Transcript Focus – grupurile

Focus - grupurile
Încadrare în ansamblul metodelor de
cercetare
 Tipuri de interviuri:
- după gradul de structuare – nestructurat,
semistructurat, structurat
- după numărul de participanţi – individual
sau de grup
Focus-grup = interviu de grup structurat
Ce este un focus-grup?
 “Tehnică de colectare a datelor, prin interacţiunea
dintre membrii grupului, referitoare la o problemă
stabilită de către cercetător.” (David L. Morgan)
 Interviu de grup structurat, care are un set de
întrebări dinainte stabilit şi oferă posibilitatea unei
interacţiuni reale a subiecţilor în procesul viu al
discuţiilor în dinamica de grup, unde intervin ample
fenomene de controversă, de persuasiune, de
autoritate etc. (vezi Petru Ilut, 1997)
 De regulă subiecţii sunt stimulaţi dpdv material
 Spre deosebire de alte interviuri de grup, subiecţii nu
se cunosc (nu sunt grup natural)
Calitativ sau cantitativ?
 Deşi este puternic structurat şi poate căpăta valenţe
cantitative, există argumente pentru a încadra focusgrupul ca metodă (sau tehnică) calitativă:




se desfăşoară pe un număr de subiecţi foarte mic în
comparaţie cu alte metode de cercetare
răspunsul căutat de cercetător nu este “câtă lume are
opinia X sau Y?” ci doar “care sunt opiniile X şi Y şi
cum se formează aceste opinii?”
este un interviu de profunzime, cu întrebări deschise
care solicită permanent motivaţii şi argumentaţii
nu se realizează o prelucrare statistică a datelor
Selecţia subiecţilor pt focus-grup
 În funcţie de specificul cercetării se pot alege
una sau mai multe dintre următoarele
modalităţi de selecţie:
- de pe o listă (atunci când grupul-ţintă e clar
determinat)
- selecţia ad-hoc (vezi Krueger şi Casey), la un
eveniment
- în locaţie
 filtrarea telefonică aleatorie
 afişele şi anunţurile în ziare, reviste, în poştă
 nominalizările – prin cunoştinţe
Criterii de selecţie
 Se cere ca subiecţii să nu mai fi participat
recent la un studiu
 Respectarea unor filtre legate de anumite
variabile în general socio-demografice
 Respectarea criteriului omogenităţii în grup
 Respectarea criteriului diversităţii în grup
 se caută persoane extrovertite pentru focusgrup
 Se cere ca subiecţii să fie consumatori
obişnuiţi
Detalii organizatorice
 Număr de persoane: 6-10 de regulă, plus
rezerve
 Durata: minim 1h, 1h30, maxim 2h, 2h30
 Număr de focus-grupuri pe o temă de
cercetare: 2-5
 Număr de întrebări pregătite pt interviu: 7-10
 Locaţie: una uşor de găsit (de obicei săli ale
unor hoteluri)
 Moment al desfăşurării: atunci când grupul-
ţintă are şanse să fie liber (de obicei dupămasa sau în weekend)
 Cheltuieli:
- Închiriere sală – de la 150 Lei/zi
- Stimulente financiare pt participanţi – 30-50
Lei/persoană, 15-20 Lei/rezervă
- Stimulente pt cei care recrutează – cca. 20
Lei/persoană selectată
Demers interogativ
 Întrebări de deschidere/apropiere/relaxare
 Întrebări de tranziţie
 Întrebări-cheie
 Întrebări de încheiere – observaţii
suplimentare
Moderarea grupului
 Moderatorul conduce discuţia, dar pasiv, fără
a-şi exprima opiniile
 Moderatorul cere mereu explicaţii,
argumentări, detalieri, motivaţii
 Moderatorul balansează mereu începerea
unui set de răspunsuri între participanţii la
grup – începe mereu cu altă persoană
 Moderatorul solicită o puternică introspecţie
din partea participanţilor
 Moderatorul dă şansa tuturor să răspundă
 Moderatorul nu întrerupe decât în situaţii rare
un subiect
Avantaje ale focus-grupului
 Utilizare eficientă a intervievatorilor
 Timpul relativ redus de desfăşurare a
cercetării
 În general, costuri mici de realizare
 Oferă un stimulent material => cooperare
bună din partea subiecţilor, mai puţine
refuzuri
Avantaje
 Există posibilitatea unui dialog pe orizontală
între subiecţi, situaţie pe care aceştia o
preferă
 Se pot observa relaţiile în interiorul grupului,
cum se formează anumite opinii sub influenţa
grupului
 Se pot folosi uşor mijloace ajutătoare audiovizuale, scrise sau interactive
 Imită situaţii reale de viaţă
Avantaje
 Înlătură “greşeala atomistică” (atomistic
fallacy)
 Subiecţii sunt încurajaţi să spună tot ce cred
dacă văd că unii dintre ceilalţi participanţi le
împărtăşesc opiniile
 Climatul prietenos relaxează şi stimulează
discuţia
Dezavantaje
 Efectele de grup:
- groupthink sau consensualitate necritică
- polarizarea
- efectul de turmă
- efectul pierderii de vreme
- efectul păunului
- Unii respondenţi pot fi jenaţi de anumite
întrebări în contextul de grup.
Dezavantaje
- Probleme legate de componenţa grupului
- Nu toţi participanţii sunt capabili de o
puternică introspecţie, aşa cum se cere
- Stimulentele materiale pot constitui un motiv
bun de a minţi în legătură cu unele detalii
personale (vârstă, ocupaţie)
- Unele grupuri sociale sunt foarte greu de
convins să participe (cei care muncesc mult
sau/şi au venituri mari)
Referinţe bibliografice:
 Bulai, Alfred (2000). Focus-grup, Paideia,
Bucureşti
 Chelcea, Septimiu (2007). Metodologia
cercetării sociologice, Economica, Bucureşti
 Iluţ, Petru (1997). Abordarea calitativă a
socio-umanului, Polirom, Iaşi
 Krueger, Richard şi Mary-Anne Casey (2004).
Metoda focus-grup, Polirom, Iaşi