partile vatamate sau martorii au
observat autorii si le-au retinut semnalmentele, acestora li
se vor prezenta albumele foto si casetele video cu
elementele care au săvârsit asemenea infractiuni, precum si
aplicatia informatica IMAGETRACK..
În acest sens este obligatorie implementarea cu
regularitate a suspectilor pe linie judiciara in aplicatia
IMAGETRACK precum si actualizarea permanentă a
evidentelor si a albumelor foto cu infractori .
l.Intocmirea portretului robot al autorilor
În situaţia când victimele şi martorii nu au recunoscut
autorii prin prezentarea albumelor foto si a aplicatiei
IMAGETRACK, se va proceda la întocmirea portretelor
robot sau vorbite ale făptuitorilor de catre specialistii
Serviciului Criminalistic.
m.Darea in urmarire a autorilor dupa
semnalmente si portretele robot
n.Efectuarea de investigaţii şi verificări.
Acestea constituie principalele metode folosite
de poliţişti în activităţile imediate de identificare a autorilor,
care, în bună parte, sunt orientate de datele rezultate cu
ocazia efectuării cercetării la faţa locului si audierii
victimelor şi martorilor.
În situatia în care victimele si martorii nu au
avut posibilitatea să furnizeze date suficiente, investigatiile
si verificările vor fi efectuate în locurile si mediile
frecventate de elementele cu preocupari pe linia
infractiunilor de genul celei reclamate.
o.Executarea de supravegheri operative, pânde şi utilizarea
surselor de informare.
În solutionarea unor infractiuni, mai ales a celor săvârşite repetat
în anumite locuri sau zone, pentru prinderea autorilor se impune
efectuarea de supravegheri operative, avându-se în vedere si
persoanele aflate în atenţie.
De asemenea, în funcţie de situatie, se pot organiza şi executa
pânde, care să se finalizeze cu prinderea în flagrant a autorilor.
Concomitent, vor fi utilizaţi şi informatorii din legătură, ce vor fi
instruiti, prezentându-li-se datele necesare, în primul rând
semnalmentele autorilor si caracteristicile bunurilor furate, în scopul
culegerii si furnizării de informaţii care să ducă la identificarea
acestora.
În cazurile în care furturile au fost comise de AN dar s-a reusit
stabilirea semnalmentelor acestora si li s-au întocmit portretele robot
sau vorbite, se va proceda la efectuarea de controale, actiuni si razii în
locurile si mediile frecventate de elemente ce au săvârsit sau sunt
pretabile la comiterea de asemenea fapte.
Cu această ocazie, se va urmări identificarea de elemente cu
semnalmente asemănătoare cu cele ale autorilor, după care se va
trece la verificarea şi cercetarea lor.
Totodată, se va urmări depistarea elementelor urmărite care se
sustrag de la efectuarea cercetărilor, arestării preventive ori executării
unor pedepse
p.Efectuarea de percheziţii domiciliare.
În cazul identificarii autorilor, în mod obligatoriu, cu
respectarea normelor legale în vigoare li se vor efectua
percheziţii domiciliare.
Cu ocazia efectuării percheziţiilor, se va urmări, in
functie de genul infractiunii si modul de operare folosit,
găsirea, cu prioritate, obiectelor corp delict si a celor
purtatoare de urme, ce intereseaza cauza. De asemenea,
când este cazul, se va urmări găsirea autoturismelor sau
altor vehicule pe care le-au folosit pentru deplasare.
Se va întocmi proces-verbal de percheziţie iar
bunurile, valorile, obiectele, instrumentele si înscrisurile
care prezintă interes probatoriu se vor ridica si fotografia
în vederea întocmirii de planşe foto si prezentării pentru
recunoastere de către victime si martori
r.Cercetarea infractorilor depistaţi si cercetati în alte
cauze.
Practica judiciară a demonstrat că în multe cazuri
când autorii acestor fapte nu au fost identificati si prinsi cu
operativitate, au continuat să comită alte infractiuni, fiind
depistati ulterior de alte unităti sau formatiuni de politie.
Ca atare, trebuie să se studieze în permanentă notele
de evenimente si să se faca conexiuni si cu alte fapte cu
acelasi mod de operare pe raza celorlalte unităti de politie
si dacă autorii au aceleasi semnalmente. Când există
concordantă, se impune coroborarea datelor si conexarea
cauzelor în scopul identificării si prinderii autorilor.
În situaţia identificării autorilor într-o altă cauză, se va
efectua cercetarea acestora cu maximă exigenţă pentru
stabilirea întregii activităti infractionale.
s.Inceperea urmaririi penale „in rem” si inregistrarea
dosarului in evidenta cauzelor cu A.N.
In situatia in care dupa efectuarea primelor verificari nu
s-a reusit identificarea autorilor, iar din actele
premergatoare intocmite nu rezulta vreunul din cazurile de
impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale organul
de urmarire penala in conformitate cu prev. art. 228 C.P.P.
va dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale in
cauza („in rem”); in termen de 48 ore rezolutia de incepere
a urmaririi penale impreuna cu dosarul cauzei vor fi
inaintate procurorului pentru confirmarea inceperii urmaririi
penale; dupa confirmare dosarul va fi inregistrat la
formatiunea de cazier judiciar, statistica si evidenta
operativa in registrul de evidenta a dosarelor penale cu
A.N., cu respectarea prevederilor Ordinului comun nr.
10/121/2004
t.Elaborarea ipotezelor, formarea şi
verificarea cercurilor de bănuiţi în cazurile
infractiunilor comise de AN.
Intocmirea planului de masuri informativ
operative, de cercetare si criminalistice
presupune elaborarea ipotezelor şi formarea
cercurilor de bănuiţi în cazuri de infractiuni în
care nu s-a reuşit identificarea autorilor după
executarea primelor activităţi, constituie un
moment important de analiză si de orientare
pentru stabilirea măsurilor ce urmează a fi
întreprinse.






Ipotezele vor fi elaborate pe baza datelor cu valoare operativă
obtinute iar cercurile de bănuiti vor fi formate din persoane care fac
parte din următoarele categorii:
cu antecedente penale, cunoscute cu mod de operare similar sau
infractori primari, mai ales din rândul elementelor fără ocupaţie si al
tinerilor semnalati informativ că săvârsesc fapte de acelasi gen gen;
care corespund semnalmentelor autorilor stabilite în cauză ori
prezentate, chiar si incert, de către victime si martori;
indicate ca suspecti de faptul că poartă obiecte din cele furate sau
care puteau produce urmele relevate cu ocazia cercetării la fata locului
ori pe parcursul altor verificări sau că manifestă un interes nejustificat
fată de mersul cercetărilor;
semnalate informativ sau stabilite din investigatii si verificări că au fost
prezente în zona locului faptei anterior, în timpul sau ulterior comiterii
infractiunii ori au avut o atitudine suspectă în timpul efectuării cercetării
la faţa locului;
care au părăsit nejustificat domiciliul după eveniment sau care nu
justifică timpul în perioada comiterii faptei ori care îl justifică cu lux de
amănunte, în mod nefiresc de exact;
la domiciliul cărora a condus câinele de urmă, atunci când s-a folosit.
Persoanele incluse în cercurile de bănuiţi vor fi
verificate prin întreprinderea activităţilor informativoperative ce se impun, cu prioritate a celor care asigură
eficienţă maximă la identificarea autorilor si probarea
vinovătiei acestora.
Până la efectuarea cercetărilor directe asupra
suspectilor, se vor efectua investigatii si prin serviciile
specializate, pentru cunoasterea cât mai bine a acestora
si a stabilirii faptelor pe care le-au săvârsit.
În acelasi timp, suspectii vor fi luati în atentie si vor fi
încadrati si lucrati informativ folosindu-se toate
metodele,tehnicile si procedeele urmaririi informative.
IMPORTANT !
In cazul in care printre bunurile furate, sunt si
telefoane mobile, obligatoriu la consemnarea sesizarii se
cere persoanei vatamate sa solicite, atat identificarea
autorilor, tragerea la raspundere penala a acestora si
recuperarea prejudiciului cat si interceptarea convorbirilor
telefonice efectuate/primite de la telefoanele furate cat si
localizarea acestora.
In conformitate cu prevederile art.91 indice 1,alin. 1
din CPP, la cererea procurorului care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala, judecatorul poate
autoriza interceptarea si inregistrarea convorbirilor
telefonice daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:
-daca sunt date ori indicii temeinice privind pregatirea
ori savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala
se efectueaza din oficiu,
-interceptarea si inregistrarea se impun pentru
stabilirea situatiei de fapt ori pentru ca identificarea sau
localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte
mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata.
In astfel de situatii politistul care instrumenteaza cauza va solicita
motivat procurorului care supravegheaza urmarirea penala in cauza,
sa ceara judecatorului competent, autorizarea interceptarii si
inregistrarii convorbirilor telefonice si localizarea telefoanelor furate.
Punerea in executare a autorizatiei se poate face prin:
-S.R.I. – UM 0894,
-I.G.P.R. – D.G.C.C.O. – DIRECTIA DE OPERATIUNI
SPECIALE
- D.G.I.P.I.
Procurorul cand trimite autorizatia acestor institutii in vederea
punerii in executare, va putea delega sa ridice materialele rezultate in
urma punerii in executare a autorizatiei si sa transcrie convorbirile in
procese verbale conform prevederilor legale, politistii de caz care
obligatoriu trebuie sa posede autorizare de acces la informatii
clasificate STRICT SECRET. In situatia in care acesti politisti nu au
astfel de autorizare procurorul poate dispune ca alti politisti din
structurile politiei judiciare sa indeplineasca aceste activitati, dar poate
sa le efectuaze si personal.